Balcanii, nou eșec diplomatic pe axa Priștina-Belgrad

Balcanii, nou eșec diplomatic pe axa Priștina-Belgrad

Autoritățile europene au eşuat să îi convingă pe prim-ministrul kosovar Albin Kurti şi pe preşedintele sârb Aleksandr Vucic să ajungă la un acord pentru a aplana tensiunile între cei doi vecini, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează mass-media regională.

A fost pusă pe masă o propunere cu privire la înfiinţarea unei asociaţii de municipalităţi sârbe în nordul Kosovo, cerută de Belgrad. Partea kosovară cere înainte de orice discuţie recunoaşterea independenţei Kosovo de către Serbia.

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

„Din nefericire, părţile nu erau gata să ajungă la o înţelegere”, şi-a exprimat regretul Josep Borrell. „Condiţiile puse de fiecare parte erau inacceptabile pentru cealaltă”, a explicat el. „Suntem foarte preocupaţi de impasul din procesul de normalizare dintre Kosovo şi Serbia”, a mai comentat Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe.

„În pofida ofertei generoase a prim-ministrului Kurti, preşedintele sârb Vucic a refuzat să semneze un acord cu Kosovo”, au anunţat serviciile liderului kosovar.

„Sunt gata să semnez tot ce doriţi, exceptând prezenţa Kosovo la ONU şi problema independenţei Kosovo”, a declarat la rândul său Aleksandar Vucic.

Serbia refuză să recunoască independenţa proclamată unilateral în 2008 de către fosta sa provincie, a cărei populaţie de 1,8 milioane de locuitori, în marea ei majoritate de origine albaneză, include o comunitate sârbă de circa 120.000 de persoane, care locuieşte exclusiv în nordul Kosovo.

Bruxellesul, care mediază din 2011 dificilele negocieri între cele două părţi, a anunţat în martie că cele două tabere au acceptat un plan menit să normalizeze relaţiile, însă niciun progres nu a fost înregistrat de atunci.

După o vară relativ calmă, tensiunile au escaladat foarte mult la sfârşitul lui septembrie, când un poliţist kosovar a fost ucis de un comando format din sârbi din Kosovo.

Share our work
Muntenegru, guvern decapitat pe motive ortodoxe

Muntenegru, guvern decapitat pe motive ortodoxe

Muntenegrua-devenit-de-câțiva-ani-membru-NATO

O moţiune de cenzură adoptată de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, pe fondul unui acord semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă

O moţiune de cenzură adoptată de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, pe fondul unui acord semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă, contestat de opoziție, relatează mass-media regională. Acest act deschide calea unor tulburări politice în fosta republică iugoslavă. Adversarii Mitropoliei Ortodoxe Sârbe din Muntenegru o acuză însă că serveşte interesele Belgradului.

Război parlamentar

Moţiunea a strâns 50 de voturi, în timp ce restul aleşilor din parlament, care are 81 de locuri, au ales să boicoteze votarea moţiunii, cu excepţia unuia vot împotrivă. Votul survine la câteva luni după o altă moţiune de cenzură care a răsturnat un guvern de coaliţie în luna februarie.

„Avem nevoie de alegeri şi de un guvern stabil”, a subliniat iniţiatorul moţiunii de cenzură, deputatul Danijel Zivkovic.
Tensiunile politice sunt ridicate în Muntenegru de câteva săptămâni, fiind generate de un acord controversat, semnat între guvern şi Biserica Ortodoxă Sârbă (CPS). Acordul prevede, printre altele, reglementarea dreptului de proprietate pentru sutele de mănăstiri şi biserici ale CPS din Muntenegru, dar o parte a opiniei publice consideră că acesta nu protejează suficient interesele statului muntenegrean.

Bomba Djukanovici

Preşedintele Milo Djukanovic este de mult un adversar înverşunat al CPS şi este acuzat că doreşte să naţionalizeze proprietăţile Bisericii. Săptămâni la rând, Djukanovic, aflat acum în tabăra opoziţiei, a folosit acest acord pentru a destabiliza guvernul şi pentru a face presiuni în vederea organizării de alegeri anticipate. Arhitect al independenţei Muntenegrului, el doreşte cu orice preţ să reducă influenţa CPS şi se străduieşte să cimenteze o identitate naţională distinctă, chiar dacă aceasta înseamnă crearea unei alte biserici ortodoxe independente.
Problemele religioase, foarte sensibile în ţara balcanică devenită independentă de Serbia în 2006, sunt una din principalele cauze ale căderii ultimelor două guverne. O treime din cei 620.000 de locuitori ai ţării se identifică ca sârbi, iar unii naţionalişti neagă o identitate separată pentru Muntenegru.
CPS este instituţia religioasă dominantă, alături de o Biserică Ortodoxă Muntenegreană minoritară şi nerecunoscută de lumea ortodoxă.

Share our work
Merkel, semnale contradictorii pentru Balcani

Merkel, semnale contradictorii pentru Balcani

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.

Supărare albaneză

Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.

„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.

Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.

Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.

„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.

Balcanii de Vest, puși la colț

Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.

Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.

„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.

Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)

Share our work
Merkel, voiaj de rămas bun în Balcani

Merkel, voiaj de rămas bun în Balcani

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa în Serbia şi Albania la începutul săptămânii viitoare, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert.

Merkel va fi primită luni, la Belgrad, de preşedintele sârb Aleksandar Vucic, înainte de a se întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile din mai multe ţări balcanice.

Marţi, şefa executivului german va pleca la Tirana pentru discuţii cu premierul albanez Edi Rama. De asemenea, ea va avea discuţii cu şefii de guvern din şase ţări din Balcanii Occidentali legate de cooperarea regională.

Angela Merkel urmează să renunţe la postul de cancelar după alegerile parlamentare din 26 septembrie din Germania, după ce a condus executivul federal timp de 16 ani. (N.G.)

Share our work
Muntenegru, guvern decapitat pe motive ortodoxe

Muntenegru, război religios pentru autocefalie

Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru

Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru

Poliţia a dispersat duminică dimineaţă sute de manifestanţi muntenegreni strânşi în oraşul istoric Cetinje şi hotărâţi să împiedice întronizarea şefului Bisericii Ortodoxe sârbe (BOS, SPC fiind acronimul în limba sârbă) în Muntenegru, a relatat televiziunea publică (RTCG).

Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în piaţa centrală a orăşelului, la circa o sută de metri de o mănăstire din secolul al XV-lea, sediu al BOS din Muntenegru, unde urmează să se desfăşoare în cursul dimineţii întronizarea episcopului Joanikije, potrivit imaginilor difuzate de RTCG.

Războiul pentru autocefalie

Câteva mii de muntenegreni, care se opun întronizării lui Joanikije în mănăstirea din Cetinje, oraş considerat un simbol al statului muntenegrean, au început să sosească de câteva zile în această localitate din sudul statului.

Anunţul desfăşurării acestei întronizări în mănăstirea din vechiul oraş regal a provocat în ultimele zile tensiuni puternice în Muntenegru, unde puterea a trecut la sfârşitul lui 2020 în mâinile unui guvern considerat apropiat BOS, al cărei sediu se află la Belgrad.

Protestatarii, susţinuţi de formaţiunea politică a preşedintelui muntenegrean Milo Djukanovic (DPS), înlăturată de la putere în urmă cu un an, au ridicat sâmbătă baricade pentru a bloca accesul maşinilor în Cetinje.

Demonstranții reprezintă diferite organizații care doresc proclamarea autocefaliei (independenței) unei biserici ortodoxe muntenegrene. Aceste demersuri sunt respinse de conducerea BOS și principalii săi aliați, Patriarhia Ortodoxă Rusă.

Conflict la nivel înalt

Protestatarii sunt hotărâţi să împiedice accesul către mănăstire al demnitarilor SPC, între care se află şi patriarhul Porfirije, sosit sâmbătă la Podgoriţa, şi care ar urma să celebreze întronizarea episcopului Joanikije.

Joanikije a fost numit în mai pentru a-i succeda arhiepiscopului Amfilohije, decedat în octombrie 2020 din cauza coronavirusului şi care conducea Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru din 1990.

Muntenegrul, ţară cu 620.000 de locuitori, a ieşit din uniunea cu Serbia în 2006, dar biserica sa nu a obţinut autonomie şi a rămas sub conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. O treime din locuitorii Muntenegrului continuă să se identifice drept sârbi, rezultate contestate de clasa politică de la Belgrad. (K.P.)

Share our work