Dovada video: separatistii pro-rusi lanseaza rachete Grad pe teritoriul Ucrainei de pe partea rusa a granitei

Dovada video: separatistii pro-rusi lanseaza rachete Grad pe teritoriul Ucrainei de pe partea rusa a granitei

gradDesi Kievul a avertizat de mai multe ori ca separatistii pro-rusi lanseaza atacuri asupra estului Ucrainei de pe cealalta parte a granitei cu Rusia, joi a venit si dovada video. Un localnic din satul rus Gukovo, situat chiar in apropierea nemijlocita a frontierei dintre Rusia și Ucraina, Dmitri Tliustaghelov, a filmat, in timp ce se afla pe malul unui lac din zona, un tir cu rachete din lansatoare BM-21 Grad asupra teritoriului Ucrainei, relateaza Unian si Ukrainskaia Pravda. El a postat aceasta inregistrare video pe pagina sa din reteaua rusa de socializare ‘VKontakte’, confirmand astfel acuzatiile autoritatilor de la Kiev ca Rusia lanseaza atacuri impotriva obiectivelor ucrainene in Est.

Ulterior, aceasta inregistrare video cu tot pagina a fost eliminata de pe Internet, dar ea a fost copiata de activiști ucraineni care au multiplicat-o și postat-o pe mai multe site-uri. Analizand aceasta inregistrare, experti militari ucraineni au confruntat imaginile cu o harta a zonei și lucrurile s-au clarificat — stabilindu-se unde s-a aflat autorul inregistrarii video, locul de amplasare a bateriilor Grad și directia tirurilor. Oficiali ai Consiliului de Securitate Nationala și Aparare al Ucrainei declara ca fortele armatei ucrainene sunt frecvent tinta unor atacuri de pe teritoriul rus, relateaza, la randul sau, agentia de presa Interfax-Ukraina. ‘Situatia la frontiera in zona operatiunii speciale ramane dificila, in mod permanent sunt utilizate sisteme de rachete Grad, artileria grea și mortiere. Tiruri asupra pozitiilor granicerilor ucraineni și trupelor guvernamentale sunt efectuate de pe teritoriul Federatiei Ruse’, a declarat purtatorul de cuvant al Consiliului, Andrei Lasenko, intr-o conferinta de presa, joi, la Kiev. El a mai spus ca pozitiile militarilor ucraineni sunt, in special, atacate dinspre localitatea rusa Kuibasevo, din apropierea granitei comune.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=aKf54uXRGz0#t=16[/youtube]

Share our work
Siria se declara pregatita pentru un atac al Turciei

Siria se declara pregatita pentru un atac al Turciei

Siria nu intenţionează să intre într-o confruntare militară cu Turcia, dar în cazul unui conflict forţele militare ale ţării vor apăra „fiecare palmă de pământ”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al diplomaţiei de la Damasc, Jihad Makdessi.
Referindu-se la recenta propunere a ministrului de externe turc Ahmet Davutoglu privind formarea în Siria a unui guvern de tranziţie în frunte cu actualul vicepreşedinte Faruk al-Sharaa, Makdessi a declarat că problema schimbării regimului politic la Damasc îi revine poporului sirian. „Orientarea noastră este poporul sirian. Dacă sirienii nu doresc acest guvern, atunci el va pleca”, a declarat Jihad Makdessi într-un interviu pentru un post de radio armean. Anterior, ministrul informaţiei sirian Omran al-Zohbi a apreciat că propunerea turcă „reflectă o flagrantă tensiune politică şi diplomatică”, subliniind că această politică a Ankarei „diminuează puterea Turciei” pe scena internaţională.

Realaţii tensionate. NATO, alături de Turcia

Relaţiile dintre Damasc şi Ankara sunt marcate de tensiuni de la declanşarea violenţelor în Siria, în martie 2011, dar acestea s-au agravat după tirurile siriene lansate, săptămâna trecută, asupra unei localităţi din Turcia, situată la frontiera cu Siria, ceea ce a provocat moartea a cinci civili turci. De la acest incident, pentru care Siria şi-a cerut scuze, trupele Ankarei au replicat de fiecare dată la tirurile siriene către teritoriul Turciei, făcând armata siriană răspunzătoare de această situaţie.
Vineri, Erdogan a avertizat Damascul să nu testeze „limitele şi determinarea” Turciei şi a spus că Ankara nu blufează când spune că nu va tolera astfel de acte. Ca un avertisment la adresa Damascului, Erdogan a spus că Turcia nu se va da deoparte de la război, dacă va fi provocată.
Guvernul de la Ankara a obţinut, joia trecută, aprobarea parlamentului pentru lansarea de operaţiuni militare antisiriene, în caz de necesitate, iar secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat marţi că Alianţa Nord-Atlantică are pregătite toate planurile necesare pentru a apăra Turcia dacă este necesar. „Conform legislaţiei internaţionale, Turcia are dreptul să se apere şi, evident, Ankara se poate baza pe solidaritatea NATO”, a declarat Rasmussen în cadrul reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Erdogan: Turcia trebuie sa fie pregătită de război

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut apel la poporul său se pregătească pentru un posibil război cu învecinata Sirie, dacă va fi necesar. „Trebuie să fii gata de război în orice moment, dacă va fi necesar. Dacă nu eşti gata, nu eşti stat şi nu poţi fi o naţiune. Statul care nu e pregătit de război în orice moment, nu e deplin dezvoltat. Turcia trebuie să fie gata de război, orice ar fi”, a declarat Erdogan într-un discurs rostit duminică.
Erdogan a cerut insistent regimului sirian să stopeze violenţele împotriva propriilor cetăţeni şi să înceteze bombardarea teritoriului turc. În discursul de duminică, Erdogan a reiterat poziţia ţării sale, adăugând că Turcia nu vrea război şi avertizând Siria să nu testeze hotărârea sa. „Nimeni nu trebuie să încerce să testeze sensibilitatea acestei naţiuni”, a spus Erdogan, adăugând că Turcia trebuie să fie pregătită de război cu Siria şi pentru asta există un memorandum la îndemână.
Comentând politica privind Siria a principalei formaţiuni politice de opoziţie, Partidul Popular Republican, Erdogan a spus că guvernul turc va continua să facă tot ce trebuie să se facă pentru a se asigura securitatea naţională. Partidul Popular Republican a votat împotriva recentei moţiuni din Parlament, prin care se acordă guvernului autorizarea de a trimite trupe în Siria, dacă va fi nevoie, argumentând că aceasta nu menţionează specific în ce condiţii poate fi utilizată această autorizare parlamentară. Totuşi, oficialii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării au spus că utilizarea mandatului se va limita la Siria. Acuzând că poziţia Partidului Popular Republican pe tema Siriei depăşeşte linia morală, Erdogan a criticat dur principalul partid de opoziţie, spunând că ţine partea preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

Share our work
Turcia si Siria, pe picior de razboi

Turcia si Siria, pe picior de razboi

Turcia a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să ia măsuri contra Siriei pentru a o constrânge să oprească acţiunile agresive şi să respecte suveranitatea ţărilor vecine.
Solicitarea guvernului de la Ankara intervine în contextul în care miercuri seara obuze lansate dinspre teritoriul sirian au explodat în Turcia, omorând cinci persoane, într-un atac atribuit de presa turcă forţelor guvernamentale de la Damasc.”Turcia cere Consiliului de Securitate să ia măsurile necesare pentru a pune capăt actelor de agresiune şi pentru a asigura respectarea de către Siria a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi securităţii Turciei”, scrie ambasadorul turc la ONU, Ertugrul Apakan, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului de Securitate ONU, Gert Rosenthal.
NATO şi Naţiunile Unite au cerut Siriei să înceteze imediat orice acţiune agresivă împotriva Turciei.Într-o încercare de aplanare a conflictului, oficiali ai regimului sirian au exprimat condoleanţe familiilor care şi-au pierdut apropiaţii în incidentul de miercuri seara, anunţând deschiderea unei anchete pentru elucidarea circumstanţelor atacului.

Turcia a răspuns cu foc

Turcia a bombardat miercuri ţinte situate pe teritoriul sirian ca represalii la tirurile cu obuze venite dinspre Siria ce au provocat moartea a cinci civili într-o localitate situată în vecinătatea graniţei dintre cele două ţări, a anunţat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan.
„Acest atac a făcut obiectul unei riposte imediate a forţelor noastre armate (…) care au bombardat de-a lungul frontierei ţinte identificate prin radar”, a precizat Erdogan într-un comunicat dat publicităţii în cursul serii. Incidentul de miercuri este cel mai grav produs între cele două ţări de la distrugerea, în luna iunie, a unui avion militar turc de o rachetă siriană.

Siria: “condoleanţe familiilor victimelor şi prietenilor noştri, poporul turc”

Siria transmite condoleanţe “prietenilor” turci şi a anunţat că a deschis o anchetă asupra originii tirului de artilerie transfrontalier în care au fost ucişi cinci civili turci, a anunţat Omran Zoabi, ministrul sirian al Informaţiilor. „Părţile vizate studiază în prezent originea tirului împotriva Turciei”, a declarat ministrul sirian. „Siria prezintă sincere condoleanţe familiilor victimelor şi prietenilor noştri, poporul turc”, a declarat el. „Frontiera turco-siriană este lungă, iar Siria cere o cooperare pentru controlul frontierei”, a declarat ministrul sirian al Informaţiei.
Omran Zoabi a reiterat declaraţiile Damascului potrivit cărora Siria luptă „împotriva teroriştilor” susţinuţi din străinătate. Siria a acuzat în numeroase rânduri Turcia că antrenează şi finanţează grupări din cadrul opoziţiei armate faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad. „Există grupări străine care constituie un pericol nu doar la adresa securităţii naţionale siriene, ci şi la adresa securităţii regionale”, a declarat ministrul sirian. Fără să acuze în mod oficial rebelii de tirul de obuz lansat împotriva teritoriului turc, Zoabi a declarat că lansează un apel „ca frontiera să fie controlată şi ca rebelii să fie împiedicaţi să o traverseze”.

Ban Ki-moon cere Turciei să nu escaladeze situaţia

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut miercuri Turciei să menţină deschise toate canalele de comunicare cu Siria pentru a evita escaladarea tensiunilor între cele două state vecine, după ce obuze trase din Siria au căzut în Turcia şi au ucis cel puţin cinci persoane. Ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu l-a informat pe secretarul general al ONU, în cadrul unei convorbiri telefonice, miercuri, despre incidentul produs în sud-estul ţării, în apropierea graniţei cu Siria. Davutoglu a discutat, de asemenea, pe aceeaşi temă şi cu mediatorul internaţional pentru Siria Lakhdar Brahimi.
„Ban Ki-moon l-a încurajat pe ministru să menţină deschise toate canalele de comunicare cu autorităţile siriene, pentru a diminua orice tensiune ce ar putea apărea în urma incidentului”, a precizat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Martin Nesirky.

Reuniune NATO

Incidentul a generat şi o reuniune de urgenţă a ambasadorilor NATO, Turcia fiind membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ambasadorii statelor NATO au declarat că reuniunea de urgenţă s-a impus din cauza recentelor „atacuri agresive” ale Siriei la frontiera de sud-est a alianţei, fapt ce constituie, spun aliaţii, o flagrantă încălcare a dreptului internaţional şi un pericol clar la adresa securităţii unuia dintre aliaţi, respectiv Turcia.
Reuniunea a avut loc la cererea Turciei după tirurile de obuze dinspre Siria. Ambasadorii aliaţi au condamnat ferm atacurile, pe care le consideră o sursă de îngrijorare.  Statele membre NATO şi-au anunţat din nou solidaritatea cu Turcia şi faptul că vor continua să monitorizeze atent situaţia de la graniţa turco-siriană. În acelaşi timp, aliaţii i-au cerut Siriei să înceteze atacurile agresive la adresa unei ţări aliate şi să pună capăt încălcării flagrante a dreptului internaţional.
Întâlnirea şi discuţiile ambasadorilor NATO au avut loc pe baza articolului 4 al Tratatului fondator al Alianţei, care prevede că orice ţară aliată poate cere consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independenţa şi securitatea ei sunt ameninţate. O reuniune asemănătoare a Consiliului Nord-Atlantic a avut loc în luna iunie, tot la cererea Turciei, după ce aviaţia siriană a doborât atunci un avion militar turcesc.

Share our work
Pregatiri de razboi. Iranul testeaza noi rachete

Pregatiri de razboi. Iranul testeaza noi rachete

Gardienii Revoluţiei au anunţat luni că au testat noi rachete sol-aer cu rază medie de acţiune, proiectate să lovească un avion al inamicului la o distanţă de 50 de kilometri.
Noul sistem de apărare se numeşte Ra’ad (Tunet), iar exerciţiul a fost un succes, au precizat Gardienii într-un comunicat dat publicităţii pe site-ul lor oficial. Rachetele de tipul Taer-2 utilizate în sistemul Ra’ad sunt construite în ţară şi sunt „mai avansate” decât rachetele ruseşti Buk, a precizat agenţia de presă Fars. Rachete de acest tip au putut fi văzute cu ocazia unei parade militare ce a avut loc vineri la Teheran, a adăugat sursa amintită.
Iranul şi-a intensificat în ultimele săptămâni demonstraţiile sale ca putere militară, în timp ce se amplifică tensiunile cu Israelul, inamicul său declarat. Liderii israelieni ameninţă constant că vor lovi instalaţiile nucleare iraniene pentru a împiedica această ţară să se doteze cu armament nuclear, chiar dacă Teheranul insistă asupra caracterului civil al controversatului său program.
Israelul, considerat unicul posesor de arme atomice în regiune, este de părere că programul nuclear iranian reprezintă o ameninţare pentru existenţa sa. Sâmbătă, generalul Mohammad Ali Jafari, comandantul-şef al Gardienilor Revoluţiei (Pasdaran), a declarat că războiul Israelului împotriva Iranului „va sfârşi prin a sosi”, avertizând că ţara sa este pregătită şi va distruge statul evreu. Generalul Amir Ali Hajizadeh, comandantul aviaţiei iraniene, a afirmat a doua zi că este posibil ca Teheranul să lanseze un atac „preventiv”, în cazul în care un atac israelian ar părea iminent.

Share our work
In prag de razboi. UE cere Armeniei si Azerbaidjanului sa se linisteasca

In prag de razboi. UE cere Armeniei si Azerbaidjanului sa se linisteasca

Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea luni după graţierea acordată de preşedintele azer unui ofiţer condamnat pentru uciderea unui militar armean şi a făcut apel la cele două părţi să dea dovadă de reţinere.
Într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi comisarul însărcinat cu politica europeană de vecinătate Stefan Fule şi-au exprimat „îngrijorarea” în urma acestei informaţii, adăugând că responsabilii UE se află „în contact cu autorităţile competente şi urmăresc situaţia îndeaproape”. „În interesul stabilităţii regionale şi al eforturilor de reconciliere”, dna Ashton şi domnul Fule „îşi reînnoiesc apelul la reţinere pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, atât pe teren, cât şi în declaraţiile publice, în vederea evitării unei escaladări”.
Erevanul a avertizat luni că este pregătită de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku l-a graţiat şi promovat pe ofiţerul azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean. “Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean, Serj Sarkisian.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.

Ramil Safarov, avansat în grad

Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”.
Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.

Nagorno-Karabah stă să explodeze

Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.

Share our work