Ingrijorati de anexarea peninsulei ucrainene Crimeea si de sprijinul Moscovei pentru separatistii prorusi din estul Ucrainei, polonezii, balticii si chiar scandinavii isi revizuiesc statutul fortelor lor militare, usor in amortire dupa incheierea Razboiului Rece, scrie France Presse intr-o ampla analiza. Atat pentru a descuraja o ipotetica incursiune a ‘omuletilor verzi’ de tipul celei din Crimeea, cat si pentru a calma opinia publica, Polonia si tarile baltice, deopotriva membre ale NATO si UE, isi sporesc bugetele de aparare si organizeaza aplicatii cu participarea militarilor si echipamentelor din Occident, in special din SUA. Avioane de vanatoare NATO stationeaza astazi in tarile baltice si in Polonia, intarind supravegherea spatiului lor aerian. in fata crizei ucrainene, Varsovia a angajat un efort major. in 2014, bugetul apararii atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) si pragul de 2% recomandat de NATO ar urma sa fie atins in 2016. Elicoptere multirol, elicoptere de lupta, sisteme antiracheta, submarine si rachete de croaziera — comenzile totalizeaza miliarde de euro. Armata, devenita pe deplin profesionista in 2010, numara aproximativ 100.000 de soldati, carora li se adauga 20.000 de membri ai Fortelor Nationale de Rezerva, create dupa modelul Garzii Nationale americane. Exercitiile obligatorii au fost instituite pentru rezervisti, iar cooperarea intre armata si organizatiile paramilitare a fost intarita, scrie Agerpres. in Lituania, bugetul apararii a crescut de la 0,89% din PIB in 2014 la 1,11% in acest an, ajungand la 425 milioane de euro. La 19 martie, parlamentul a votat in prima lectura restabilirea partiala a serviciului militar obligatoriu. in prezent, armata profesionista numara 8.000 de persoane, carora li se adauga 4.500 de voluntari din organizatiile paramilitare.
Lituania a cumparat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer pentru 34 milioane de euro si intentioneaza sa achizitioneze de asemenea rachete antitanc Javelin americane si obuziere germane PzH 2000. Letonia si-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB in 2015 si urmeaza sa ajunga la 2% in 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui sa creasca de la 4.600, cat numara in prezent, la 6.600 in 2018. Garda Nationala, compusa din rezervisti, numara 8.000 de membri si vizeaza sa totalizeze efective de 12.000 in 2020.
Elev model al NATO in regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apararii, sau 412 milioane de euro in 2015. Armata sa numara efective de 3.000 de soldati profesionisti, 3.000 de militari in termen si 1.100 de civili. Liga Apararii (Garda Nationala) numara 15.000 de membri, majoritatea voluntari. La sfarsitul anului 2014, aceasta tara baltica a achizitionat din Olanda 44 de vehicule de lupta de infanterie CV90. In Suedia si Finlanda, doua tari membre ale UE vecine cu Rusia, dar avand statut neutru, unii oameni politici invoca posibilitatea aderarii la Alianta Nord-Atlantica. intre timp, autoritatile de la Stockholm au anuntat trimiterea unor efective militare in insula strategica Gotland in Marea Baltica. Suedia, ridiculizata in legatura cu cautarile unui misterios submarin in Marea Baltica, cheltuieste 1,1% din PIB pentru aparare (o cifra datand din 2013). Helsinki si-a redus cu 2% cheltuielile cu apararea in 2015, care au scazut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB. In acest timp, Norvegia, care a consacrat apararii 1,4% din PIB in 2013, a organizat in nordul tarii, in apropiere de frontiera cu Rusia, un exercitiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod ‘Joint Viking’, s-au incheiat in momentul in care Rusia incepea manevre de amploare de cealalta parte a frontierei, noteaza agentia franceza de presa.
0 Comentarii