Razboiul diplomatic Israel – Palestina arunca in aer UNESCO
UNESCO, prima victorie palestiniana in razboiul diplomatic total cu Israelul
Israelul respinge decizia Adunării generale a UNESCO de a accepta Palestina ca stat membru al organizaţiei, potrivit unui comunicat al guvernului israelian transmis de serviciul de presa al Ambasadei israeliene la Bucureşti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Aceasta este o manevră palestiniană unilaterală, ce nu va aduce nicio schimbare pe teren, ci va îndepărta şi mai mult posibilitatea unui acord de pace” potrivit comunicatului de presa israelian. „Decizia nu va transforma Autoritata Palestinană într-un stat, ci va îngreuna reluarea negocierilor. Israelul este de părere că singura cale de a se face progrese în procesul diplomatic cu palestinienii este prin negocieri directe, fără condiţii”, mai arata sursa citata.
Multumiri israeliene
„Israelul salută declaraţia Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, din 23 septembrie, şi este gata să lucreze în baza sa” se arata in comunicatul Ambasadei israeliene la Bucuresti. De asemenea, Israelul mulţumeşte statelor care au demonstrat „simţ de răspundere şi s-au opus deciziei de aderare la UNESCO”. Israelul s-a declarat dezamăgit că UE – care acţionează pentru reluarea negocierilor directe şi se opune mişcării palestiniene – nu a reuşit să ajungă la o poziţie comună, pentru împiedicarea acestei decizii.
Oficialii israelieni spun că, în urma deciziei UNESCO, vor analiza paşii care trebuie făcuţi în privinţa cooperării cu organizaţia. Statul palestinian a primit 107 voturi pentru, 14 împotrivă şi 52 abţineri. Înainte de vot, SUA au spus că vor întrerupe finanţarea UNESCO, dacă această candidatură a palestinienilor este acceptată. În noiembrie 2011, Consiliul de Securitate al ONU va vota dacă Palestina devine membru ONU.
Aderarea la UNESCO pare un pas spre primirea calităţii de stat, potrivit corespondentului BBC, aceasta fiind prima agenţie a ONU în care palestinienii încearcă să ajungă. Reamintim ca in cadrul UNESCO, SUA nu au putere de veto.
Palestinienii au fost primiţi în UNESCO
UNESCO a votat luni în favoarea aderării palestinenilor, mişcare respinsă de Israel şi SUA, relatează BBC. Statul palestinian a primit 107 voturi pentru, 14 împotrivă şi 52 abţineri. Înainte de vot, SUA au spus că vor întrerupe finanţarea UNESCO, dacă această candidatură a palestinienilor este acceptată. În UNESCO, SUA nu au putere de veto. Oficialii americani au criticat anterior demersul palestinian, considerându-l prematur şi temându-se că va tensiona relaţiile cu Israelul, dar Autoritatea Palestiniană a refuzat până acum să-şi retragă cererea.
Consiliul executiv al UNESCO a aprobat la începutul acestei luni aderarea statului palestinian la organizaţie, România fiind unul dintre cele patru state care au votat împotrivă, deşi România a recunoscut oficial statul palestinian, în 1988. 40 din cele 58 de state din consiliul UNESCO au votat în favoarea aderării, patru s-au opus şi 14 s-au abţinut. Împotrivă s-au pronunţat SUA, Germania, România şi Letonia.
Cererea a fost transmisă Conferinţei generale, unde sunt reprezentate cele 193 de state membre. Pentru aderare este necesară o majoritate de douo treimi, iar următoarea reuniune va avea loc luni. Aderarea la UNESCO le permite palestinienilor, printre altele, să ceară ca siturile palestiniene să intre în patrimoniul mondial UNESCO.
Romania, luat in vizor
MAE roman a motivat votul împotrivă dat de România cererii palestiniene în Consiliul executiv al UNESCO prin faptul că acest for nu ar trebui să se antepronunţe într-o problemă aflată în analiza principalului organ decizional al Naţiunilor Unite, Consiliul de Securitate.
În septembrie 2011, liderul palestinian Mahmoud Abbas a cerut la Adunarea Generală a ONU ca organizaţia să acorde statutul de membru cu drepturi depline statului palestinian. SUA au spus însă că vor face uz de dreptul de veto dacă chestiunea ajunge în Consiliul de Securitate.
Riposta americana
Statele Unite ale Americii au anunţat deja că suspendă acordarea contribuţiei lor la UNESCO după aderarea Palestinei la această agenţie a ONU, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Trebuia să efectuăm un vărsământ de 60 milioane de dolari la UNESCO în noiembrie şi nu-l vom mai face”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Victoria Nuland.
Reamintim ca Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a decis luni la Paris admiterea Palestinei ca membru cu drepturi depline cu 107 voturi ”pentru”, 52 ”abţineri” şi 14 voturi ”împotrivă”. Casa Albă a estimat anterior, luni, că acest vot este ”prematur” şi ”contraproductiv” în perspectiva unei reluări sperate a negocierilor de pace în Orientul Mijlociu
Vot negativ cu repetitie
Reamintim ca la inceputul lunii octombrie 2011, România, Statele Unite, Germania şi Letonia au votat împotriva unei recomandări de a atribui Palestinei statutul de stat cu drepturi depline al UNESCO, însă Consiliul Executiv al organizaţiei a aprobat recomandarea cu o majoritate covârşitoare. Potrivit unor surse din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, Consiliul Executiv al acestei agenţii a aprobat cu 40 de voturi din totalul de 58 o recomandare de a atribui Palestinei acest statut de membru cu drepturi depline. Patru ţări au votat împotrivă, inclusiv Statele Unite, iar 14 s-au abţinut de la vot, potrivit surselor. Conform Ministerului spaniol al Afacerilor Externe, “nu a fost posibilă” găsirea unei poziţii comune europene, iar Germania, Letonia şi România au votat împotrivă. Belgia, Danemarca, Slovacia, Spania, Franţa, Grecia, Italia şi Polonia s-au abţinut de la vot. Recomandarea, iniţiată de un grup de ţări arabe, va fi supusă la sfârşitul lunii aprobării Conferinţei Generale a UNESCO. Aprobarea acestei recomandări are o puternică valoare simbolică, într-o perioadă în care palestinienii au depus o cerere de aderare la ONU ca stat membru cu drepturi depline, prin intermediul Consiliului de Securitate. SUA au ameninţat însă că îşi vor exercita dreptul de veto. Consiliul Executiv al UNESCO, unde nu există dreptul de veto, este omologul Consiliului de Securitate, în timp ce Conferinţa Generală poate fi comparată cu Adunarea Generală a ONU.
Abbas moseste parlamentul si guvernul palestinian
Presedintele Mahmoud Abbas planuieste sa discute luna viitoare despre soarta Autoritatii Palestiniene cu rivalii sai din gruparea Hamas, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Autoritatea Palestiniana a fost infiinta in urma cu 17 ani ca o structura premergatoare infiintarii statului Palestina. Abbas declara ca institutiile palestiniene si oamenii de rand se intreaba care sunt avantajele continuarii existentei acestei structuri care pana acum nu si-a atins scopul. Acesta este unul dintre principalele subiecte pe care Abbas urmeaza sa le discute cu liderul Hamas, Khaled Meshaal. Autoritatea Palestiniana este finantata de donatori intre care o pondere importanta o au UE, SUA si guvernele arabe. Mandatul sau este limitat teritorial la diverse bucati din West Bank, cuprinzand orase si sate palestiniene care i-au fost incredintate in urma intelegerilor de pace din anul 1990, informeaza Reuters.
Runda APCE
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a conferit anterior statutul de “partener al democraţiei” Consiliului Naţional Palestinian, care a salutat un “eveniment istoric”, informa mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Parlamentul palestinian este al doilea care beneficiază de acest nou statut acordat începând cu 2009. Marocul a primit acest statut în iunie 2011. “Este un eveniment istoric pentru noi, cu toate implicaţiile”, a apreciat preşedintele Consiliului Naţional Palestinian (CNP), Salim Zaanoon. “Această decizie este o bază pentru pacea din regiune”, a adăugat el. La randul sau, raportorul proiectului de rezoluţie, olandezul Tiny Kox, a declarat ca “se poate spune că este un eveniment istoric, pentru că, odată cu «primăvara arabă», au apărut noi democraţii”.
Statutul de “partener” vizează consolidarea legăturilor cu parlamentele statelor din vecinătatea Europei. Mai mulţi membri APCE au subliniat că acordarea acestui statut nu înseamnă în niciun caz recunoaşterea statului palestinian.
Israel vrea sa se aseze din nou la masa tratativelor
Israelul a acceptat propunerea internationala de reluare a negocierilor de pace cu palestinienii, a declarat purtatorul de cuvant al premierului Benjamin Netanyahu. Propunerea Cvartetului pentru Orientul Mijlociu – SUA, UE, ONU si Rusia – stabileste ca termen-limita pentru negocieri sfarsitul lui 2012. Comitetul executiv al OEP (Organizatia pentru Eliberarea Palestiniei) a asigurat recent ca ”nu va accepta negocieri care sa nu aiba limite minime de responsabilitate si seriozitate in ce priveste asezarile evreiesti, confiscarea pamanturilor si distrugerea proprietatilor palestiniene de catre colonistii” israelieni. OEP si-a reafirmat „angajamentul fata de solutia a doua state intre frontierele din 1967 si vointa de a negocia pentru a se ajunge la o solutie” si i-a cerut guvernului israelian ”sa tina cont de toate bazele si referirile cererii Cvartetului, mai ales cele referitoare la incetarea activitatii de colonizare si de recunoastere a frontierelor din 1967 pentru ca negocierile sa poata fi reluate repede cum se doreste”. Propunerea cere relansarea discutiilor intr-o luna si sa se faca progrese semnificative pe chestiunea granitelor si a securitatii, inainte de analizarea altor chestiuni sensibile, ca Ierusalimul si refugiatii palestinieni. Organizatia pentru Eliberarea Palestinei a reiterat, la randul sau, ca va negocia numai daca guvernul israelian opreste colonizarea si accepta granitele de dinainte de 1967, ca baza pentru discutii. Israelul a luat Cisiordania de la Iordania si Fasia Gaza de la Egipt in razboiul de sase zile din 1967.
Pentagon: Israelul, din ce in ce mai izolat
Israelul este “din ce în ce mai izolat” în Orientul Mijlociu în contextul “primăverii arabe” şi este “realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a declarat anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Panetta a declarat că nu are prea multe îndoieli cu privire la faptul că Israelul îşi menţine superioritatea militară. “Dar problema este dacă e suficient să-ţi menţii avantajul militar, dacă eşti pe punctul de a te izola pe arena diplomatică”, a adăugat Panetta, adresându-se jurnaliştilor la bordul avionului care îl conducea în Israel în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu. “În acest moment extraordinar în Orientul Mijlociu, în timp ce se produc atâtea schimbări, nu este bine pentru Israel să fie din ce în ce mai izolat. Şi asta este pe cale să se întâmple”, a precizat el. “Cred că pentru securitatea acestei regiuni este realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a adăugat oficialul american. El a mai afirmat că va exercita presiuni asupra liderilor israelieni şi palestinieni pentru a reveni la masa negocierilor. “Principalul meu mesaj pentru cele două părţi este: nu pierdeţi nimic reluând negocierile”, a subliniat el. Secretarul american al Apărării urmează să se întâlnească luni cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi cu ministrul Apărării, Ehud Barak, precum şi cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, la câteva zile după depunerea cererii de aderare a unui stat Palestina la ONU.
Presiuni diplomatice
Secretarul de stat american Hillary Clinton a lansat recent un apel la ‘presiune’ asupra Israelului şi a palestinienilor pentru reluarea negocierilor de pace întrerupte, relatează agenţiile de presă internaţionale. ‘Egiptul, SUA, Cvartetul, toată lumea trebuie să fie gata să facă presiune asupra celor două părţi pentru a încerca să progreseze spre un acord asupra chestiunilor nesoluţionate’, a declarat ea după o întrevedere cu omologul său egiptean Mohammed Kamel Amr de la Washington. Fosta primă doamnă a făcut această declaraţie la câteva zile după depunerea unei cereri de adeziune a unui stat palestinian la ONU. Iniţiativa a fost condamnată de SUA, care văd în ea un act ‘unilateral’ care nu poare substitui negocierile între israelieni şi palestinieni. Demersul palestianian a fost imediat urmat de o declaraţie a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (SUA, Rusia, UE şi ONU), prin care părţilor li se cere să reia dialogul. ‘Dacă ar avea un acord asupra frontierelor, nu ar mai exista o dezbatere asupra coloniilor, pentru că toată lumea ar şti care parte a frontierei este pentru palestinieni şi care pentru Israel’, a pledat şefa diplomaţiei americane. ‘Nu există alternativă la negocieri. Trebuie să cerem imediat părţilor să-şi lase la o parte reticenţele şi neîncrederea’, a subliniat secretarul de stat american.
Cererea palestiniana, la Comitetul pentru Adeziuni
Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit, anterior, într-o şedinţă foarte scurtă şi a hotărât să trimită candidatura de aderare palestiniană Comitetului pentru Adeziuni al Consiliului, care se va reuni vineri. Într-o reuniune care a durat mai puţin de două minute, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate, ambasadorul libanez la ONU Nawaf Salam, a citit o scurtă declaraţie asupra trimiterii candidaturii palestiniane la Comitetul pentru Adeziuni.Nicio obiecţie nefiind manifestată de cei 15 membri ai Consiliului, Nawaf Salam a validat transferul. „Doar dacă voi auzi o poziţie contrară voi trimite cererea de aderare a Palestinei Comitetului pentru Noi Membri”, a declarat Nawaf Salam. Deoarece nu a fost formulată nicio obiecţie, el a închis şedinţa. Consiliul de Securitate a purtat recent primele consultări, după depunerea istorică a unei cereri de aderare la ONU a statului Palestina, de către preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Statele Unite au anunţat deja că îşi vor exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dacă va fi necesar.
Guvernul Republicii Moldova salută decizia Parlamentului European (PE), care a adoptat, la Strasbourg, Rezoluţia privind negocierile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În alocuţiunea sa, Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a remarcat evoluţiile RM din ultimii doi ani, declarînd că prin „votul de astăzi Parlamentul European recunoaşte importanţa crescîndă a R. Moldova în Europa şi semnificaţia acesteia, precum şi angajamentul faţă de UE, ca partener cheie”. „Parlamentul European sprijină eforturile cetăţenilor moldoveni. Astăzi, noi am subliniat în mod special perspectivele Moldovei de aderare la UE „, a mai spus Jerzy Buzek. Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat joi, cu o majoritate largă de voturi, recomandările din raportul Watson adresate Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiunea Externă (SEAE) de a oferi Republicii Moldova perspectiva aderării la Uniunea Europeană în viitor. Raportul a fost întocmit de europarlamentarul britanic Graham Watson, membru al Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa – ALDE şi al Comisiei pentru a afaceri externe a PE, şi conţine o propunere de rezoluţie cu recomandările PE adresate Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiunea Externă (SEAE) privind negocierile în curs de desfăşurare dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova în vederea încheierii unui Acord de asociere, transmite Agerpres. „Republica Moldova se îndreaptă spre vocaţia sa europeană. Prin acest vot, Parlamentul European recunoaşte importanţa tot mai mare a Republicii Moldova în Europa şi însemnătatea şi angajamentul său faţă de Uniunea Europeană ca un partener cheie. Succesul Republicii Moldova este important pentru UE”, a afirmat preşedintele PE, Jerzy Buzek. „Parlamentul European susţine eforturile cetăţenilor moldoveni. Astăzi am subliniat în mod specific perspectivele europene ale Republicii Moldova. Perspectiva oferită Republicii Moldova de către Consiliu, Comisie şi SEAE o va încuraja să continue reformele”, a mai spus Buzek. „Salut cu tărie abordarea ‘more for more’ (‘mai mult pentru mai mult’). Ar trebui un sprijin politic şi financiar mai mare pentru ţările vecine care adoptă reforme cu vigoare şi determinare. Republica Moldova şi-a demonstrat în ultimii doi ani angajamentul puternic faţă de reformă”, a adăugat el. „Republica Moldova mai are de depus multe eforturi, nu numai pentru întărirea democraţiei şi a statului de drept, dar şi pentru lupta împotriva coropţiei şi rezolvarea problemei sărăciei. Pentru a atinge aceste obiective, este necesar să ajungă la stabilitate politică, precum şi la alegerea unui preşedinte”, a subliniat Buzek. Preşedintele PE a salutat planul de acţiuni al Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize şi şi-a exprimat nerăbdarea privind începerea ‘negocierilor asupra Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv’. „Libera circulaţie şi comerţul liber îi vor ajuta pe moldoveni să-şi construiască un viitor prosper”, a mai spus el. Buzek a salutat de asemenea planurile de relansare a negocierilor internaţionale privind rezolvarea conflictului transnistrean, adăugând că ‘Parlamentul European face apel la o implicare mai puternică şi directă a UE în rezolvarea politică a conflictului din stânga Nistrului, în concordanţă cu principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova’.
Europa trebuie să fie conştientă nu numai de crimele fascismului, ci şi de acţiunile inumane comise de un alt regim totalitar – stalinismul, a declarat preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Varşovia cu ocazia celebrării, la 23 august, a Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare. Oficialul a subliniat că aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la Uniunea Europeană le-a oferit acestora nu numai asistenţă financiară, ci, de asemenea, o oportunitate de a arăta statelor occidentale crimele atât de cunoscute din Europa de Est. „Am petrecut mult timp în Parlamentul European, în anul 2008, înainte de a aproba declaraţia iniţială privind instituirea Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare, pentru a le explica colegilor noştri cum au avut loc crimele stalinismului, ale comunismului şi consecinţele acestora” – a subliniat Jerzy Buzek. În acest context, preşedintele Parlamentului European a vorbit despre acţiunile regimului totalitar stalinist din Ucraina, transmite Rador. „Este greu de imaginat, dar au existat 10 milioane de victime ale Holodomorului din Ucraina, care a fost organizat de regimul lui Stalin. Explicarea unor astfel de cazuri, prezentarea lor de către reprezentanţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est – lituanieni, unguri, români – a făcut posibilă adoptarea unei declaraţii comune privind instituirea unei zile de comemorare a victimelor regimurilor totalitare” – a declarat Jerzy Buzek. La Varşovia se desfăsoară, marţi, 23 august, conferinţa „Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare”, eveniment organizat sub patronajul Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, la care participă miniştrii justiţiei din statele membre ale UE şi reprezentanţi ai instituţiilor naţionale de memorie din mai multe ţări.
Politicile externa, de securitate si aparare ale UE au nevoie de o noua foaie de parcurs, sustine Parlamentul European in trei rezolutii nelegislative. O pozitie UE unita si mai puternica in ceea ce priveste miscarile arabe a fost solicitarea cheie a deputatilor apartinand grupurilor politice PPE si S&D, in cadrul dezbaterii de miercuri cu seful UE pentru politica externa, Catherine Ashton. Grupurile politice ALDE, ECR si Verzii au criticat pozitia UE fata de Siria, considerand-o neechilibrata si au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Situatia din Siria este „un mare dezastru” si devine un „Tiananmen arab”, a declarat liderul grupului ALDE Guy Verhoftsadt (BE) in cadrul dezbaterii. Acest grup impreuna cu ECR si Verzii au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus „cat mai rapid” pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Consiliul a decis vineri 6 mai impunerea unor restrictii de calatorie si inghetarea activelor in cazul a 13 inalti oficiali sirieni, dar nu si impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Impunerea de catre statele membre UE a unui embargo privind armele, impotriva Siriei, Bahrain-ului si Yemen-ului si solicitarea unui moratoriu impotriva executiilor a patru protestatari din Bahrain au fost principalele solicitari ale primelor doua rezolutii elaborate de Gabriele Albertini (PPE, IT) si Roberto Gualtieri (S&D, IT). Parlamentul a solicitat in mod expres ca Uniunea Europeana sa suspende negocierile pentru Acordul de Asociere cu Siria.