Dispare Schengen?
Restabilirea temporara a controalelor la frontierele nationale in situatii exceptionale, ceruta de Franta si Italia, „reprezinta o posilibitate intre altele”, pentru consolidarea normelor Schengen, a anuntat intr-o scrisoare presedintele Comisiei Europene. Intr-o scrisoare adresata la 29 aprilie presedintelui fracez Nicolas Sarkozy si premierului italian Silvio Berlusconi, Jose Manuel Barroso declara ca „restabilirea temporara a frontierelor este o posibilitate intre altele care, cu conditia ca aceasta sa fie supusa unor criterii specifice si bine stabilite, ar putea constitui un element pentru consolidarea guvernantei acordului Schengen” privind libera circulatie a persoanelor in Europa. Cu toate acestea, Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In fata afluxului actual de imigranti veniti din Africa de Nord, Sarkozy si Berlusconi au pledat, intr-o scrisoare adresata la 26 aprilie lui Barroso pentru o reformare a Schengen. In raspunsul sau, al carui text a fost comunicat de serviciile sale de presa, Barroso subliniaza, de asemenea, ca o „consolidare a aplicarii normelor de guvernanta ale acordului Schengen reprezinta un domeniu pe care Comisia este pe cale sa il examineze”. Comisia Europeana va prezenta miercuri o serie de actiuni de lupta impotriva imigratiei, inclusiv propuneri pentru adaptarea normelor Schengen. „Am convingerea ca impartasim aceleasi obiective, respectiv o mai buna gestionare a politicii privind imigratia la nivelul UE”, scrie Barroso, avertizand asupra unei „viziuni prea concentrate pe securitate”. Saptamana trecuta Franta si Italia s-au pronuntat in favoarea unor modificari la Tratatul Schengen, in actualele „conditii exceptionale”, a declarat, marti, premierul italian, Silvio Berlusconi, in cursul unei intalniri cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, transmite Mediafax. „In circumstante exceptionale, credem amandoi ca trebuie sa existe modificari la Tratatul Schengen si am decis sa lucram impreuna la acestea”, a spus Berlusconi. El a afirmat ca Franta si Italia au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cerand „o mai buna colaborare” a tarilor europene cu statele aflate la sud de granita UE. Aceste state „nu trebuie lasate singure”, a declarat Berlusconi. Italia subliniaza ca tarile de la Mediterana se confrunta cu provocarea imigratiei din nordul Africii, ca urmare a razboiului din Libia si a situatiei instabile din Egipt si Tunisia.
Romania si Bulgaria, unda verde din partea Comisiei pentru Liberati civile
Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In baza rapoartelor de evaluare, ambele tari intrunesc conditiile necesare, considera deputatii europeni. Parlamentul insa trebuie sa fie in continuare informat despre masurile suplimentare ce urmeaza a fi luate in zonele de frontiera intre Bulgaria, Turcia si Grecia in lumina unui potential influx migrationist, adauga acestia. Votul in plen este programat pentru luna iunie, decizia finala urmand a fi luata de catre Consiliu. Potrivit regulilor actuale, conditia majora pentru aderarea la spatiul Schengen este posibilitatea de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii.Verificarea indeplinirii tuturor cerintelor acquis-ului Schengen – controlul frontierelor terestre, aeriene si maritime, eliberarea vizelor de calatorie, cooperarea politieneasca, conectarea la Sistemul Informational Schengen si protectia datelor – este o preconditie pentru un aviz favorabil din partea Consiliului, dupa ce Parlamentul a fost consultat, aviz care permite eliminarea controalelor de frontiera intre Statele Membre. In urma evaluarii progreselor inregistrate de catre cele doua State Membre si a rapoartelor in urma vizitelor efectuate de experti, Comisia PE pentru Libertati civile a concluzionat ca, in pofida unor chestiuni care mai necesita in viitor o raportare in mod regulat, acestea nu constituie un obstacol pentru calitatea de membre al spatiului Schengen a celor doua tari. “Sunt cele doua state pregatite pentru a adera la Schengen? Raspunsul meu este un DA ferm si acest fapt reiese in mod clar din rapoartele de evaluare. In unele domenii, cele doua tari sunt chiar mai bine pregatite decat alte state membre care fac parte din Schengen”, a declarat raportorul PE Carlo Coehlo (PPE, PT). „Aceasta se datoreaza in primul rand investitiilor recent efectuate, Romania si Bulgaria dispunand de echipamente mai moderne si mai eficiente, dar, nu in ultimul rand, datorita investitiei politice: ambele tari au investit politic pentru a demonstra ca indeplinesc criteriile Schengen”, a mai adaugat raportorul PE. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre. Comisia PE considera ca, inainte de sfarsitul lui 2011, UE va trebui sa fixeze o data pentru aplicarea acquis-ului Schengen de catre Romania si Bulgaria. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre.
Frontiera dintre Bulgaria – Turcia – Grecia
Raportorul Coelho a recunoscut de asemenea importanta recunoasterii faptului ca imigratia clandestina face din spatiul de frontiera Bulgaria-Turcia-Grecia una din zonele cele mai sensibile ale granitei externe ale UE. Aceasta inseamna ca Bulgaria trebuie sa ia masuri suplimentare, inclusiv un plan de actiune special care va trebui aplicat in momentul in care va adera la spatiul Schengen si va trebui sa aiba o abordare comuna cu Grecia si Turcia pentru a face fata unei posibile cresteri a presiunii migratoare. Comisia a inserat un amendament prin care solicita statelor membre vizate sa informeze Parlamentul European si Consiliul in scris, in cursul unei perioade de 6 luni de la intrarea in vigoare a deciziei de aderare, cu privire la problemele si implementarea acestor masuri suplimentare. „Este esential sa avem in vedere ca eliminarea controalelor la frontierele interne cere un inalt grad de incredere reciproca intre statele membre in ceea ce priveste controalele la frontierele externe, deoarece securitatea spatiului Schengen depinde de rigoarea si eficacitatea cu care fiecare stat membru efectueaza controalele la granitele sale externe”, a explicat raportorul PE.
Parlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem „in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la „o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei „combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte „abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.
Statele Unite ale Americii au inghetat cel mai mare program de ajutor pentru Yemen in februarie 2011, dupa izbucnirea protestelor populare impotriva presedintelui yemenit, Ali Abdullah Saleh, scrie presa internationala. Prima transa a ajutorului, in valoare de un miliard sau mai mult de dolari, pe o perioada de mai multi ani, urma sa fie acordata in februarie, fiind cea mai mare oferta a Casei Albe pentru a-si asigura cooperarea lui Saleh in lupta impotriva Al Qaida in Peninsula Arabica, afirma cotidianul. Referindu-se la declaratiile unor oficiali americani, carora nu le da numele, WSJ afirma ca preconizata transa de ajutor ar consta in 200 milioane de dolari pentru sprijinirea luptei impotriva terorismului in acest an fiscal, respectiv cu 155 milioane de dolari mai mult decit in anul fiscal 2010, precum si o suma aproape egala ca ajutor pentru dezvoltare. Saleh se agata de putere dupa saptamini de zile de proteste in masa care cer sfirsitul regimului sau aflat la putere de 32 de ani. Un oficial american a declarat pentru Reuters in aceasta saptamina ca SUA incearca sa stringa latul in jurul lui Saleh pentru a-l determina sa ajunga la o intelegere cu opozitia, care cere plecarea lui de la putere.
Membrii Parlamentului European vor vota, in sesiunea 23-24 martie, in favoarea sporirii contingentului de vinuri duty-free din Republica Moldova. Din moment ce tara s-a confruntat cu dificultati pe pietele traditionale de export, in special Rusia, Comisia Europeana propune cresterea contingentelor duty-free de la 100 000 de hectolitri (hl) la 150 000 hl anul acesta, de la 120 000 hl la 180 000 hl in 2012 si pana la 240 000 hl, incepand cu 2013. In toamna anului trecut, Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, promitea o dublare a cotei acordate vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene. In cadrul dialogului dintre ci doi, premierul Filat a solicitat sprijinul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat atunci ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asemenea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti. La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti au recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, in 2009, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In 2010, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul embargoului rusesc este unul semnificativ pentru economia moldoveneasca.
Marile puteri au facut apel din nou miercuri la Iran sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica in ceea ce priveste controversatul sau program nuclear, motiv de disputa intre Teheran si actorii internationali de mai multi ani, relateaza presa internationala. „Facem apel la Iran sa coopereze pe deplin cu AIEA”, a precizat grupul 5+1 in primul sau comunicat transmis in decurs de doi ani Consiliului guvernatorilor organizatiei, reunit in aceste zile la Viena. Grupul 5+1 ii reuneste pe cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – China, SUA, Franta, Marea Britanie si Rusia – plus Germania. Acesta se afla in contact cu republica islamica pe tema dosarului nuclear, in conditiile in care occidentalii se tem ca Iranul urmareste sa se doteze cu bomba atomica sub masca unui program civil, ipoteza dezmintita insa de Teheran. De la ultimul lor demers comun pe linga Consiliul guvernatorilor in martie 2009, cele sase tari au participat la doua sesiuni de negocieri cu Iranul, la Geneva in decembrie si la Istanbul in ianuarie, fara a reusi sa ajunga la un acord asupra acestui dosar aflat in impas de mai multi ani.