de Isac Mihai | dec. 5, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
ONU-vrea-sa-faca-lumina-in-acest-caz
Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat că este necesară demararea unei investigaţii internaţionale pentru a determina cine este responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul saudit de la Istanbul, relatează Reuters, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consider că este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat şi cine sunt oamenii responsabili pentru această crimă oribilă”, a declarat Bachelet.
CIA a găsit vinovatul
Mai mulţi senatori americani au declarat marţi că sunt siguri că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, este responsabil pentru asasinarea lui Khashoggi, iar în luna noiembrie, CIA a concluzionat că acesta a ordonat asasinarea jurnalistului saudit.
La rândul său, procurorul general al oraşului Istanbul a emis mandate pentru arestarea unui consilier de top al liderului de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, şi a şefului adjunct al informaţiilor externe de la Riad sub suspiciunea de a fi planificat uciderea jurnalistului disident saudit Jamal Khashoggi, au anunţat doi oficiali turci miercuri.
Suspiciune puternică
Biroul procurorului turc a concluzionat că există „o puternică suspiciune” că Saud al-Qahtani şi generalul Ahmed al-Asiri, care au fost îndepărtaţi din funcţiile lor în octombrie, au fost printre cei care au planificat crima ce a avut loc la 2 octombrie în consulatul saudit din Istanbul.
„Acţiunea procurorului de a emite mandate de arestare pe numele lui Asiri şi Qahtani reflectă opinia că autorităţile saudite nu vor lua măsuri oficiale împotriva acestor indivizi”, a declarat un oficial turc.
Refuz saudit
Ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir, a anunţat recent că Arabia Saudită refuză organizarea unei investigaţii internaţionale în cazul asasinării jurnalistului disident Jamal Khashoggi, subliniind că prinţul moştenitor Mohammed Bin Salman nu este implicat în acest caz. „Respingem aşa ceva”, a declarat Adel al-Jubeir în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Riyad.
Întrebat dacă prinţul moştenitor saudit Mohammed Bin Salman este implicat în acest asasinat, al-Jubeir a precizat: „Absolut nu. Prinţul nu are nicio legătură cu acest caz”.
Demersuri la Ankara
Administraţia Recep Tayyip Erdogan a cerut anterior organizarea unei investigaţii internaţionale în cazul asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. „Vom face tot ce trebuie pentru a scoate la lumină detaliile acestei crime. Le-am arătat dovezile tuturor celor care au vrut să le vadă”, a declarat Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe.
Turcia a semnalat că va coopera într-o eventuală investigaţie internaţională, cerând ca aceasta să fie coordonată de Naţiunile Unite.
Reamintim că Jamal Khashoggi a dispărut în Consulatul Arabiei Saudite din metropola turcă Istanbul. Arabia Saudită a admis că editorialistul cotidianului The Washington Post a fost ucis, încercând să atribuie crima unor agenţi care au acţionat pe cont propriu.
Dovezile existente sugerează că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a coordonat operaţiunea de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi, iar teoria conform căreia autorii ar fi militari indisciplinaţi este o „ficţiune”, a afirmat sir John Sawers, un fost director al MI6, ipoteză denunțată vehement de autoritățile saudite. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina
Jamal khashoggi, victimă a intereselor politice saudite
Anchetatorii saudiţi trimişi la Istanbul să ajute autorităţile turce în investigharea cazului jurnalistului Jamal Khashoggi au încercat să ascundă dovezi ale crimei, a declarat luni un oficial turc de rang înalt, potrivit agenţiei The Associated Press, citată de KARADENIZ PRESS. Oficialul, care a confirmat informaţii dezvăluite anterior de cotidianul Sabah, a declarat că printre membrii echipei de anchetatori saudiţi se numărau şi experţi în chimie şi toxicologie, despre care se crede că aveau sarcina de a manipula dovezi.
Scop secret
Autorităţile turce cred că doi membri ai echipei „au venit în Turcia cu unicul scop de a ascunde dovezi” înainte ca poliţei turce să-i fie permisă percheziţionarea Consulatului saudit de la Istanbul, unde Khashoggi a fost ucis, a declarat oficialul, care a făcut aceste afirmaţii sub protecţia anonimatului.
Un oficial de rang înalt al partidului de guvernământ din Turcia, şi prieten cu Khashoggi, a sugerat că trupul jurnalistului ar fi putut fi dizolvat în acid sau în alte substanţe chimice.
Reamintim că Jamal Khashoggi, editorialist al cotidianului The Washington Post şi un critic acerb al prinţului moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a dispărut şi a fost ucis în urmă cu trei săptămâni după ce a intrat în Consulatul saudit de la Istanbul pentru a obţine documente necesare căsătoriei sale.
Investigație de formă
Arabia Saudită a transmis Consiliului pentru drepturile Omului în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite că investighează asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi la consulatul său din Istanbul şi că intenţionează să îi pună sub acuzare pe cei vinovaţi, scrie Reuters. Bandar Al Aiban, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Arabia Saudită, cel care a condus delegaţia guvernului saudit, a declarat într-un discurs ţinut în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU că Regele Salman i-a ordonat procurorului general „să investigheze cazul conform legilor în vigoare şi să îi tragă la răspundere pe cei responsabili”.
Asasinatul jurnalistului saudit, critic al regimului de la Ryad şi colaborator la Washington Post, a afectat imaginea regatului saudit şi în special pe cea a prinţului moştenitor Mohammed Bin Salman, care exercită în prezent puterea. Jamal Khashoggi a fost ucis pe 2 octombrie la consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, unde a mers pentru a efectua un demers administrativ în vederea viitoarei sale căsătorii. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
S-400, de veghe în Crimeea
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.
Peste 32 de mii de militari ruși sunt desfășurați în peninsulă
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Anterior, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO avertizează Kremlinul
NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.
Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.
Preocupări NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.
S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.
Asigurări ruse
Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina
Liderul german va avea întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu premierul de la Kiev, Volodymyr Groisman, relatează surse guvernamentale de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această vizită are loc pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale din Ucraina, dar și a recentului anunț al cancelarului german cu privire la iminenta sa retragere din viața politică după expirarea actualului mandat, în 2021. După cum informa anterior KARADENIZ-PRESS, în cadrul întâlnirilor, oficialii vor discuta despre relațiile bilaterale dintre cele două state, conflictul din Donbas, precum şi despre implementarea acordurilor de pace de la Minsk.
Reamintim că la începutul lunii octombrie, Rada Supremă a prelungit până în data de 31 decembrie a anului viitor, statutului special al regiunii Donbas, controlată de separatişti. Guvernul german consideră acest lucru o dovadă a faptului că Ucraina intenţionează să-şi respecte obligaţiile prevăzute în acordurile de la Minsk, se arată în mass-media de la Berlin. Cancelarul german a făcut de mai multe ori apel la relansarea negocierilor pentru pace în estul Ucrainei.
Potrivit celor mai recente date, în urma conflictului din Donbas şi-au pierdut viaţa peste zece mii de oameni, inclusiv numeroşi civili.
8 pentru Ucraina
Opt state europene au denunţat la ONU intenţia de organizare, la 11 noiembrie, a unor scrutine ‘ilegitime’ în estul Ucrainei pentru alegerea liderilor celor două ‘republici’ autoproclamate Doneţk şi Lugansk, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Dacă au loc, aceste ‘alegeri’ ilegitime ar contraveni acordurilor de la Minsk şi ar încălca legea ucraineană”, au subliniat într-o declaraţie Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia şi Suedia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU.
Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de Italia, fostă membră în 2017, şi de Belgia şi Germania, noi membre ale Consiliului de Securitate începând din ianuarie 2019. ”Le cerem separatiştilor să renunţe la planurile lor pentru aceste ‘alegeri’ şi facem apel la Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a împiedica organizarea acestor ‘alegeri’ ”, se menţionează în documentul citat.
Pretenții separatiste
Rusia solicitase ca în reuniunea de luni seară a Consiliului de Securitate al ONU să aibă intervenţii directe reprezentanţii autorităților separatiste din Doneţk şi Lugansk, Moscova argumentând, prin vocea ambasadorului Vasili Nebenzia, că cele două republici sunt ‘semnatare ale acordurilor de la Minsk’.
Cererea a fost respinsă cu şapte voturi contra (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia, Suedia, SUA şi Peru), un vot pentru (Rusia) şi şapte abţineri.
Diplomația rusă nu este la prima încercare de acest fel, majoritatea organizațiilor internaționale fiind confruntate cu încercările ruse de a legitimiza autoritățile separatiste din Doneţk şi Lugansk prin forțarea participării lor la activitățile rezervate statelor suverane. (N.G.)
