de Isac Mihai | oct. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Armata rusa, gata sa apere Belarusul
Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat luni ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).
Uniune statală
Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.
Fort Trump
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 20, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Presedintele-polonez-Duda-vrea-sa-isi-consolideze-relatiile-cu-Donald-Trump
Polonia este dispusă să plătească cel puţin două miliarde de dolari pentru instalarea unei baze militare americane pe teritoriul său pe care promite s-o numească ”Fort Trump”, ofertă pe care preşedintele american Donald Trump a anunţat că o examinează „foarte serios”, relatează AFP, citat de mass-media internațională. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez.
„Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Ofertă poloneză
”Statele Unite se angajează să examineze opţiunile pentru un rol mai important al armatei americane în Polonia şi vom intensifica consultările pentru a determina fezabilitatea conceptului”, se menţiona într-un comunicat difuzat marţi seara de Casa Albă. „Rezultatele acestor eforturi vor contribui la apărarea nu numai a Europei Centrale şi de Est, ci şi a întregii Alianţe”, se arată în comunicatul citat, într-o referire la NATO, din care face parte şi Polonia.
În cadrul conferinţei de presă comune, preşedintele polonez i-a cerut omologului său american să „trimită mai mulţi militari americani în Polonia”. „Sper să luaţi decizia de a trimite mai multe unităţi şi echipament (…). Aş dori foarte mult să văd o bază americană permanentă în Polonia, pe care am numi-o Fort Trump”, a adăugat el. ”Prezenţa forţelor americane este total justificată (pe fondul) comportamentului agresiv al Rusiei”, a insistat Duda, referindu-se în special la situaţiile din Georgia sau din provincia ucraineană Crimeea, anexată de Rusia, care reprezintă – în opinia sa – o „încălcare permanentă a dreptului internaţional” de către Moscova. „Există o întreagă paletă de argumente în favoarea ideii că prezenţa forţelor armate americane în această regiune este absolut justificată”, a subliniat preşedintele Poloniei.
NATO. pavăză pentru Polonia
Militarizare rusă
Potrivit EFE, Duda a respins argumentele conform cărora o bază americană permanentă atât de aproape de Rusia ar putea presupune ”o deteriorare a securităţii” în regiune, provocând o creştere a ”militarizării” ruse în estul Europei. ”De mai bine de 10 ani se produce o militarizare extrem de puternică, de exemplu în Kaliningrad (enclavă rusă între Polonia şi Lituania – n.r.). Aceasta este realitatea în care trăim astăzi. Comportamentul agresiv al Rusiei este (…) ceva sistematic”, a denunţat preşedintele polonez.
Duda, care provine din rândurile partidului naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), a evitat să apere Uniunea Europeană în ceea ce priveşte tensiunile comerciale între blocul comunitar şi Statele Unite, şi s-a străduit să scoată în evidenţă similitudinile dintre el şi Trump. ”Domnul Trump spune ‘SUA pe primul loc’ şi eu spun ‘Polonia pe primul loc’, aşa că ne înţelegem unul pe altul foarte bine”, a insistat Duda, care a apreciat că Trump nu doreşte altceva decât ”cooperarea pe baze echitabile cu Uniunea Europeană”, conform EFE.
Aprecieri americane
La rândul său, şeful Pentagonului, Jim Mattis, a apreciat eforturile Poloniei de a creşte bugetul apărării, insistând în acelaşi timp asupra faptului că nu s-a luat nicio decizie cu privire la o posibilă bază americană pe teritoriul acestei ţări. ”După cum ştiţi, nu este vorba doar despre o singură bază. Este vorba despre zone de antrenament, este vorba despre infrastructuri de mentenanţă în cadrul bazei, toate aceste lucruri, sunt numeroase detalii pe care trebuie să le studiem împreună cu polonezii. Cu alte cuvinte nu a fost luată nicio decizie, studiem (chestiunea) şi colaborăm”, a explicat Mattis.
Dacă s-ar concretiza, o astfel de iniţiativă ar putea crea tensiuni în interiorul NATO şi ar agrava şi mai mult disensiunile puternice dintre Occident şi Rusia, consideră AFP. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 19, 2018 | Balcani, Info Militar, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 19, 2018 | Info Militar, Principal, România, Știri, Uncategorized @ro
F-16, speranța aviației militare române
O parte din avioanele F16 care vor fi cumpărate de Ministerul român al Apărării Naţionale (MApN) vor fi operate la Câmpia Turzii, care va fi cea de-a a doua bază din România, după cea de la Borcea, care va avea în dotare acest tip de aeronavă de luptă. MApN român a demarat la Câmpia Turzii operaţiunile de expropriere a terenurilor pe care va fi extinsă viitoarea baza aeriană modernizată pentru noile avioane F-16.
Exproprierile se vor face printr-o Hotărâre de Guvern în motivarea căreia se explică de ce trebuie redimensionată baza care oricum a fost introdusă într-un program de modernizare de către US Air Force. Partea americană a anunţat că investeşte lângă Cluj peste 40 de milioane de dolari. „Perspectiva dotării Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională (…) presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în nota de fundamentare.
Expropieri pe bandă rulantă
O mare parte a terenului necesar pentru extinderea bazei (3,7 milioane de metri pătraţi) se află în proprietatea privată a unui număr de 1326 persoane fizice şi juridice, reprezentând 477 de imobile, şi va „face obiectul declanşării procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică”, mai arată MApN în documentul citat de mass-media. Specialiştii ministerului au estimate – în urma unui raport întocmit un un expert autorizat ANEVAR – că pe aceste terenuri se vor achita în jur de 1,2 milioane de lei. După ce vechile imobile vor fi demolate vor începe lucrările de construcţie a noii baze. Vor fi ridicate mai multe clădiri cu toate instalaţiile aferente de alimentare cu electricitate, gaz şi apă, vor fi plasate mai multe instalaţii militare cu rol de protecţie (baricade, biute) şi vor fi amenajate drumuri şi împrejmuiri. Toate facilităţile la îndemână MApN susţine că viitoarele structuri vor oferi toate facilităţile necesare de la centru de comandă, la secţie pregătire rachete sau zonă Q.R.A. (Quick Reaction Alert), în care stau în aşteptare piloţii care sunt de serviciu. În acelaşi timp la îndemână vor fi şi depozitul de muniţie pentru avioane, hangarele pentru mentenanţa avioanelor, o staţie de pompieri şi chiar un simulator de zbor.
Investiții SUA
Reamintim că deşi nu are, oficial, o bază la Câmpia Turzii, US Air Force investeşte masiv, pe toate planurile, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Practic, prin noile facilităţi care vor fi ridicate şi prin modernizarea sau repararea celor vechi, baza de la Câmpia Turzii este reinventată de militarii americani. Investiţia, care trebuie finalizată în anul 2019, face parte din planul de măsuri american pentru descurajarea unei Federații Ruse cu atitudini din ce în ce mai agresive în zonă, în cadrul operaţiunii „European Deterrence Initiative”.
52 de F16
MApN doreşte ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să completeze escadrila de F16 Fighting Falcon cu încă patru aeronave şi are în proiecţie achiziţionarea a încă 36 de astfel de aparate de zbor. Cum la această oră Forţele Aeriene Române au în dotare 12 astfel de aparate, la finalul acestui program de înzestrare piloţii români vor opera 52 de astfel de aparate cu o lungă experienţă de luptă în teatrele de operaţii. O parte dintre acestea, 16 cel mai probabil, vor fi operate de la Câmpia Turzii.
Baza 71 Aeriană a Forțelor Aeriene Române este localizată lângă orașul Câmpia Turzii, în Județul Cluj. Baza a fost fondată pe 1 Iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei Române.
Locația actuală a bazei a fost folosită, încă din timpul celui de al II-lea Război Mondial, pentru desfășurarea operațiilor aeriene din zona Aiud – Turda – Cluj.
În vederea creșterii mobilității, operaționalității și eficacității dispozitivului de luptă al armatei și aviației militare, în anul 1982, aerodromul de la Câmpia Turzii intră în compunerea Escadrilei 48 Aviație Vânătoare din cadrul Regimentului 91 Aviație Vânătoare, dislocat la Deveselu, județul Olt. În același an Escadrila 48 Aviație Vânătoare dobândește statutul de unitate militară care în anul 1987 se dislocă pe aerodomul de la Câmpia Turzii, devenind nucleul Regimentului 71 Aviație Vânătoare, echipată cu aeronave MiG-21. Astfel, la data de 9 iunie 1987 au aterizat primele avioane în dublă comandă, iar la data de 3 iulie 1987 are loc primul zbor de instrucție pe aerodromul Câmpia Turzii.
În anul 1995 ia ființă Baza 71 Aviație Vânătoare Vânătoare-Bombardament și Grupul 71 Aviație Vânătoare, unități ce își desfășoară activitatea pe aerodromul de la Câmpia Turzii.
Primele avioane MiG-21 LanceR, varianta aer-sol și ulterior varianta aer-aer întră în dotarea unității în anul 2001, iar în anul 2010, Baza 71 Aeriană este înzestrată cu elicoptere IAR-330 SOCAT.
România vrea să ăși alinieze aviația militară la standardele NATO
MIG-21 Lancer, nemodernizat
În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.
În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.
F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc
Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.
Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.
Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.
De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017 și 2018. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov-supărat-pe-NATO
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană, relatează mass-media franceză, citată de KARADENIZ PRESS. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina va construi o bază militară în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei, afirmă Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, afirmă şeful Statului Major al armatei ucrainene.
Ucraina, care acuză Rusia că a intensificat controalele maritime şi împiedică trecerea a zeci de nave ucrainene, intenţionează să construiască o bază militară în zona Mării Azov, la Berdyansk. Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei.
Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev
Nave vechi
La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea.
Cele două bătrâne nave, care au fost construite în anii 1970 și și utilizate de forțele navale sovietice, iar ulterior de flota militară a Ucrainei, se doresc a fi un răspuns politic la acțiunile ruse de impunere a unui control politic, economic și militar cât mai strict asupra Mării Azov. Încercarea timidă a Kiev-ului de creare a unei flote militare viabile în Marea Azov se mai bazează și pe desfășurarea în regiune a două vedere mici blindate de artilerie, de producție proprie, care au fost aduse, la începutul lunii septembrie, la Berdyansk, pe cale auto. La acestea se vor alătura, cel mai posibil și una dintre cele două nave de patrulare model Island, preluate de către Ucraina de la Statele Unite, unde au fost utilizate de Garda de Coastă americană.
Concomitent, autoritățile ucrainene au început alocarea unor resurse suplimentare pentru construirea unei infrastructuri specifice și formarea unor unități specializate de infanterie marină, rachete, artilerie de coastă, scafandri de luptă, aero-navale și alte unități de profil care să consolideze viitoarea flotă militară a Ucrainei din Marea Azov. Surse militare ucrainene au precizat că viitoarea structură navală va avea mai multe baze permanente, inclusiv la Mariuopol și Berdyansk, principalele porturi ucrainene de la Marea Azov.
Comandamentul Forțelor Navale ucrainene a acuzat Federația Rusă de „crearea de incidente periculoase” în legătură cu transferul navelor în Marea Azov, pe fondul unei prezențe masive a navelor și aeronavelor militare ruse în timpul deplasării navelor ucrainene, avioanele ruse manevrând agresiv. (Mihai Isac)
