Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Autoritățile de la Kiev au propus Londrei deschiderea unei baze navale britanice permanente în Ucraina, relatează surse militare ucrainene, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Kiev-ul a propus părții britanice folosirea infrastructurii militare portuare din regiunea Odessa ori Mykoliav, relatează sursele citate. Londra nu a oferit niciun răspuns oficial la oferta Ucrainei.
Demersul Kiev-ului vine pe fondul recentului anunț al ministrul britanic al apărării Gavin Williamson, conform căruia Marea Britanie intenţionează să își extindă rețeaua de baze militare permanente după ieşirea din Uniunea Europeană (n.r.-Brexit). Williamson s-a întâlnit în urmă cu 10 zile cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde au vizitat nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare și culegere de informații complexe.
Menționăm că Londra este printre cele mai importante susținătoare ale Ucrainei, unul dintre cele mai bune exemple fiind prelungirea recentă a termenului desfăşurării operaţiunii Orbital de instruire a militarilor ucraineni până în anul 2020. Conform comunicatului de presă al Ministerului britanic al Apărării, se menţionează că Regatul Unit „va extinde şi va intensifica” programele de pregătire a militarilor ucraineni, va mări numărul de angajaţi de pe lângă ataşatul militar al Marii Britanii la Kiev şi va stabili poziţia ataşatului maritim permanent în Ucraina. Operaţiunea Orbital se desfăşoară în Ucraina din anul 2015, pe întreaga perioadă a acesteia specialiştii britanici instruind peste 10 mii de soldaţi ucraineni, mai ales din trupele speciale, participante la războiul din estul Ucrainei.
Asistență militară NATO
Preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut, în mod repetat, Alianţei Nord Atlantice (NATO) să trimită nave în Marea Azov, acolo unde Federația Rusă ține, sechestrate, trei ambarcaţiuni militare ucrainene. Demersurile liderului de la Kiev au fost respinse de statele NATO, inclusiv Germania.
La rândul său, secretarul General al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să îi elibereze pe marinarii ucraineni arestaţi şi a promis că NATO va continua să ofere sprijin “politic şi practic” Ucrainei.
Reamintim că recent ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) și Flotei Militare Ruse a Mării Negre au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Marinarii ucraineni au fost transportați la Moscova, autoritățile ruse demarând procedurile judiciare împotriva acestora. Conform legislației Federației Ruse, marinarii riscă până la 10 ani de închisoare. Moscova a respins orice tentativă de a îi elibera în schimpul unor cetățeni ruși deținuți de Kiev.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică
Presiuni britanice
Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de „sancţiuni adecvate” împotriva Moscovei, informează cotidianul The Independent. „Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia”, a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a „modelului de comportament rus”.
Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie „a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia”.
„Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament”, a completat May.
Noi baze navale
Marea Britanie intenţionează să deschidă două noi baze militare în Caraibe şi în sud-estul Asiei pentru a-şi extinde prezenţa internaţională după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit ministrul apărării Gavin Williamson, într-un interviu publicat în The Sunday Telegraph, citat de EFE, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Williamson, susţinător al unui Brexit dur, le-a cerut britanicilor să fie optimişti în legătură cu viitorul ţării lor odată ce Marea Britanie va părăsi UE, la 29 martie 2019. ”Acesta este marele nostru moment ca naţiune de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când ne vom repoziţiona şi vom putea desfăşura rolul în lume aşa cum se aşteaptă din partea noastră să o facem”, a insistat el. Williamson a susţinut că, decenii la rând, punctul de vedere naţional a fost trecut în plan secund de dezbaterea privind UE, şi ”acesta este momentul să devenim din nou un adevărat agent global”, în care forţele armate vor avea ”un rol foarte important”. Marea Britanie deţine deja baze militare în Cipru, Gibraltar, Insulele Malvine şi în atolul Diego García din Oceanul Indian. Potrivit ziarului britanic, noile baze ar putea fi amplasate în diferite regiuni, precum Singapore sau Brunei, în Marea Chinei de Sud, sau în Montserrat teritoriu dependent britanic din Caraibe.
Acuzații ruse
Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a incitat Ucraina la lansarea unor noi provocări militare, sprijinind pașii iresponsabili ai regimului de la Kiev, se menționează într-un comentariu al Ambasadei Federației Ruse la Londra, distribuit, pe 22.12.2018, în urma unei vizite în ajun a lui Williamson la Odessa.
“După ce nu a reușit să neutralizeze în mod eficient dronele de la aeroportul din Gatwick, se pare că Williamson a fost implicat într-o chestiune mai importantă – a incitat Ucraina la noi provocări militare. Semnalul transmis a fost recepționat astfel în Federația Rusă: indiferent ce măsuri iresponsabile ar lua regimul de la Kiev, guvernul conservator britanic îi va oferi, întotdeauna, sprijin politic și militar. Acesta este modul în care Londra încearcă să asiste la rezolvarea conflictului ucrainean intern”, se arată în document.
Ambasada a mai notat faptul că vizita șefului departamentului militar britanic pare “un indicator relevant pentru condițiile de pregătire ale regimului președintelui Petro Poroșenko pentru o intevenție militară, în perioada 24-25.12.2018, în scopul prelungirii legii marțiale, care a fost impusă înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2019”.
Williamson s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde miercuri a sosit și nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Echo în Marea Neagră
O navă hidrografică a Marinei britanice a intrat în apele Mării Negre cu direcţia Ucraina, relata anterior presa rusă, citând date ale portalului turc Bosphorus Observer, cunoscut pentru semnalarea tranzitului militar prin strâmtorile turcești.
Nava HMS Echo a intrat în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, fiind trimisă în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie. HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu tehnologie capabilă să culeagă date militare și de intelligence, participând la numeroase operațiuni clasificate ale NATO ori Marii Britanii în zonele de conflict din Marea Mediterană, Golful Persic, etc..
Invazie rusă, evitată
Forțele Armate ale Marii Britanii joacă un rol cheie în asigurarea apărării țării împotriva invaziei rusești în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Regatului Unit, relatează mass-media britanică, citată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, premierul britanic, Theresa May, a adus, în mesajul adresat militarilor britanici de Crăciun, un omagiu armatei, care a curățat străzile din Salisbury de urmele agentului neurotoxic, care i-a vizat în luna martie 2018 pe fostul colonel al GRU, Serghei Skripal, și pe fiica sa Julia.
Potrivit premierului britanic, în cursul anului 2018, Forțele Armate au fost implicate în protecția apelor teritoriale și a spațiului aerian britanic împotriva invaziei ruse, precum și în întărirea aliaților din Europa de Est.
“Odată cu sosirea Anului Nou, noi provocări vă așteaptă. Dar, știu că veți continua să le înfruntați, așa cum ați făcut-o mereu. Cu curaj, determinare, perseverență și inventivitate”, a adăugat premierul britanic în mesajul său.
Reprezentanții Ministerului rus al Apărării au declarat, în mai multe rânduri, că zborurile avioanelor militare ruse se desfășoară deasupra apelor neutre, conform regulilor internaționale de utilizare a spațiului aerian.
În același timp, Ambasada Federației Ruse de la Londra a anunțat că Forțele Navale ruse nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie, navele de luptă ale acestora trecând prin Canalul Mânecii conform procedurilor în vigoare.
Menționă că recent diferiți oficiali britanici au declarat, citați de mass-media engleză, că Federația Rusă reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității Marii Britanii decât Statul Islamic sau Al-Qaeda. (Mihai Isac/Daniar Nauryz (Kiev)/N.G. (București))
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. „Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov. Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”. „Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”. Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea. Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Prezența navelor militare NATO în Marea Azov, interzisă de Kremlin
Refuz cu repetiție
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov. Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei. Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră. Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova. Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare. Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei.
NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.
Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.
Preocupări NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”. Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.
S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.
Asigurări ruse
Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei. Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
Săptămâna trecută, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, l-a primit pe generalul-maior Vladimer Chachibaia, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Georgiene, care a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 8-10 octombrie, la invitația şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întâlnirii dintre ministrul Fifor şi generalul-maior Vladimer Chachibaia, au fost aduse în discuție teme de interes comun, precum cooperarea bilaterală și situația de securitate de la Marea Neagră.
Aspirații NATO
„La reuniunea ministerială NATO, de săptămâna trecută, am analizat, în cadru aliat, progresele înregistrate de Georgia în implementarea Pachetului substanţial NATO-Georgia (SNGP), evidențiindu-se nevoia de intensificare a dialogului dintre NATO şi Georgia. Asigurarea securității regionale este alt element-cheie al acestei cooperări, situația din zona Mării Negre continuând să fie caracterizată de evoluții complexe și diversificate. Apreciez angajamentul Georgiei la eforturile Alianței de asigurare a securității în regiune, ambele state având un rol important ca state riverane”, a declarat ministrul Fifor.
Agenda discuțiilor dintre generalul Nicolae Ciucă şi generalul-maior Vladimer Chachibaia a cuprins subiecte cu privire la identificarea unor noi domenii de cooperare între forţele armate ale celor două ţări, precum şi diversificarea modalităţilor de instruire în comun. Activitățile militare de cooperare româno-georgiene acoperă domenii cum ar fi: domeniul pregătirii personalului, domeniul medico-militar şi cel al protecţiei informaţiilor militare clasificate.
Fifor: „Rusia foloseşte Marea Neagră pentru a proiecta forţa în Mediterana de Est”
Ministrul apărării român, Mihai Fifor, a condamnat ameninţarea rusă în Marea Neagră, declarând în cadrul conferinţei Institutului Aspen de săptămâna trecută că „situaţia s-a schimbat dramatic în ultimul an, Rusia intensificându-şi activităţile militare în Marea Neagră” şi că „Rusia foloseşte Marea Neagră pentru a proiecta forţa în Mediterana de Est”. Mihai Fifor a menţionat că, în curând, se vor lansa două noi programe de achiziţii, iar pe timpul întâlnirii cu secretarul american al apărării, Jim Mattis, a menţionat achiziţionarea a încă cinci avioane F 16 din Portugalia, urmată de un viitor program de achiziţionare a 36 de avioane F 16 din SUA. Având în vedere că, în trecut, programele de achiziţii finalizate nu au fost un succes deosebit, tendinţa actuală, de achiziţionarea de sisteme integrate, mai ales din SUA, prezintă garanţia că nu vor fi eşecuri, consideră experții. Având în vedere că ameninţarea potenţială este de prim rang, numai sisteme moderne, achiziţionate corespunzător, pot asigura o descurajare credibilă: numai avioane F 16 din ultima generaţie, capabile să lupte în reţea, cu radare AESA şi avionică modernă, înarmate cu rachete aer-aer performante („beyond visual range”, respectiv „all-aspect”) pot asigura apărarea credibilă, mai consideră experții citați de mass-media română, preluată de KARADENIZ PRESS.
NATO, obiectiv-politico-militar-pentru-Georgia
Kremlinul avertizează
Aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa „un conflict teribil” cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM, citat de mass-media internațională. El a subliniat că conflictul armat din 2008 dintre Georgia şi Osetia de Sud, care a implicat şi Rusia, putea fi prevenit. „Nu a fost inevitabil”, a insistat Medvedev. Reamintim că în data de 12 iulie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reiterat intenţia Alianţei Nord-Atlantice de a primi Georgia în rândurile sale. Cu toate acestea, el nu a spus când aceasta s-ar putea întâmpla. La summitul NATO de la Bucureşti din 2008, statele membre au promis că Ucraina şi Georgia se vor alătura în viitor alianţei.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va considera extrem de negativă extinderea în continuare a NATO, inclusiv aderarea Georgiei şi a Ucrainei.
Jocul de-a șoarecele și pisica
În ultimele luni, avioane de luptă britanice și canadiene au fost implicate în mai multe acțiuni de interceptare a unor avioane militare ale Federației Ruse deasupra spațiului aerian al Mării Negre.
Într-unul dintre incidente, care a avut loc pe 22 august, avioanele de vanatoare Typhoon ale RAF, aflate in misiune la baza Mihai Kogalniceanu din Constanta, au interceptat doua avioane de lupta rusesti care s-au apropiat de spatiul aerian al NATO, deasupra Marii Negre.
De asemenea, pe 14 august, aeronavele Typhoon ale RAF au decolat ca raspuns la prezenta suspecta a 6 aeronave Su-24 FENCER, care operau in apropierea spatiului aerian NATO.
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Exerciții militare ruse
La rândul său, Federația Rusă organizează frecvent exerciții militare pe teritoriul propriu și Peninsula Crimeea, acordând o atenție deosebită manevrelor din spațiul Mării Negre, testând permanent reacția statelor NATO din acest bazin. Astfel, la începutul lunii octombrie 2018, submarinele Krasnodar şi Novorossiisk, parte din Flota la Marea Neagră a Rusiei, au efectuat misiuni de antrenamente în Marea Neagră. „Submarinele Krasnodar şi Novorossiisk au început operaţiunile în conformitatecu planul de antrenament”, a declarat un oficial militar rus, citat de mass-media.
Cei de la bordul submarinelor au exersat, în mod special, controlul navelor şi algoritmul diverselor acţiuni, cum ar fi ajungerea la diferite adâncimi prin folosirea mai multor metode: atât de pe loc, cât şi în mişcare.
Krasnodar şi Novorossiisk fac parte din Proiectul 636 „Varșavianka”, fiind submarine diesel-electrice. Submarinele din Proiectul 636 sunt considerate a fi printre cele mai silenţioase submarine ruseşti, fiind supranumite „Gaura Neagră”. Ele beneficiază de sisteme mdoerne de radar şi comunicaţii şi rachete de croazieră Kalibr.
MIG-21 Lancer, nemodernizat
În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.
În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.
F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc
Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.
Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.
Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.
De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017. (M.B.)
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence, vor fi livrate Ucrainei
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să garanteze accesul liber la porturile ucrainene din Marea Azov, relatează Deutsche Welle, citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În Uniunea Europeană se afirmă că Rusia tot mai des blochează și reține în mod deliberat nave, inclusiv sub pavilionul țărilor membre ale UE, care se îndreaptă prin strâmtoarea Kerci în porturile Ucrainei de la Marea Azov și înapoi. Autoritățile UE consideră că accesul liber la Marea Azov este împiedicat în special de podul spre Crimeea, construit în strâmtoarea Kerci. De asemenea, UE a reamintit că „sprijină pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și continuă să condamne și să nu recunoască anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului“.
Supărare la Kiev
Prin blocarea strâmtorii Kerci în timpul construirii podului spre peninsula Crimeea, Rusia a încălcat Convenția ONU privind dreptul mării, se arata intr-o declaratie publicata anterior de Ministerul teritoriilor ocupate temporar din Ucraina. „Contrar Convenției ONU privind dreptul mării, Rusia stabilește restricții pentru trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci. Astfel, înălțimea este limitată la 33 de metri deasupra nivelului mării. În plus, dacă anterior prin strâmtorii Kerci era permisa trecerea navelor de până la 200 de metri lungime, în prezent Rusia limiteaza lungimea navelor la 160 de metri „, – se arata in declarația oficiala. Potrivit autoritatii portuare din Mariupol, noilor cerințe privind dimensiunea navelor nu corespund cel puțin 144 de nave care au andocat în port în cursul anului trecut, adica 23% din numărul total de nave, care reprezintă 43% din volumul marfurilor care au tranzitat portul. „Restricțiile stabilite vor conduce la faptul că portul maritim Mariupol va pierde traficul reprezentat de navele de peste 10.000 de tone“, – se mai arata in declaratie. În conformitate cu art. 44 al Convenției ONU privind dreptul mării din 1982, statele riverane strâmtorilor nu au dreptul să împiedice tranzitul navelor. Totodata, Ministerul de Externe al Ucrainei sustine că construirea de catre Rusia a podului peste strâmtoarea Kerci este ilegală, pentru că Ucraina, în calitate de stat de coastă in raport cu peninsula Crimeea, nu și-a dat acordul pentru o astfel de construcție.
Nave militare în Marea Azov
Ucraina a decis să mărească prezența militară navală în Marea Azov, potrivit anuntului postat pe pagina de Facebook a Marinei ucrainene, citat de mass-media, care precizeaza ca este vorba despre creșterea grupării navale și a unitatilor de artilerie de coasta. Potrivit comandantului marinei ucrainene, Igor Voroncenko, astfel de măsuri sunt necesare „pentru protecția tuturor granitelor și a activităților civile din Marea Azov”. La începutul lunii august, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a cerut să se consolideze prezența militară a Ucrainei în Marea Azov din cauza expansiunii Rusiei. El a menționat că Kievul „vede încercările Rusiei de a realiza în fapt o blocadă militară și economică a coastei Ucrainei din Marea Azov”. Potrivit lui Turcinov, Rusia a încalcat brutal dreptul internațional prin construirea podului spre Crimeea și prin reținerea navelor militare și civile ucrainene. În acest sens, Ucraina trebuie să transfere o parte din marina în regiune, să deschida noi posturi pentru monitorizarea coastei și să organizeze noi grupuri tip ”task force” pentru a răspunde la provocări, a spus oficialul ucrainean. Situația in Marea Azov a devenit extrem de tensionata în luna martie, după ce politia de frontiera a Ucrainei a reținut un vas de pescuit sub pavilionul Rusiei. La bord se aflau zece membri ai echipajului – cetateni ruși din Crimeea – pe care Kievul i-a acuzat de „Încălcarea reglementarilor privind intrarea pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei”. Nouă membri ai echipajului au fost condamnați la plata unor amenzi, iar căpitanul vasului risca până la cinci ani de închisoare.
O nouă anexare
Fostul comandant al flotei ucrainene lansează acuzaţii extrem de grave la adresa Kremlinului. Potrivit vice-amiralului Serghei Haiduk, care a condus flota ucraineană între 2014 şi 2016, după dezertarea fostului şef al marinei, Denis Berezovski, Rusia încearcă să provoace revolte în porturile Berdiansk şi Mariupol, pentru a le putea anexa. Cele două oraşe reprezintă principalele ieşiri ale Ucrainei la Marea Azov, iar pierderea lor ar fi o lovitură extrem de dură pentru guvernul de la Kiev. La ora actuală, oficialii ucraineni acuză Rusia că face tot posibilul pentru a împiedica trecerea prin strâmtoarea Kerci a navelor comerciale care vin din sau de îndreaptă spre Berdiansk şi Mariupol, notează stirileprotv.ro. Haiduk a declarat la postul Espreso TV că strategia lui Vladimir Putin este să creeze haos în porturile ucrainene prin presiuni economice. Circa 5.000 de oameni lucrează în porturile Berdiansk şi Mariupol, iar dacă ruşii vor reuşi să îi lase fără locuri de muncă, „ar putea izbucni revolte populare, fiindcă oamenii nu vor mai avea ce să pună pe masă”. În plus, şi angajaţii din industria metalurgică ar putea ajunge în şomaj, şi ei depinzând de traficul portuar din Berdiansk şi Mariupol. Al doilea dintre aceste porturi este şi foarte aproape de regiunea separatistă Donbas, ceea ce agravează situaţia. Fostul comandant al flotei ucrainene, care a fost capturat şi torturat de rebelii pro-ruşi în 2014, spune că, în cel mai rău caz, se va ajunge la crearea unui coridor controlat de ruşi între Donbas şi peninsula Crimeea – iar Ucraina va pierde accesul la Marea Azov. Oficiali din guvernul de la Kiev au anunţat recent că ar putea cere Consiliului de Securitate al ONU sau chiar NATO să ofere escortă militară navelor ucrainene care intră în Marea Azov, pentru a le proteja de ruşi.
Reacție americană
Prin acțiunile sale în Marea Azov, Federația Rusă încearcă să destabilizeze Ucraina, se arată într-o declarație oficială a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. „Noi credem că barierele create de Rusia în transportul maritim internațional din Marea Azov sunt un alt exemplu de încercare de destabilizare a Ucrainei. SUA continuă să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. De asemenea, facem apel la Rusia să oprească crearea de obstacole în calea transportului maritim internațional în Marea Azov ”, se arată în declarația Departamentul de Stat, citat de Voice of America. În ultimele luni, Rusia a declanșat o campanie de reținere a numeroase nave comerciale care circulă spre porturile ucrainene de la Marea Azov – Berdiansk și Mariupol. La rândul sau, Ucraina negociază cu țările UE și SUA impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la blocada rusească a Mării Azovului. Anterior, experții de la Washington au avertizat că Rusia se apropie de anexarea Mării Azov, iar Kievul nu dispune de flota suficient de puternică pentru a descuraja noile pretenții teritoriale ale Rusiei.
Avertismente repetate
Marea Azov va fi ocupată de ruși, care, astfel, își vor asigura legătura cu Crimeea. Următorul obiectiv al Rusiei va fi ocuparea „teritoriului de la Crimeea, până la România”, avertizează un expert britanic, fost colonel în structurile de informații militare. În timpul vizitei la exercițiile militare „Sea Breeze – 2018” din iulie, de la Odessa, președintele ucrainean Petro Poroșenko nu a exclus faptul ca Federaţia Rusă să demareze un atac asupra portului Mariupol și, eventual, o operațiune militară în Marea Azov. Situația militaro-politică din zona Mării Azov rămâne extrem de critică. Dacă Ucraina nu întreprinde măsuri, în viitor, această mare va fi ocupată de ruși, a declarat expertul militar britanic, Glen Grant, pentru postul ucrainean Espreso TV, citat de ziarul Libertatea Cuvântului (Cernăuţi). Potrivit lui, dacă nu se recurge la măsuri concrete pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială, situația din sudul Ucrainei va continua să se deterioreze. O atenție deosebită trebuie acordată orașului Mariupol. Următorul obiectiv al Rusiei va fi ocuparea „teritoriului de la Crimeea până la România”, a adăugat Grant. „Jocul va începe prin încercarea de a bloca accesul spre Odessa… Este evident că acesta va fi următorul pas al rușilor”, a spus colonelul.
Ucraina are nevoie de nave militare
Potrivit lui, navele de război americane staționate lângă Odessa nu vor deschide focul asupra rușilor. Ucraina are nevoie de nave militare, care pot fi puse la dispoziție de SUA, așa cum a făcut-o Winston Churchill la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, a adăugat expertul militar. Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei. Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei. Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral. (N.G.)
