Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, efectuează o vizită în Republica Moldova în perioada 17–18 octombrie curent, informează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. La Chișinău, președintele Turciei va avea întrevederi cu șeful statului Igor Dodon și premierul Pavel Filip. Surse politice locale au declarat că liderul turc va avea o întrevedere și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), care l-a vizitat la rândul său în septembrie 2017.
Presa de la Chișinău a scris anterior că în timpul vizitei lui Recep Tayyip Erdoğan, va fi inaugurată clădirea Președinției Republicii Moldova, reparația căreia a fost finanțată integral de Turcia, conform afirmațiilor repetate ale președintelui Dodon.
Strategie găgăuză
Președintele Turciei este așteptat mâine cu mare fast în Găuăzia, unde administrația condusă de către guvernatoarea UTAG, Irina Vlah, i-a pregătit o primire triumfală. Chiar dacă oficial, Erdogan este în UTA Găgăuzia, unde ar urma să fie inaugurate mai multe obiective sociale finanțate de Turcia, actuala administrație încearcă să folosească electoral această vizită, pe fondul apropierii alegerilor pentru postul de guvernator al UTAG în mai 2019.
18 octombrie a fost declarată zi liberă pentru locuitorii UTAG, urmând ca administrația locală să asigure transportul celor care vor dori să participe la mitingurile și manifestările în cinstea președintelui turc. Erdogan va veni în UTAG în compania președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Reamintim că guvernatoarea Irina Vlah și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat în fruntea autonomiei, această vizită fiind un adevărat cadou politic pentru campania sa pentru alegerile din mai 2019.
Președintele Igor Dodon este mândru de relația sa cu Erdogan
Proteste ACUM
Pe fondul unor măsuri dure de securitate anunțate de autorități, Mișcarea de Rezistență ACUM a anunțat organizarea unei acțiuni publice în fața ambasadei Turciei din Republica Moldova cu denumirea „Stop dictaturii”, pe fondul controversatei repatrieri a 7 cetățeni turci, angajați ai unor instituții de învățământ din Republica Moldova, acuzați de autoritățile turce de apartenență la o organizație ilegală, respinse de cei vizați. Mass-media de la Chișinău consideră că autoritățile au implementat aceste măsuri masive de securitate pentru a evita organizarea unor proteste față de prezența lui Erdogan la Chișinău.
Reamintim că pe 25 septembrie Mișcarea de Rezistență ACUM a organizat o manifestare de protest în fața sediului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) privind expulzarea celor șapte cetățeni turci, profesori ai liceului Orizont. Manifestanții au protestat pașnic, unii ținând în mâini pancarte cu inscipții ca „Sistați traficul de persoane” sau „Ați distrus 7 familii”.
Extrădări ilegale
Autorităţile moldovene sunt acuzate de abuzuri, după ce șapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, pe motiv că ar fi suspectați că fac parte din rețeaua clericului Fetullah Gulen, dușmanul personal al președintelui turc.
Şapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, unde sunt închişi într-un penitenciar de lângă Istanbul. Şase dintre cetățenii turci sunt angajaţi ai unei reţele de licee moldo-turce din Chişinău. Serviciul moldovean de Informații susţine că aceştia sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă şi că au fost declaraţi indezirabili.
De celalată parte, instituţia de învătământ acuză că reţinerea s-a făcut cu violenţă: ar fi fost luaţi în drum spre şcoală sau de acasă după ce le-au fost sparte uşile.
Amnesty International susţine că arestările urmează modelul represaliilor politice ale guvernului turc împotriva cetățenilor săi din străinătate, pe care îi bănuieşte că ar avea legătură cu puciul eşuat din 2016.
Mai mulţi europarlamentari, între care şi Monica Macovei, au cerut, fără succes, Chişinăului să oprească expulzarea.
Scoși din țară fără acte
Cei șapte cetățeni turci, care au fost reținuți de către angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au fost expulzați în aceeași zi. Aceștia au fost transportați de la Chișinău cu un charter închiriat de „Air Moldova” de la compania armeană „Taron Avia” și au ajuns pe un aeroport militar de lângă Istanbul, chiar dacă nu aveau la ei niciun act de identitate.
Jurista de la rețeaua de licee „Orizont”, Natalia Guma, susține că profesorii au fost scoși din R. Moldova cu identități false. Asta pentru că toate actele acestora, inclusiv pașapoartele, permisele de ședere și documentele temporare de identitate pentru azilanți, au rămas la soțiile celor expulzați.
Zeci de profesori, elevi și părinți de la rețeaua de licee „Orizont” au protestat atunci în fața Parlamentului din Chișinău față de arestarea de ieri a celor șase învățători turci, ridicați de agenții speciali de la școli sau de acasă, în fața elevilor sau propriilor copii și soții, relatează Radio Europa Liberă. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că angajații acestei rețele de școli private, care funcționează în mai multe țări, sunt aliații rivalului său, Fethullah Gulen, pe care îl „vânează”, după puciul eșuat împotriva sa din 2016.
Hasan Barîş, se pare că singurul manager de origine turcă în reţeaua de licee Orizont rămas la libertate, a explicat de ce crede că e „politic” motivul reţinerii colegilor lui: „În acest parlament sunt foarte mulţi părinţi ai elevilor noştri. Ei ştiu foarte bine că noi nu suntem terorişti. De altfel, toată lumea în R. Moldova ştie că nu suntem terorişti. Nici unul din profesorii noştri nu este terorist. Eu nu ştiu cine cu cine s-a înţeles, dar eu ştiu sigur că totul s-a întâmplat la ordinul lui Erdogan”, a spus Barîș.
Presa și analiștii de la Chișinău au făcut legătura cu o vizită preconizată la Chișinău a președintelui Erdogan și cu interesele economice și financiare ale Moldovei. (M.B.)
Alianta politica dintre Irina Vlah si Igor Dodon a adus dividente electorale importante pentru ambele părți
În data de 24 februarie 2018, în Găgăuzia, bașcanul Irina Vlah va convoca Consiliul extins al autorităților regionale și locale din UTA Găgăuzia cu participarea membrilor Comitetului Executiv (Guvernul de la Comrat), deputaților Adunării Populare (Legislativul local), primarilor, consilierilor locali, veteranilor formării Găgăuziei și reprezentanților societății civile locale. Anunțul a fost publicat de bașcan prin intermediul rețelelor sociale, fiind tirajat masive de mass-media de limbă rusă din Republica Moldova și Transnistria.
La adunarea care va avea loc în incinta Casei de Cultură din localitatea Tomai, începând cu ora 10, și-au anunțat deja prezența o serie de de promotori cunoscuți ai moldovenismului, surse locale dând drept sigură și participarea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Acțiunea vine pe fondul intensificării acțiunilor unioniste din Republica Moldova, precum și a controverselor privind noile legi de combatere a propagandei adoptate de Parlamentul de la Chișinău și respinse de autoritățile de la Comrat.
Băsescu, dușmanul de serviciu
„De ce în interiorul țării forțele unioniste antistatale se fortifică, în timp ce organele de drept nu întreprind niciun fel de măsuri?”, „Pînă cînd autoritățile centrale vor lupta împotriva așa-zisei „amenințării rusești” și vor închide ochii la activitățile subversive din interiorul țării ale lui Traian Băsescu și ale forțelor, care stau în spatele lui?”, „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” se numără printre temele congresului anunțate de Irina Vlah, unul dintre cei mai importanși exponenși ai forțelor politice pro-ruse din Republica Moldova. „Societatea găgăuză este unitară, ca și acum 25 de ani, ne vedem viitorul exclusiv în cadrul Republicii Moldova unitare și independente. Anume această poziție fermă trebuie să o aducem la cunoștința tuturor forțelor politice din țară și a partenerilor de politică externă”, a mai declarat Vlah, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Miză internă găgăuză
Surse politice locale, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, consideră că manifestarea confocată de Irina Vlah are mai mult o miză politică internă găgăuză, fiind un răspuns la acțiunile electorale ale principalului său contracandidat la următoarele alegeri pentru postul de guvernator al UTAG, deputatul democrat Nicolai Dudoglu. Mișcarea obștească condusă de acesta, Noua Găgăuzie, s-a remarcat prin agresivitatea acțiunilor organizate în ultima vreme în localitățile din UTAG, deputatul democrat declarând că este necesară demiterea Irinei Vlah din postul de guvernator.
Controlând practic Parlamentul local de la Comrat, Adunarea Populară (Halk Toplusu), deputatul democrat din Parlamentul de la Chișinău, Nicolai Dudoglu are, la nivel teoretic, voturile necesare declanșării procedurii de demitere a guvernatorului actual. Un cunoscut aliat al liderului național al PDM, Vladimir Plahotniuc, Nicolai Dudoglu s-a remarcat și el prin pozițiile publice dure la adresa Uniunii Europene și României.
La rândul său, Irina Vlah îl atacă dur pe Dudoglu, inclusiv prin includerea temei „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” la congresul din data de 24 februarie 2018, referire directă la poziția lui Dudoglu de lider al democraților din autonomia găgăuză. Manifestarea se va desfășura în localitatea Tomai, una din redutele politice partizanilor ei din Găgăuzia, precum deputatul din Adunarea Populară locală, Serghei Cimpoieș, cunsocut și el prin agresivitatea declarațiilor și acțiunilor antiromânești.
Diplomat român, pârât la SIS
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Maxim Lebedinschi, consilierul lui Igor Dodon, îl acuză la rândul său pe consulul României la Bălți că acesta ar sprijini primarii semnatari ai Declarațiilor de Unire. „În ultimele zile, în adresa instituției Prezidențiale, parvin multiple informații prin care se comunică că Consulul General al României de la Bălți, domnul Mihai Baciu ar fi întreprins mai multe acțiuni de corupere ă aleșilor locali din nordul Republicii Moldova în scopul determinării acestora de a semna declarațiile Unioniste.”, scrie Maxim Lebedinschi.
Tonul acuzator al consilierului prezidențial la adresa lui Mihai Baciu continuă și cu ideea că oficialul român „ar fi întreprins acțiuni de promovare a unui partid politic din țară.”
Astfel, Maxim Lebedinschi precizează că, la indicațiile lui Igor Dodon, „instituția Prezidențială va solicita Guvernului și Serviciului de Informații și Securitate să investigheze activitatea și legalitatea actiunilor Consulului României domnului Mihai Baciu”.
Separatiști găgăuzi, „adevăraţi patrioţi” ai Moldovei
Reamintim că preşedintele Igor Dodon a decorat cu „Ordinul Republicii” doi lideri ai mişcării separatiste din Găgăuzia, aflați în acest moment printre cei mai aprigi susținători ai bașcanului Irina Vlah. Mihail Kendighelean şi Stepan Topal sunt doi dintre organizatorii primului „Congres al deputaţilor poporului din partea de sud a Moldovei”, mișcare care a dus la apariția Găgăuziei. Cei doi sunt politicieni găgăuzi care, în anii 90, au fost promotorii mişcării separatiste în sudul ţării şi părinţi ai republicii Găgăuzia.
Igor Dodon a anunţat acordarea acestor decorații la Comrat, în cadrul ceremoniei organizate la 23 de ani de la adoptarea legii care oferă Găgăuziei statut special de autonomie.
Liniștea dinaintea furtunii nu-i deloc un semn bun. Nimeni nu mai protestează la Chișinău și toată lumea pare să se fi resemnat cu gândul că aceasta va fi configurația de putere până în 2018. Numai că există anumite semnale de neliniște mocnită care trebuie să dea de gândit. Acestea au pornit încă din jurul datei de 12 iunie, odată cu sărbătorirea Zilei Naționale a Rusiei. Bașcanul găgăuz Irina Vlah a celebrat-o prin deschiderea unei „ambasade găgăuze” la Sankt-Petersburg și a „colțuri de literatură găgăuză” în mai multe în mai multe biblioteci din orașe ruse. Pe deja celebrul model „American corner” din bibliotecile lumii.
Aceasta duce o diplomația economică separată fața de Chișinău, iar Rusia răspunde pozitiv. Așa că, să nu se mire că embargo-ul economic impus de Rusia pentru R. Moldova se va face selectiv pe viitor , alimentându-se angoasa de la Chișinău la tema dată.
Nu trebuie trecută cu vederea nici înfrățirea Bălțiului cu orașul rusesc Nijni Novgorod din apropierea Moscovei. Și aici, liderul formațiunii proruse „Partidul Nostru” a făcut un pas important și a anunțat că va demara acțiuni de atragere a „fluxurilor economice ruse” în regiune. Nu este exclus ca, după modelul Chișinăului, să forțeze pe viitor mai multe prerogative pentru funcția de primar. El a acuzat recent că descentralizarea nu are loc din cauza guvernării, iar tendințele de desprindere de centru vor continua pe viitor în „Republica Bălți” pe care încearcă să o creeze, un pol important și strategic de pornire a diverse acțiuni perturbatoare.
Mișcări centrifugare încearcă și primarul Orheiului, Ilan Shor. Și aici începe să se lase praful pe faptul că acesta este principalul suspect în furtul miliardului de dolari din cele trei bănci moldovenești prin schema „laundromatului rusesc” de spălare a banilor și scoaterea lor din Republica Moldova. Mai mult, acesta a anunțat sec că a preluat funcția de lider al partidului „Ravnopravie”, o formațiune politică prorusă ce militează pentru apropierea de Federația Rusă. Formațiunea se declară adeptă a relațiilor bune cu Rusia, își propune să contribuie la asigurarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor indiferent de naţionalitate, stare socială sau confesiune. Nu este exclus ca acesta șă candideze și la funcția de președinte, după ce a spus că vrea să implementeze modelul Orheiului la nivel național. Infuzia de capital și imagine ar putea urca acest minuscul partid spre nivelul unuia care ar putea trece pragul accederii în Parlament. Shor nu duce în niciun caz lipsă de bani, iar administrarea orașelului Orhei îi poate spori capitalul politic și încuraja ambițiile și acțiunile în acest sens. Nu mai vorbim de dosarele penale de care ar putea scăpă, iar aici o parte a guvernării care l-a protejat poartă o mare responsabilitate. De altfel, acesta a fost ales recent drept căpetenie a Asociației Obștești „Orașele Moldovei”. Aceasta are în componență zece primari din zona de stânga care militează cu toții pentru o apropiere de Rusia.
La toate aceste trei puncte nevralgice – Bălți, Comrat și Orhei – se adaugă și tendințele segregaționiste crescânde ale etnicilor bulgari din sudul Republicii Moldova. În plan politic, socialiștii proruși au intrat deja în campanie electorală și duc o luptă de gherilă în Parlament pentru erodarea politică a partidelor din arcul guvernamental. Nici Tiraspolul nu stă degeaba și își întărește pozițiile inflexibile în negocierile cu Chișinăul. Germania pune presiune pe oficialii de la Chișinău să accepte o serie de condiții nefavorabile Chișinăului în negocierile ce au loc la Berlin, fapt ce nu ar face decât să întărească pozițiile separatiștilor. Germania, țară care deține președinția OSCE, nu poate face nimic în dosare mai grele precum conflictele înghețate din Nagorno-Karabah, Abhazia și Osetia de Sud, sau cel al conflictului din estul Ucrainei. Tocmai din această cauză, Berlinul va pistona Chișinăul pentru a obține măcar o victorie de palmares în mandatul său insipid de la cârma acestei organizații. R. Moldova este strânsă cu ușa și are nevoie de bani europeni. Pare cea mai bună victimă care poate fi constrânsă din tot acest peisaj să facă cedări.
Primarul din Nijni Novgorod, Ivan Karnilin, semnează împreună cu Renato Usatîi actul de înfrățire
Rusia leagă tot mai multe parteneriate cu politicienii pro-ruși din Republica Moldova din zonele cu potențial de risc, precum Bălți și UTA Găgăuzia, acolo unde majoritatea populației este rusofonă.EvZ Moldova scrie că primarul pro-rus al Bălțiului, Renato Usatîi, dar și bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, au acționat în această direcție. Usatîi a înfrățit orașul pe care-l conduce cu Nijni Novgorod, al cincilea oraș ca mărime din Rusia, în timp ce Vlah a deschis o „ambasada găgăuză” la Sankt-Petersburg. Semnarea Acordul de înfrățirea dintre Bălți și Nijni Novgorod a fost semnat de primarul rus Ivan Karnilin și Renato Usatîi, chiar de Ziua Națională a Rusiei (12 iunie). La eveniment au participat și delegații ale separatișilor din Abhazia și Crimeea. De asemenea, la deschiderea „ambasadei” găgauze în Rusia a fost prezentă și Irina Vlah, acolo s-a vorbit despre noi posibilități de export în Rusia a mărfurilor din Găgăuzia și de colaborări în domeniul educațional și științific.
Primarul pro-rus al orașului Bălți, Renato Usatîi, inspirat probabil de raportul anual al Primăriei Chișinău, a scris pe pagina sa de Facebook că va prezenta pe 2 iulie un raport similar, insistând însă pe planurile sale care au în vedere o serie de proiecte, toate legate de Rusia. „În urmă cu două zile, am semnat înfrățirea din orașele Bălți și Nijni Novgorod. Avem deja relații cu Moscova și Sankt Petersburg. Înțelegerile își fac efectul. Nijni Novgorod și Sankt Petersburg primesc deja studenți la buget. Suntem aproape de a deschide centre comerciale pentru desfacerea de produse moldovenești. Începem lucru pentru deschiderea în Bălți unui incubator (centru – n.r.) de afaceri”, a scris Usatîi.
El a acuzat guvernarea că nu este deschisă la un proces de descentralizare, dar în același timp el încearcă racordarea la fluxurile financiare ruse. „Peste tot în țară, primarii noștri sunt supuși la presiuni. Guvernarea sabotează descentralizarea puterii, dar noi în Bălți ne mișcă înainte în ciuda tuturor posibilităților (…) Una din principalele părți ale progresului este colaborarea internațională. Rezultatele oferă nu doar optimism, dar și încrederea că noi vom reuși așa cum am promis să creăm în Bălți un centru pentru atragerea fluxurilor financiar”, a mai precizat primarul din Bălți.
Tactica „vițelului blând”, reloaded
De asemenea, Usatîi încearcă și el tactica lui Voronin a „vițelului blând” care are două surse de hrană, banii europeni fiind luați în calcul pentru o apropiere mai mare de Rusia la nivel local. „Și cu toate că primarul are mai multe posibilități de atragere a partenerilor din capitala de nord a Rusiei (Sankt- Petersburg, n.r.), tratative se duc și cu Uniunea Europeană. La modul ideal, Moldova trebuie să devină o punte dintre Est și Vest. Deocamdată, eu răspund doar de Bălți. Vom promova această idee aici în capitala de nord (Bălți – n.r.). Premisele pentru a obține succes sunt foarte serioase”, a scris Usatîi.
Găgăuzi cu „ambasasă” în Rusia
În paralel cu acțiunile lui Usatîi, bașcanul găgăuz Irina Vlad, care deține și funcția de vice-premier al Republicii Moldova, a participat luni la deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la Sankt-Petersburg. „Locuitorii Găgăuziei, găgăuzii care locuiesc pe teritoriul Sankt-Petersburg, în cele din urmă vor avea propria casă, unde vor putea veni pentru a primi consultații și ajutor. Deschiderea reprezentanței este un pas important în promovarea relațiilor bilaterale ale Găgăuziei și Sankt-Petersburgului”, a declarat bașcanul Irina Vlah, cu acest prilej. Scopul acestei instituții nou create este de a crea punți economice de schimb pentru exportul de produse din UTA Găgăuzia în Rusia, chiar dacă R. Moldova se află sub embargoul impus de rus ca arme de presiune pentru drumul european al Chișinăului. Separatiștii de la Tiraspol încearcă de ani de zile să deschidă o ambasadă proprie în Rusia, numai că nu reușesc din cauza inexistenței vreunui cadru juridic. În schimb, cu UTA Găgăuzia, lucrurile au stat mai ușor, deoarece s-a putut realiza acest lucru și legal. Numai că autoritățile de la Comrat își negociază aparte o relație economică cu Rusia, fapt ce va adânci ruptura de Chișinău.
Dupa recenta alegere a sa, bascanul Gagauziei Irina Vlah, va efectua prima vizita in afara tarii in Rusia. Inca din campania electorala premergatoare, Vlah a promovat o pozitie de apropriere fata de Rusia, iar mai multi parlamentari rusi au venit la Comrat pentru a-i sustine campania electorala. Potrivit gagauzinfo.md, Irina Vlah are planificat intalniri cu seful Comisiei pentru spatiul CSI din Duma de Stat a Federatiei Ruse, Leonid Slutchi, vicepremierul Dmitrii Rogozin si cu guvernatorul Regiunii Moscova, Andrei Vorobiev. Vlah a fost aleasa in functia de bascan a autonomiei gagauze la sfarsitul lunii martie, dupa o campanie in care a promis relatii mai stranse cu Rusia. Dupa alegeri, a sugerat ca principala revendicare a Comratului fata de Chisinau este sa tina cont de interesele economice ale Autonomiei Gagauze la elaborarea bugetului si sa o trateze pe picior de egalitate cu alte raioane ale Republicii Moldova.
Liniștea dinaintea furtunii nu-i deloc un semn bun. Nimeni nu mai protestează la Chișinău și toată lumea pare să se fi resemnat cu gândul că aceasta va fi configurația de putere până în 2018. Numai că există anumite semnale de neliniște mocnită care trebuie să dea de gândit. Acestea au pornit încă din jurul datei de 12 iunie, odată cu sărbătorirea Zilei Naționale a Rusiei. Bașcanul găgăuz Irina Vlah a celebrat-o prin deschiderea unei „ambasade găgăuze” la Sankt-Petersburg și a „colțuri de literatură găgăuză” în mai multe în mai multe biblioteci din orașe ruse. Pe deja celebrul model „American corner” din bibliotecile lumii.
