de Isac Mihai | feb. 6, 2019 | Balcani, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat recent că protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO urmează să fie semnat pe data de 6 februarie, după ce Skopje şi Atena au ajuns recent la un acord pentru soluţionarea disputei privind numele Macedonia, relatează mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Pe 6 februarie vom scrie istorie, aliaţii NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republică a Macedoniei de Nord, împreună cu ministrul de Externe, Dimitrov Nikola”, a anunţat Stoltenberg pe Twitter.
În unanimitate
Protocolul de aderare trebuie ratificat de parlamentele tuturor statelor membre NATO, informează agenţia de ştiri Anadolu, preluată de KARADENIZ PRESS. Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
Recent, Parlamentului grec a ratificat, pe fondul unor proteste masive din partea ultranaționaliștilor eleni, un acord privind schimbarea denumirii Republicii Macedonia în Republica Macedonia de Nord. Autoritățile elene au acuzat Federația Rusă de susținerea acestor proteste prin intermediul serviciilor secrete.
„Am discutat şi angajamentul continuu faţă de politica uşilor deschise şi Skopje şi Atena sunt de lăudat aici, şi prim-ministrul Tsipras, şi prim-ministrul Zaev sunt de lăudat, pentru că, de exemplu, au reuşit să rezolve şi să facă problema numelui ţării să fie ceva de domeniul trecutului. Vom semna protocolul de aderare curând. Apoi Skopje va lua parte la două reuniuni ca invitat. Odată ce toţi 29 aliaţi au ratificat protocolul, vom putea să urăm bun venit Republicii Macedonia de Nord ca cel de-al 30-lea membru al NATO”, a spus Stoltenberg, la conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis. El a mai subliniat că aderarea acestei ţări la Alianţa Nord-Atlantică va consolida pacea şi stabilitatea în regiune şi Europa.
Sprijin românesc
Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu a avut în data de 1 februarie 2019, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe din Republica Macedonia, Nikola Dimitrov, aflat la Bucureşti pentru sesiunea comună UE cu statele candidate a reuniunii în format Gymnich, care se desfăşoară în perioada 31 ianuarie-1 februarie 2019.
În debutul întrevederii, şeful diplomaţiei române a adresat felicitări pentru momentul istoric al ratificării Acordului de la Prespa, care va influenţa pozitiv parcursul european şi euro-atlantic al R. Macedonia. În context, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Republicii Macedonia şi a încurajat autorităţile macedonene să continue procesul de reforme pentru a putea obţine rezultate pozitive pe durata Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. Totodată, Meleşcanu a transmis disponibilitatea României de a acorda asistenţă tehnică în procesul de aderare la UE, în conformitate cu exigenţele existente.
Demnitarul român a adresat felicitări autorităţilor de la Skopje pentru avansarea parcursului de aderare euro-atlantică şi l-a informat omologul macedonean că România a încheiat procedurile interne necesare semnării „Protocolului de Aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord”.
La final, ministrul afacerilor extern român a adresat o invitaţie omologului macedonean de a efectua o vizită oficială la Bucureşti, în perioada următoare, pentru a discuta în detaliu modalităţile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi a perspectivelor de cooperare în plan regional şi internaţional. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 25, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea europeană
Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere, relatează site-ul agenţiei Dpa, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mass-media elenă consideră că ratificarea va fi amânată încă odată, până săptămâna viitoare, datorită presiunilor politice și a demonstranțiilor violente din diferite orașe din Grecia.
Dezbaterea a început miercuri, iar votul privind ratificarea acordului cu Macedonia ar fi trebuit iniţial să aibă loc joi, după ce parlamentul de la Atena a respins la limită, săptămâna trecută, moţiunea de cenzură contra Guvernului Alexis Tsipras, reconfirmarea încrederii în Executiv deschizând calea aprobării de către Grecia a acordului cu Skopje.
Manifestații violente
Autorităţile din Grecia au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea care s-a adunat din nou pentru a protesta în faţa Parlamentului de la Atena, pe fondul acordului privind schimbarea numelui Macedoniei, relatează mass-media elenă. Mii de persoane au participat la manifestaţiile din faţa Parlamentului, strigând „trădătorii”, în contextul în care parlamentarii eleni dezbat ratificarea acordului cu Macedonia.
Anterior, zeci de mii de persoane au participat la manifestări violente în marile orașe elene împotriva unei înţelegeri făcute de Guvernul Greciei cu Macedonia, prin care acesta îşi va schimba denumirea în „Republica Macedonia de Nord”.
Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
În principal la apelul „comitetului de luptă pentru elenismul Macedoniei”, mii de manifestanți, mai ales din nordul Greciei (n.r.-regiunea Macedoniei grecești), au venit la protestele din Piaţa Syntagma, locul frecvent al marilor adunări, în faţa Parlamentului. Printre manifestaţi, mass-media elenă a identificat unele grupări religioase ortodoxe și naționaliste care consideră că numele Macedonia aparţine doar patrimoniului istoric grec şi provinciei sale nordice.
Oficial, partidele care formează opoziţia la guvernul lui Alexis Tsipras (dreapta şi socialiştii) şi care sunt împotriva acordului nu participă la această manifestaţie, dar au precizat că fiecare membru are libertatea să ia parte în nume personal.
„Într-o societate democrată, dreptul cetăţenilor de a manifesta într-un mod paşnic nu este negociabil”, a afirmat premierul Alexis Tsipras într-un interviu apărut recent în Avghi, cotidianul partidului său de stânga Syriza.
Atena-sfasiata-de-proteste
Război în parlament
Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere. Parlamentarii greci au amânat ratificarea acordului cu Macedonia după ce dezbaterile tensionate s-au prelungit şi în a treia zi, scrie Reuters, relatează mass-media de la Atena. „Există un număr fără precedent de persoane care vor să vorbească”, a afirmat preşedintele parlamentului grec, Nikos Voutsis în faţa jurnaliştilor. El a anunţat că votul a fost amânat pentru vineri ora 12:30 GMT (14:30 ora României).
Voutsis a informat că aproape 230 de parlamentari au dorit să vorbească. Majoritatea primesc şase minute pentru a ţine un discurs, însă această regulă a fost încălcată constant în timpul dezbaterilor.
Premierul Alexis Tsipras beneficiază de suficientă susţinere pentru a asigura aprobarea acordului prin care Macedonia îşi va schimba numele în Republica Macedoniei de Nord. Tsipras a câştigat la limită un vot de neîncredere săptămâna trecută, organizat după ce fostul său partener de coaliţie, Panos Kammenos, şi-a dat demisia.
Mulţi greci consideră că numele de Macedonia ar trebui folosit doar pentru a face referire la regiunea din nordul Greciei, locul de naştere al lui Alexandru cel Mare. Macedonia este cunoscută oficial în prezent ca fiind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din cauza protestelor Atenei.
Acordul greco-macedonean deschide uşile UE şi NATO tinerei Republici macedonene, născute în urma prăbuşirii fostei Iugoslavii, Atena renunțând la veto-ul său istoric.
Opoziție rusă
Mass-media elenă a relatat implicarea oligarhului rus Ivan Savvidis în finanțarea acestor proteste, după ce în 2018, diferite anchete de presă arătau implicarea acestuia în sabotarea acordurilor dintre Grecia și Macedonia. Premierul de la Skopje, Zoran Zaev, a declarat anterior că oligarhul Ivan Savvidis a plătit numeroase persoane pentru a provoca protestele violente din Skopje. Jurnaliştii de investigaţii de la OCCRP, care au colaborat în anchetă cu Buzzfeed, au descoperit că patronul lui PAOK a virat circa 300.000 de euro oamenilor săi de încredere din Macedonia, care mai apoi au luat legătura cu ultraşii de la Vardar Skopje. Ivan Savvidis a fost membru al Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului de la Moscova) şi este considerat unul din oligarhii apropiaţi actualei puteri de la Kremlin, cu care Rusia încearcă cu orice preţ să blocheze expansiunea NATO în Balcani.
Sprijin de la București
România va sprijini o eventuală decizie de începere a negocierilor cu Macedonia în vederea aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, a declarat recent ambasadorul român la Skopje, Viorel Stănilă, citat de MIA, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Având în vedere evoluţiile din UE, alegerile europarlamentare din 2019 şi problema Brexit, România se confruntă cu subiecte serioase în semestrul acesta, când asigură preşedinţia Consiliului Uniunii, a arătat ambasadorul, care a prezentat priorităţile executivului de la Bucureşti în comisia pentru afaceri europene a parlamentului macedonean. Guvernul şi parlamentul Macedoniei au făcut progrese în privinţa reformelor şi integrării europene şi am găsit în Macedonia o atmosferă promiţătoare, datorată forţelor democratice din societate, a spus Stănilă.
Preşedinţia română a Consiliului UE şi-a ales drept motto coeziunea, iar primele trei priorităţi sunt extinderea Uniunii în vestul Balcanilor, securitatea comună şi politica de apărare europeană, a afirmat diplomatul român. „Coeziunea este un termen care nu se referă doar la UE, ci este aplicabil în relaţiile cu partenerii, cu statele candidate şi cu ţările din vecinătate”, a adăugat el.
UE, gata de negocieri
Ambasadorul UE Samuel Zbogar a declarat, în acelaşi context, că parlamentul macedonean a înregistrat o mare realizare în privinţa implementării acordului de la Prespa privind viitorul nume al ţării – Republica Macedoniei de Nord – convenit cu Grecia şi a adoptării unor legi pentru reformă, inclusiv împotriva corupţiei. „Guvernul a dat dovadă de mare angajament în finalizarea procesului de revizuire a Constituţiei şi în implementarea reformelor. Această direcţie trebuie urmată şi în lunile care vin, pentru a deschide calea către începerea negocierilor”, a insistat reprezentantul Uniunii.
Vicepremierul macedonean pentru afaceri europene, Bujar Osmani, a felicitat România pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi a spus că pentru ţara sa este important să aibă la conducerea UE un mare prieten şi susţinător, în această perioadă foarte importantă. „Sper că preşedinţia română va rămâne în istoria Macedoniei ca momentul în care ţara a început negocierile de aderare la UE”, a mai declarat el. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 8, 2018 | Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Mediul din bazinul Mării Negre, monitorizat de Universitatea din Galați
Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a lansat, alături de instituţii partenere din Republica Moldova şi Grecia, un proiect de monitorizare a mediului în Bazinul Mării Negre, în valoare de peste 950.000 de euro, a declarat coordonatorul proiectului, Antoaneta Ene, de la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu a instituţiei gălăţene, citată de mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS.
MONITOX la Marea Neagră, finanțat de UE
Potrivit acesteia, proiectului „Reţea de cooperare interdisciplinară în Bazinul Mării Negre pentru monitorizarea comună durabilă a migraţiei compuşilor toxici în mediu, evaluarea îmbunătăţită a stării ecologice şi a impactului substanţelor dăunătoare asupra sănătăţii umane şi prevenirea expunerii populaţiei – MONITOX” este finanţat de Uniunea Europeană (UE) prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate în cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre” 2014-2020 şi are o durată de implementare de 30 de luni. Bugetul total al proiectului este de 952.583,55 de euro, din care contribuţia UE este de 876.576,85 de euro.
MONITOX este o reţea de cooperare interdisciplinară având ca scop monitorizarea în comun a şase clase de substanţe toxice din şapte componente de mediu interconectate – sol, apă de suprafaţă, apă subterană, roca mamă, sediment, vegetaţie, faună -, prin opt tipuri de investigaţii complexe.
Monitorizare transfrontalieră
„Obiectivul general al proiectului este întărirea cooperării regionale transfrontaliere pentru îmbunătăţirea monitorizării în comun a poluării mediului înconjurător cu substanţe toxice şi o mai bună partajare a metodologiei de analiză a datelor, a informaţiilor privind starea ecologică şi impactul substanţelor nocive asupra sănătăţii umane. Acest obiectiv implică, pe de o parte, construirea unei reţele puternice de laboratoare analitice şi de experţi în Bazinul Mării Negre, pentru elaborarea unui sistem comun de monitorizare ecotoxicologică, menit să sprijine programele regionale de protecţie şi gestionare durabilă a mediului şi, pe de altă parte, crearea unei platforme ştiinţifice cu informaţii armonizate privind toxicanţii existenţi în diverse compartimente de mediu: sol, apă, sediment, biotă, în zonele riverane, deltaice şi maritime partajate, dar şi impactul lor potenţial asupra ecosistemelor şi asupra sănătăţii populaţiei”, a menționat Antoaneta Ene, citată de mass-media.
De la Kavala la Chișinău
Coordonatoarea proiectului a mai precizat că proiectul prevede şi crearea unui calculator de risc pentru sănătate care, în baza studiilor privind concentraţia de compuşi toxici dintr-o anumită zonă, ar putea ajuta populaţia să îşi calculeze, singură, gradul de periculozitate pe care îl reprezintă un peşte pescuit în Marea Neagră de pildă, o legumă cultivată într-un sol poluat sau chiar gradul de pericol pe care îl reprezintă nisipul din parcul în care se joacă copiii.
Partenerii Universităţii Dunărea de Jos în acest proiect sunt Institutul de Zoologie Chişinău (Republica Moldova), Eastern Macedonia and Thrace Institute of Technology Kavala (Grecia), Institutul de Geologie şi Seismologie Chişinău şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 5, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat Erdogan într-un discurs pronunţat la darea în exploatare a unei noi nave de război pentru flota militară turcă.
Răpsuns cipriot
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.
Aceasta nu a împiedicat Nicosia să invite la începutul lunii octombrie 2018 Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.
Israel, afectat de politica liderului turc
Turcia își arată mușchii
În cursul ultimilor doi ani, Turcia a desfăşurat cu succes campanii militare în Siria împotriva miliţiilor kurde şi a jihadiştilor din Statul Islamic, care a dus ca forţele pro-Ankara să controleze de facto o parte din nordul acestei ţări.
„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Nave de război, ameninţări, contracte de miliarde de dolari: descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti.
Israel, amenințat indirect
Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.
Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.
Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.
Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.
Armata turcă, o prezență obișnuită în Ciprul de Nord
Proiect strategic
Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.
În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.
Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia
Parlamentul Macedoniei a votat a doua oară pentru a ratifica acordul cu Grecia în vederea redenumirii ţării drept „Republica Macedonia de Nord”, trecând astfel peste vetoul impus de preşedintele Gjorge Ivanov, informează agențiile de presă internaționale, citate de KARADENIZ PRESS.
Blocul social-democrat, condus de premierul Zoran Zaev, a ratificat deja acordul în 20 iunie, însă Ivanov a impus veto împotriva acordului, obligând legislativul la un al doilea vot, joi, în timpul căruia 69 dintre cei 120 de parlamentari macedoneni au votat pentru.
Acuzații politice
Partidul de opoziţie VMRO a boicotat votul de ambele dăţi, pentru a protesta împotriva acordului, pe care îl consideră o „capitulare” şi o renunţare la numele şi identitatea macedonene.
Este de aşteptat ca Gjorge Ivanov să refuze din nou să-şi pună semnătura sub acest acord, însă el nu mai poate zădărnici aplicarea lui în urma publicării în Monitorul Oficial.
Acordul în vederea schimbării numelui a fost convenit între Zoran Zaev şi omologul său grec Alexis Tsipras, pentru a pune capăt disputei de 27 de ani pe marginea numelui de ‘Macedonia’. Din cauza acestei dispute, Grecia a blocat aderarea Macedoniei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi demararea negocierilor pentru un statut de membru în Uniunea Europeană.
Skopje-vrea-să-adere-la-NATO
Referendum controversat
După ratificarea acordului, guvernul lui Zoran Zaev va trebui să verifice modificarea în cadrul unui referendum şi apoi să o consolideze în textul Constituţiei. Analiștii politici consideră că va fi extrem de greu pentru autoritățile actuale de la Skopje să obțină aprobarea populației cu drept de vot.
Abia după acest pas, Tsipras, supus unei puternici presiuni din partea naţionaliştilor greci, care se opun ca ţara vecină să păstreze numele vechii şi actualei provincii greceşti, chiar şi însoţit de o specificaţie geografică, va putea să ratifice schimbarea în parlamentul de la Atena. Dacă cel puţin unul dintre aceşti paşi va eşua, acordul va eşua la rândul lui, menționează surse diplomatice de la Skopje, citate de KARADENIZ PRESS.
Macedonia, obiectiv strategic al NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat recent speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice. Aceste declarații au fost condamnate de diplomația rusă, Kremlinul depunând eforturi pentru a împiedica acest lucru.
Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului. (M.B./M.I.)
