Ucraina intră oficial în epoca Leopard

Ucraina intră oficial în epoca Leopard

Berlinul a livrat Ucrainei tancuri grele de luptă Leopard, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz, pe fondul confruntărilor militare din Donbas. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov a declarat că primele tancuri britanice fost livrate, subliniind triumfător că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.

Leopard pentru Ucraina

„Da, am livrat tancuri Leopard, aşa cum am anunţat”, a declarat Scholz într-o conferinţă de presă la Rotterdam, în Olanda, confirmând o informaţie publicată de mass-media germană, conform căreia au fost trimise 18 tancuri Leopard 2. Conform surselor citate, „ultimele tancuri au părăsit Germania la sfârşitul săptămânii trecute şi în prezent au fost predate” Ucrainei.

Patruzeci de vehicule de luptă de infanterie Marder au fost de asemenea livrate, a adăugat Der Spiegel, precizând că guvernul lui Olaf Scholz ţine „secret itinerariul” livrării „din motive de securitate”.

După ce a fost presat din toate părţile să livreze tancurile Leopard 2, succesorul Angelei Merkel şi-a dat acordul, la sfârşitul lui ianuarie, pentru livrări de tancuri de către Germania. Livrările au fost anunţate de Berlin pentru „sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie”.

Soldaţi ucraineni au fost instruiţi în baze germane în utilizarea acestor tancuri grele de luptă Leopard 2 de tip 2A6.

Guvernele german şi olandez au avut luni o şedinţă comună în oraşul portuar Rotterdam. Olaf Scholz şi premierul olandez Mark Rutte au discutat despre sprijinul militar pentru Ucraina şi despre cooperarea lor militară „unică” şi care merge până la fuziunea unor unităţi ale celor două armate.

Challenger pe front

Primele tancuri britanice Challenger au sosit în Ucraina, a anunţat și ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov. Reznikov a spus că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.

Mass-media din Ucraina a publicat poze cu aceste vehicule militare, fără să menţioneze când anume au ajuns ori alte detalii din motive de securitate. MAE de la Kiev a confirmat că tancurile Challenger „sunt deja în Ucraina”, fără a comunica un număr exact.

Soldaţii ucraineni şi-au încheiat stagiul de pregătire în Regatul Unit pentru a învăţa cum să manevreze cele 14 tancuri Challenger 2 furnizate de Londra Ucrainei, anunţase mai devreme Ministerul britanic al Apărării.

Ţările occidentalii consideră că Ucraina are dreptul să se apere, dar unele sunt reticente să livreze arme care ar contribui la escaladarea conflictului. Slovacia a livrat recent patru MiG-29 Ucrainei, iar Polonia a promis că va face acelaşi lucru.

Fortăreața Bahmut 

Comandantul forţelor terestre ucrainene a declarat că trupele sale continuă să respingă atacurile puternice ale trupelor ruseşti asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei şi că apărarea acestuia constituie o „necesitate militară”.

Potrivit armatei ucrainene, general-colonelul Oleksandr Sîrski a făcut această declaraţie în timpul unei vizite pe linia frontului din estul Ucrainei pentru a rezolva „aspecte problematice care împiedică executarea eficientă a sarcinilor de luptă” şi a luat „decizii operaţionale menite să consolideze capacităţile noastre de descurajare şi de a provoca daune inamicului”.

Armata nu a oferit detalii şi nici nu a precizat când a avut loc vizita, dar comentariile lui Sîrski subliniază intenţia Ucrainei de a continua lupta la Bahmut, în pofida numărului mare de morţi de acolo.

‘Cea mai intensă fază a bătăliei pentru Bahmut continuă. Situaţia este constant dificilă. Inamicul suferă pierderi semnificative în resurse umane, arme şi echipamente militare, dar continuă să desfăşoare acţiuni ofensive’, a spus el. Lăudând rezistenţa forţelor ucrainene în „condiţii extrem de dificile”, generalul Sîrski a afirmat:”Apărarea Bahmutului în continuare se explică printr-o necesitate militară. Calculăm toate opţiunile posibile pentru evoluţia evenimentelor şi vom reacţiona în mod adecvat la situaţia actuală”.

Moscova vede capturarea oraşului ca fiind vitală pentru finalizarea cuceririi regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei, unul dintre principalele sale obiective de război.

Amintind de Primul Război Mondial, bătălia s-a purtat din tranşee cu lovituri necruţătoare de artilerie şi rachete pe un câmp de luptă puternic minat, descris ca o „maşină de tocat carne” de către comandanţi din ambele tabere.

Putin, căutat de justiția internațională

Putin, căutat de justiția internațională

Securitate nucleară

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat directorului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, că nu poate exista „securitate nucleară” în Ucraina fără retragerea armatei ruse de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de peste un an de trupele Moscovei. „Fără retragerea imediată a trupelor şi a personalului ruseşti de (la centrală) şi din teritoriile adiacente, orice iniţiativă care urmăreşte restaurarea siguranţei şi securităţii nucleare este sortită eşecului”, a spus el, conform serviciului de presă al preşedinţiei ucrainene.

Cei doi s-au întâlnit la staţie hidroelectrică la Dniepr, în regiunea Zaporojie. Această staţie hidroelectrică este însărcinată cu alimentarea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de armata rusă şi deseori supusă unor întreruperi de curent.

„Rolul dvs. pentru asigurarea securităţii energetice a Ucrainei este extrem de important astăzi”, a reamintit Zelenski.

Grossi este aşteptat în următoarele zile la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru a doua sa vizită la faţa locului de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.

„Îmi voi continua eforturile pentru a proteja centrala nucleară în timpul conflictului în derulare şi voi conduce viitoarea noastră rotaţie regulată de experţi spre şi dinspre centru”, a precizat duminică Grossi.

Luni, Zelenski şi Grossi „au fost informaţi despre măsurile luate pentru a proteja centrala hidroelectrică de la Dniepr în caz de noi atacuri” ruseşti, conform preşedinţiei ucrainene, care a precizat într-un comunicat că infrastructura locului este „distrusă considerabil”.

Sprijin financiar

Ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marchenko, şi comisarul european pentru buget şi finanţe, Johannes Khan, au discutat despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului macrofinanciar de anvergură al UE pentru Ucraina pentru 2023, potrivit serviciului de presă al Ministerului de Finanţe, citat de mass-media locală. La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru că a înţeles problemele Ucrainei şi a adoptat cu promptitudine soluţii constructive care ne permit să răspundem celor mai urgente nevoi ale Ucrainei în timpul războiului de amploare. Începând cu 24 februarie 2022, UE a oferit Ucrainei 11,7 miliarde de euro în cadrul asistenţei macrofinanciare, care a fost direcţionată pentru a menţine stabilitatea economică în ţară”, a declarat Serhiy Marchenko.

Părţile au discutat despre implementarea Programului macrofinanciar la scară largă al UE pentru 2023 şi despre cooperarea cu Comisia Europeană şi OLAF în vederea îmbunătăţirii protecţiei fondurilor UE în Ucraina.

De asemenea, ministrul de finanţe a subliniat disponibilitatea părţii ucrainene de a aprofunda cooperarea cu UE în implementarea reformei anticorupţie şi de a asigura transparenţa şi responsabilitatea utilizării fondurilor bugetare. „Suntem deschişi la cooperarea cu partenerii noştri pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizării atât a finanţării externe, cât şi a veniturilor interne. Transparenţa şi responsabilitatea sunt priorităţile Guvernului Ucrainei în construirea unor relaţii puternice cu aliaţii noştri”, a declarat ministrul.

18 miliarde

Consiliul Uniunii Europene a susţinut, la 10 decembrie, propunerea Comisiei Europene de a aloca Ucrainei un sprijin financiar suplimentar în 2023. Noul program de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina se va ridica la 18 miliarde de euro.

Se preconizează că fondurile pentru împrumuturi preferenţiale vor fi transferate la bugetul de stat pe parcursul anului 2023 în părţi egale, ţinând cont de îndeplinirea de către Ucraina a condiţiilor convenite de ambele părţi. Luni, Ucraina şi UE au semnat un memorandum de înţelegere privind acordarea de asistenţă macrofinanciară în valoare de 18 miliarde de euro.

La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde EUR.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Amenințări dure

Federația Rusă dispune de arme moderne, unice, capabile să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite ale Americii, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, într-un interviu acordat oficiosului Rossiiskaia Gazeta. „Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni prin avantajul său militar.Dar ea posedă arme moderne, unice, capabile să distrugă orice adversar, inclusiv SUA, în cazul unei ameninţări la adresa existenţei sale”, a subliniat Patruşev.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a calificat drept ‘mioapă’ şi de o „stupiditate periculoasă” opiniile politicienilor americani „prinşi în capcana propriei propagande” potrivit căreia Federaţia Rusă nu ar fi capabilă să răspundă unui atac nuclear preventiv din partea SUA.

Patruşev a remarcat de asemenea că în Occident unii au „uitat lecţiile istoriei” şi speculează despre o revanşă care să ducă la o victorie militară asupra Federaţiei Ruse.

După destrămarea URSS, Rusia „a lucrat asupra greşelilor sale” şi este acum „capabilă să-şi asigure atât stabilitatea internă, cât şi securitatea în faţa ameninţărilor externe”, a afirmat Patruşev, conform extraselor din interviu publicate de numeroase publicații din spațiul CSI.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a mai declarat în acest interviu că SUA încearcă acum să „reprime” Rusia, iar apoi se vor lua de China. Resposabilul rus a reiterat naraţiunea Kremlinului că „Occidentul a greşit grav în calcularea prăbuşirii economiei ruse şi creşterea sentimentului de protest din cauza sancţiunilor” impuse şi că Moscova are o „atitudine echilibrată” faţă de presiunea exercitată de sancţiunile occidentale.

Share our work
Germania legalizează canabisul

Germania legalizează canabisul

Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC),

Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC),

Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC), care nu vor mai fi clasificate din punct de vedere legal drept narcotice. Deocamdată nu se știe dacă proiectul va fi acceptat la nivel european.

Magazine specializate

Achiziţionarea şi deţinerea a până la 30 de grame de canabis nu vor mai fi considerate infracţiuni, cultivarea privată ar fi permisă într-o anumită măsură, iar vânzarea către adulţi în „magazine specializate autorizate” şi chiar în farmacii ar fi posibilă, conform planului guvernului german.
Dacă acest lucru chiar se va întâmpla, rămâne de văzut, în condiţiile în care normele europene privind canabisul ar putea sta în calea legalizării sale în Germania.

Înțelegere politică

Cadrul juridic internaţional oferă „opţiuni limitate pentru implementarea proiectului coaliţiei”, conform documentaţiei aprobate de către cabinet.
În acordul lor de coaliţie, Partidul Social Democrat (SPD) al premierului Scholz, Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP) au fost de acord cu introducerea „distribuirii controlate de canabis în magazine autorizate adulţilor în vederea consumului”.

Share our work
Germania: Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’

Germania: Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’

Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov-supărat-pe-NATO

Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov, atacat de omologul german

Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opţiune reală, relatează mass-media internațională, citată de karadeniz-press.ro. Declarația vine la patru luni şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie.

Declarații dure

‘Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?’, a declarat revistei germane Stern.
Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.
‘Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă’, a remarcat Annalena Baerbock.
‘Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?’, a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.

Niciun contact direct

Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: ‘Hai, Serghei, să vorbim despre pace!’
Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova. ‘Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil’, adaugă ea.
Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.

Eșec la Bali

Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’. Serghei Lavrov a petrecut „o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el „nu era interesat de cooperarea internaţională”, afirmase Baerbock.

Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.
La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global.

Share our work
G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

China investește masiv

China investește masiv

Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.

Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.

Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.

”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.

Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.

Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Beijing la atac

Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.

Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.

Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.

Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.

Share our work
Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

NATO, reuniune la Madrid

NATO, reuniune la Madrid

Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.

Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7  armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.

”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.

 

Share our work