Berlinul a livrat Ucrainei tancuri grele de luptă Leopard, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz, pe fondul confruntărilor militare din Donbas. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov a declarat că primele tancuri britanice fost livrate, subliniind triumfător că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.

Leopard pentru Ucraina

„Da, am livrat tancuri Leopard, aşa cum am anunţat”, a declarat Scholz într-o conferinţă de presă la Rotterdam, în Olanda, confirmând o informaţie publicată de mass-media germană, conform căreia au fost trimise 18 tancuri Leopard 2. Conform surselor citate, „ultimele tancuri au părăsit Germania la sfârşitul săptămânii trecute şi în prezent au fost predate” Ucrainei.

Patruzeci de vehicule de luptă de infanterie Marder au fost de asemenea livrate, a adăugat Der Spiegel, precizând că guvernul lui Olaf Scholz ţine „secret itinerariul” livrării „din motive de securitate”.

După ce a fost presat din toate părţile să livreze tancurile Leopard 2, succesorul Angelei Merkel şi-a dat acordul, la sfârşitul lui ianuarie, pentru livrări de tancuri de către Germania. Livrările au fost anunţate de Berlin pentru „sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie”.

Soldaţi ucraineni au fost instruiţi în baze germane în utilizarea acestor tancuri grele de luptă Leopard 2 de tip 2A6.

Guvernele german şi olandez au avut luni o şedinţă comună în oraşul portuar Rotterdam. Olaf Scholz şi premierul olandez Mark Rutte au discutat despre sprijinul militar pentru Ucraina şi despre cooperarea lor militară „unică” şi care merge până la fuziunea unor unităţi ale celor două armate.

Challenger pe front

Primele tancuri britanice Challenger au sosit în Ucraina, a anunţat și ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov. Reznikov a spus că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.

Mass-media din Ucraina a publicat poze cu aceste vehicule militare, fără să menţioneze când anume au ajuns ori alte detalii din motive de securitate. MAE de la Kiev a confirmat că tancurile Challenger „sunt deja în Ucraina”, fără a comunica un număr exact.

Soldaţii ucraineni şi-au încheiat stagiul de pregătire în Regatul Unit pentru a învăţa cum să manevreze cele 14 tancuri Challenger 2 furnizate de Londra Ucrainei, anunţase mai devreme Ministerul britanic al Apărării.

Ţările occidentalii consideră că Ucraina are dreptul să se apere, dar unele sunt reticente să livreze arme care ar contribui la escaladarea conflictului. Slovacia a livrat recent patru MiG-29 Ucrainei, iar Polonia a promis că va face acelaşi lucru.

Fortăreața Bahmut 

Comandantul forţelor terestre ucrainene a declarat că trupele sale continuă să respingă atacurile puternice ale trupelor ruseşti asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei şi că apărarea acestuia constituie o „necesitate militară”.

Potrivit armatei ucrainene, general-colonelul Oleksandr Sîrski a făcut această declaraţie în timpul unei vizite pe linia frontului din estul Ucrainei pentru a rezolva „aspecte problematice care împiedică executarea eficientă a sarcinilor de luptă” şi a luat „decizii operaţionale menite să consolideze capacităţile noastre de descurajare şi de a provoca daune inamicului”.

Armata nu a oferit detalii şi nici nu a precizat când a avut loc vizita, dar comentariile lui Sîrski subliniază intenţia Ucrainei de a continua lupta la Bahmut, în pofida numărului mare de morţi de acolo.

‘Cea mai intensă fază a bătăliei pentru Bahmut continuă. Situaţia este constant dificilă. Inamicul suferă pierderi semnificative în resurse umane, arme şi echipamente militare, dar continuă să desfăşoare acţiuni ofensive’, a spus el. Lăudând rezistenţa forţelor ucrainene în „condiţii extrem de dificile”, generalul Sîrski a afirmat:”Apărarea Bahmutului în continuare se explică printr-o necesitate militară. Calculăm toate opţiunile posibile pentru evoluţia evenimentelor şi vom reacţiona în mod adecvat la situaţia actuală”.

Moscova vede capturarea oraşului ca fiind vitală pentru finalizarea cuceririi regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei, unul dintre principalele sale obiective de război.

Amintind de Primul Război Mondial, bătălia s-a purtat din tranşee cu lovituri necruţătoare de artilerie şi rachete pe un câmp de luptă puternic minat, descris ca o „maşină de tocat carne” de către comandanţi din ambele tabere.

Putin, căutat de justiția internațională

Securitate nucleară

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat directorului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, că nu poate exista „securitate nucleară” în Ucraina fără retragerea armatei ruse de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de peste un an de trupele Moscovei. „Fără retragerea imediată a trupelor şi a personalului ruseşti de (la centrală) şi din teritoriile adiacente, orice iniţiativă care urmăreşte restaurarea siguranţei şi securităţii nucleare este sortită eşecului”, a spus el, conform serviciului de presă al preşedinţiei ucrainene.

Cei doi s-au întâlnit la staţie hidroelectrică la Dniepr, în regiunea Zaporojie. Această staţie hidroelectrică este însărcinată cu alimentarea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de armata rusă şi deseori supusă unor întreruperi de curent.

„Rolul dvs. pentru asigurarea securităţii energetice a Ucrainei este extrem de important astăzi”, a reamintit Zelenski.

Grossi este aşteptat în următoarele zile la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru a doua sa vizită la faţa locului de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.

„Îmi voi continua eforturile pentru a proteja centrala nucleară în timpul conflictului în derulare şi voi conduce viitoarea noastră rotaţie regulată de experţi spre şi dinspre centru”, a precizat duminică Grossi.

Luni, Zelenski şi Grossi „au fost informaţi despre măsurile luate pentru a proteja centrala hidroelectrică de la Dniepr în caz de noi atacuri” ruseşti, conform preşedinţiei ucrainene, care a precizat într-un comunicat că infrastructura locului este „distrusă considerabil”.

Sprijin financiar

Ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marchenko, şi comisarul european pentru buget şi finanţe, Johannes Khan, au discutat despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului macrofinanciar de anvergură al UE pentru Ucraina pentru 2023, potrivit serviciului de presă al Ministerului de Finanţe, citat de mass-media locală. La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru că a înţeles problemele Ucrainei şi a adoptat cu promptitudine soluţii constructive care ne permit să răspundem celor mai urgente nevoi ale Ucrainei în timpul războiului de amploare. Începând cu 24 februarie 2022, UE a oferit Ucrainei 11,7 miliarde de euro în cadrul asistenţei macrofinanciare, care a fost direcţionată pentru a menţine stabilitatea economică în ţară”, a declarat Serhiy Marchenko.

Părţile au discutat despre implementarea Programului macrofinanciar la scară largă al UE pentru 2023 şi despre cooperarea cu Comisia Europeană şi OLAF în vederea îmbunătăţirii protecţiei fondurilor UE în Ucraina.

De asemenea, ministrul de finanţe a subliniat disponibilitatea părţii ucrainene de a aprofunda cooperarea cu UE în implementarea reformei anticorupţie şi de a asigura transparenţa şi responsabilitatea utilizării fondurilor bugetare. „Suntem deschişi la cooperarea cu partenerii noştri pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizării atât a finanţării externe, cât şi a veniturilor interne. Transparenţa şi responsabilitatea sunt priorităţile Guvernului Ucrainei în construirea unor relaţii puternice cu aliaţii noştri”, a declarat ministrul.

18 miliarde

Consiliul Uniunii Europene a susţinut, la 10 decembrie, propunerea Comisiei Europene de a aloca Ucrainei un sprijin financiar suplimentar în 2023. Noul program de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina se va ridica la 18 miliarde de euro.

Se preconizează că fondurile pentru împrumuturi preferenţiale vor fi transferate la bugetul de stat pe parcursul anului 2023 în părţi egale, ţinând cont de îndeplinirea de către Ucraina a condiţiilor convenite de ambele părţi. Luni, Ucraina şi UE au semnat un memorandum de înţelegere privind acordarea de asistenţă macrofinanciară în valoare de 18 miliarde de euro.

La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde EUR.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Amenințări dure

Federația Rusă dispune de arme moderne, unice, capabile să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite ale Americii, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, într-un interviu acordat oficiosului Rossiiskaia Gazeta. „Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni prin avantajul său militar.Dar ea posedă arme moderne, unice, capabile să distrugă orice adversar, inclusiv SUA, în cazul unei ameninţări la adresa existenţei sale”, a subliniat Patruşev.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a calificat drept ‘mioapă’ şi de o „stupiditate periculoasă” opiniile politicienilor americani „prinşi în capcana propriei propagande” potrivit căreia Federaţia Rusă nu ar fi capabilă să răspundă unui atac nuclear preventiv din partea SUA.

Patruşev a remarcat de asemenea că în Occident unii au „uitat lecţiile istoriei” şi speculează despre o revanşă care să ducă la o victorie militară asupra Federaţiei Ruse.

După destrămarea URSS, Rusia „a lucrat asupra greşelilor sale” şi este acum „capabilă să-şi asigure atât stabilitatea internă, cât şi securitatea în faţa ameninţărilor externe”, a afirmat Patruşev, conform extraselor din interviu publicate de numeroase publicații din spațiul CSI.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a mai declarat în acest interviu că SUA încearcă acum să „reprime” Rusia, iar apoi se vor lua de China. Resposabilul rus a reiterat naraţiunea Kremlinului că „Occidentul a greşit grav în calcularea prăbuşirii economiei ruse şi creşterea sentimentului de protest din cauza sancţiunilor” impuse şi că Moscova are o „atitudine echilibrată” faţă de presiunea exercitată de sancţiunile occidentale.