Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a început luni o vizită oficială de trei zile în Turcia, unde are prevăzute întâlniri cu liderul opoziţiei Ekrem Imamoglu, reales în urmă cu câteva săptămâni în funcţia de primar al Istanbulului, şi cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Imamoglu este considerat speranţa opoziţiei şi un posibil candidat la postul de preşedinte al Turciei. Steinmeier se va întâlni cu el luni, la scurt timp după sosirea la Istanbul. âÎn timpul vizitei sale, şeful statului german ar urma să laude realizările numeroşilor turci sosiţi în Germania începând cu anii ’60, care au avut o contribuţie semnificativă la reconstrucţia economică şi prosperitatea ţării vest-europene. În 1961, guvernele de la Bonn – pe atunci capitala Germaniei Occidentale – şi Ankara au semnat un acord privind recrutarea forţei de muncă. Potrivit Ministerului de Externe german, aproximativ 876.000 de oameni au sosit din Turcia în Germania în virtutea acelui acord. În prezent, aproape 3 milioane de persoane de origine turcă trăiesc în Germania. ”Aceste poveşti sunt parte a identităţii ţării noastre”, a declarat Frank-Walter Steinmeier înaintea vizitei. Vizita de trei zile a preşedintelui german în Turcia va începe la istorica gară Sirkeci din Istanbul, unde urmează să ţină un scurt discurs. Gara Sirkeci este locul de unde mulţi turci au plecat spre Germania. De asemenea, Steinmeier doreşte să viziteze regiunea lovită de un cutremur violent în februarie 2023, în care peste 53.000 de oameni au decedat, potrivit autorităţilor turce. Alte câteva mii de persoane au murit în Siria vecină. La acea vreme, guvernul german a promis o asistenţă post-seism în valoare de 238 de milioane de euro pentru Turcia şi Siria.
În 2024, relația dintre Germania și Turcia este caracterizată printr-o interdependență economică puternică, negocieri politice intense și cooperare strategică în domenii precum apărarea și energia. Germania rămâne cel mai important partener comercial al Turciei, cu schimburi comerciale care au atins niveluri record, iar Turcia este o piață cheie pentru exporturile germane, în special în industriile auto, de mașini și chimicale.
Din punct de vedere politic, relația a întâmpinat provocări, mai ales în ceea ce privește aderarea Turciei la Uniunea Europeană, unde poziția Germaniei a fost mixtă, fluctuând între sprijin și opoziție sub diferite administrații. Discuțiile curente includ și modernizarea Uniunii Vamale UE-Turcia, pe care ambele părți o consideră esențială pentru a stimula și mai mult legăturile economice.
Strategic, Germania și Turcia au subliniat importanța concentrării pe interese comune pentru a îmbunătăți cooperarea. Această abordare este deosebit de relevantă în gestionarea securității regionale, migrației și tranziției energetice către surse regenerabile, unde ambele națiuni văd beneficiile eforturilor colaborative.
În general, deși relația are complexitățile sale, inclusiv viziuni diferite asupra drepturilor omului și strategiilor geopolitice, legăturile economice și strategice care unesc Germania și Turcia sunt puternice, făcând parteneriatul lor atât de inevitabil, cât și crucial pentru abordarea unor probleme regionale și globale mai largi.
Relațiile militare dintre Turcia și Germania sunt marcate de o cooperare strategică, având la bază o serie de inițiative și proiecte comune care reflectă interesele partajate în cadrul NATO și în contextul securității europene.
Un exemplu important este aderarea Turciei la inițiativa europeană de apărare antirachetă condusă de Germania, cunoscută sub numele de European Sky Shield Initiative (ESSI). Această inițiativă vizează dezvoltarea unui sistem integrat de apărare împotriva rachetelor de rază scurtă, medie și lungă, un pas considerat crucial pentru îndeplinirea necesităților NATO. Turcia și Grecia s-au alăturat acestui proiect în 2024, subliniind angajamentul comun pentru securitatea regională și cooperarea în cadrul alianței.
Capacitățile militare ale celor două țări reflectă angajamentele lor diferite și complementare în cadrul alianțelor militare. Comparativ cu Germania, Turcia posedă o flotă mai mare de vase de patrulare și o prezență semnificativă în regiunile strategice datorită poziției sale geografice, ceea ce o face un partener valoros pentru Germania în gestionarea provocărilor de securitate din regiune, inclusiv în contextul tensiunilor din Marea Egee și al conflictelor regionale
Pe lângă cooperarea în cadrul NATO și participarea la inițiative de apărare, relațiile militare între Germania și Turcia sunt influențate de contextul mai larg al relațiilor bilaterale, care includ legături economice puternice și o comunitate mare de origine turcă în Germania. Aceste legături fac ca parteneriatul militar și de securitate să fie nu doar o necesitate strategică, ci și o componentă a unei relații bilaterale complexe și profund interconectate
Conform mass-media, în acest moment nu există trupe germane staționate în Turcia. Cu toate acestea, operațiunile militare germane și alianțele în regiune implică Turcia, în special prin NATO. Trupele germane au fost implicate în diverse misiuni conduse de NATO și au participat la operațiuni care pot implica coordonare cu Turcia datorită locației sale strategice și a membrului NATO.
Operațiunile militare germane au fost mai proeminent bazate în alte părți ale Orientului Mijlociu și în țările europene învecinate sub operațiunile strategice mai largi ale NATO.
Baza aeriană militară Incirlik din Turcia este una dintre cele mai active din lume, anterior existând și detașamente militare germane desfășurate aici.
Recent, avioanele U.S. Air Force B-1B Lancers au efectuat misiuni de antrenament la Incirlik ca parte a Task Force-ului de bombardament 24-2, subliniind continuarea cooperării și antrenamentelor bilaterale între SUA și Turcia. Aceste activități demonstrează angajamentul continuu al bazei în suportul operațiunilor de securitate regională și cooperare militară.
Pe lângă baza aeriană Incirlik, Turcia găzduiește și alte facilități NATO. Una dintre acestea este Baza Aeriană Izmir, care a servit ca un centru important pentru operațiunile NATO și este menționată în contextul istoric al alianței. Baza Aeriană Izmir a fost deschisă în 1951 și a jucat un rol crucial în timpul Războiului Rece, funcționând ca punct de comandă pentru forțele NATO din sudul Europei.
În plus, prezența armelor nucleare tactice americane în Turcia, în particular la baza aeriană Incirlik, subliniază importanța strategică continuă a Turciei în cadrul structurii de apărare a NATO. Aceste facilități, împreună cu cooperarea militară continuă, evidențiază rolul semnificativ pe care Turcia îl joacă în cadrul NATO și în securitatea regională.
Preşedintele american american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz şi-au unit forţele vineri pentru a cere Congresului SUA să deblocheze în cele din urmă un nou ajutor financiar pentru Ucraina, dar nu există niciun semnal că vor fi ascultaţi. „Incapacitatea Congresului Statelor Unite de a ajuta Ucraina este aproape o neglijenţă criminală. Este un scandal”, a criticat preşedintele Biden, care de luni de zile cere un ajutor suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru a relua asistenţa militară, întreruptă la sfârşitul lunii decembrie. „Să sperăm că (parlamentarii) vă urmăresc şi decid să acorde sprijinul necesar, pentru că fără ajutorul Statelor Unite şi al statelor europene, Ucraina nu ar avea nicio şansă să se apere”, a adăugat invitatul său, pe care preşedintele american l-a primit în Birou Oval. Cancelarul german a profitat de scurta sa declaraţie în faţa presei pentru a denunţa interviul „ridicol” acordat de preşedintele rus Vladimir Putin jurnalistului conservator american Tucker Carlson, apropiat de Donald Trump, şi difuzat joi. Joi seară, cancelarul Olaf Scholz s-a întâlnit cu mai mulţi senatori democraţi şi republicani, cărora le-a cerut să susţină Kievul. Această vizită bilaterală, a treia de la preluarea mandatului în decembrie 2021, are loc în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden, în campanie pentru realegere, şi opoziţia republicană din Congres negociază de luni de zile un text care să includă noi fonduri pentru Ucraina, dar şi pentru Israel. Senatul american a făcut joi un mic pas spre eliberarea acestui ajutor, dar viitorul acestuia rămâne foarte incert, din cauza rezistenţei aleşilor care îl susţin pe Donald Trump din Camera Reprezentanţilor. Între timp, cancelarul german se prezintă drept un campion al ajutorului acordat Ucrainei. A dublat practic bugetul pentru ajutorul militar la peste şapte miliarde de euro anul acesta şi continuă să îşi îndemne partenerii europeni să îşi mărească asistenţa, subliniind că Germania – al doilea contributor în valoare absolută după SUA – nu poate duce totul pe umerii ei.
Olaf Scholz şi Joe Biden, legaţi de „o relaţie puternică de încredere”, potrivit unor surse guvernamentale germane, plănuiesc să vorbească şi despre conflictul din Fâşia Gaza. Ambii susţin cu hotărâre dreptul Israelului de a se apăra, dar întâlnirea lor vine după o schimbare bruscă de ton din partea preşedintelui american, care a calificat joi răspunsul israelian ca fiind „excesiv”. În plus, cei doi vor discuta despre summitul NATO care va avea loc în luna iulie, la Washington. Germania se mândreşte cu respectarea în acest an, pentru prima dată, a obiectivului de a aloca bugetului apărării 2% din PIB. Cei doi lideri ar putea discuta împreună şi despre un posibil acord cu Moscova pentru a permite întoarcerea în SUA a jurnalistului american Evan Gershkovich, reţinut în Rusia, în schimbul eliberării unui cetăţean rus, condamnat în Germania pentru asasinarea unui separatist cecen.
La rândul său, secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, într-un interviu acordat presei germane şi citat de France Presse. La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că „trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri”. „Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict”, a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag. „Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat” din NATO. „În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO”, a remarcat Stoltenberg. Subliniind că invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani a arătat că „pacea în Europa nu este dobândită”, el a insistat asupra importanţei protejării ţărilor Alianţei. „Atât timp cât investim în securitatea noastră şi rămânem uniţi, vom continua să descurajăm agresiunea”, a spus el. „NATO nu caută război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura zeci de ani”, a avertizat el.
Der Spiegel a publicat vineri, 22 decembrie, o știre în care susținea că o „cină rusă” secretă a avut la loc în ambasada Germaniei din Washington, la sfârșitul lunii octombrie. Știrea relatează că Wolfgang Schmidt, cel mai apropiat consilier al cancelarului german Olaf Scholz și șeful cancelariei, a apreciat „euforic” propunerea lui Samuel Charap, un think-tanker american de a pune capăt războiului din Ucraina printr-o înțelegere negociată cu Rusia, deoarece războiul nu pare a da un învingǎtor. Acest lucru a dat naștere la speculații cu privire la presiunea Germaniei asupra Ucrainei de a accepta negocieri prin care să accepte pierderea teritorială cauzată de invazia rusească.
Politico.eu scrie, la rându-i, că, într-un interviu acordat postului public german de radio RRB, Oleksii Makeiev, ambasadorul Ucrainei la Berlin, a negat existența vreunei presiuni în spatele ușilor închise prin care guvernul german presează Kievul să accepte un acord negociat și, astfel, să inițieze discuții de pace cu Rusia care ar putea duce la pierderea permanentă a teritoriului ucrainean cucerit până acum, o bucată de aproximativ 17,5 %.
Un oficial al cancelariei germane a declarat pentru Politico că Wolfgang Schmidt respinge „afirmațiile nefondate” din Der Spiegel.
„Scholz și alți lideri occidentali au subliniat în mod repetat că doar Kievul ar trebui să decidă când și în ce condiții va ajunge la un acord de pace cu Moscova”, mai precizează Politico.
Contrar informațiilor pe surse legate de aceste presiuni, la mijlocul lui decembrie, Jens Plötner, consilier pentru politică externă și de securitate al cancelarului german și Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, au scris într-un articol găzduit tot de Politico.eu: „Berlinul și Kievul sunt acum în discuții intense cu privire la angajamentele bilaterale de securitate, care urmăresc să susțină capacitatea Ucrainei de a se apăra, să-și sporească rezistența pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare”.
De altfel, după „cina rusă” secretă, publicația germană Bild, în 24 noiembrie 2023, scria că nici cancelarul Olaf Scholz, nici președintele american Joe Biden, principalii sprijinitori militari ai Kievului, nu intenționează să facă presiuni directe ca acesta să înceapă negocierile. SUA și Germania ar dori ca Zelenski să conștientizeze că noi ostilități nu au sens dar cei doi lideri au consimțit, în schimb, să ofere cantitatea și calitatea calculată a armelor pentru a se asigura că Ucraina poate menține, totuși, frontul și poate avea o poziție puternică de negociere, dar nu suficientă pentru a-și elibera pe deplin teritoriul. Prudența manifestată de Biden și Scholz în a trimite arme performante și în cantități suficiente pare să fie legată de riscul de a declanșa un conflict direct între NATO și Federația Rusă care ar fi lovită adânc în teritoriu de armata ucraineană odată dotată cu armele potrivite.
Bild scria că situația de pe câmpul de luptă este „sumbră” pentru Ucraina și că „trupele ruse avansează, deși încet” iar Casa Albă și cancelarul german își coordonează acțiunile să ajute Ucraina în viitoarele negocieri. James O’Brien, secretarul adjunct al SUA pentru Afaceri în Europa și Eurasia a dezmințit, ulterior, informația din Bild conform căreia Ucraina este împinsă să poarte discuții de pace: „Povestea Bild mi s-a părut interesantǎ. Dar nu, nu există nicio politică a SUA. Întotdeauna am spus că aceasta este o chestiune pe care Ucraina trebuie să o decidă. Nu decidem nimic despre Ucraina fără Ucraina”. „Cealaltă realitate aici este că nu vedem niciun indiciu că Rusia este dispusă să întrețină negocieri de pace de fond, reale”, a spus O’Brien. Şi a continuat: „Ar fi inutil să avem o discuție din partea ucraineană. Nu este un dialog ci un monolog de capitulare. Deci, nu este nimic în acest sens care face parte din politica noastră”.
Tot din ciclul informațiilor neconfirmate oficial, la 23 decembrie, The New York Times a scris că președintele rus Vladimir Putin a trimis semnale, prin intermediari, încǎ din septembrie, că este gata să accepte o încetare a focului în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, care ar include înghețarea ostilităților în linia de contact actualǎ. Aceasta în condițiile în care președintele rus a declarat săptămâna trecută că nu este dispus să discute despre pace cu Ucraina până când nu își va atinge obiectivele în război.
Premierul român Marcel Ciolacu a declarat, în timpul discuțiilor cu cancelarul german, Olaf Scholz, că România este „un actor serios, credibil şi stabil pe Flancul Estic şi poate juca un rol activ la Marea Neagră în vederea promovării agendei noastre comune”. Înaltul oficial român a mai menționat că există premisele ca România să devină un hub energetic important, pe fondul demersurilor statelor UE de limitare a influenței energetice rusești.
Foto: Facebook
Dialog strategic
„Avem numeroase resurse proprii, dar şi proiecte pe zona de energie, care să asigure României un rol determinant în stabilitatea regiunii. Acest lucru oferă oportunităţi importante pentru companiile germane. Totodată, România are un potenţial semnificativ pe zona de agricultură şi de construcţii, domenii pentru care am elaborat recent măsuri suplimentare de sprijin”, a mai declarat prim-ministrul. El a completat că o componentă importantă este reprezentată de industria de apărare, unde deja au fost demarate o serie de proiecte comune, în coordonare cu Uniunea Europeană şi NATO. „Doresc să vă informez că în cursul zilei de mâine voi avea discuţii cu mediul de afaceri româno-german, dar şi cu industria de apărare germană. Mai mult, în septembrie, urmează să organizăm un forum de afaceri româno-german la Berlin, la care sper să putem fi reprezentaţi la cel mai înalt nivel”, a menţionat Ciolacu. „Ne propunem demararea unor discuţii între cele două Guverne în vedere setării unui plan de acţiune comun pe subiecte de interes strategic şi a unui format de dialog permanent care să ne permită să atingem obiectivele fixate. Ridicarea la un nivel strategic a relaţiilor noastre diplomatice reprezintă un moment important pentru cooperarea noastră bilaterală. Vom putea astfel să dezvoltăm şi mai mult legăturile dintre România şi Germania în toate domeniile de interes comun. Doresc să mulţumesc cancelarului Scholz pentru sprijinul oferit acestui demers”, a declarat Ciolacu, aflat în vizită de lucru la Berlin, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Scholz. El a mai precizat că pe agenda discuţiilor s-au aflat mai multe teme importante, atât la nivel bilateral, cât şi la nivel european. „Am discutat despre cooperarea economică şi despre cum putem dezvolta împreună, atât zona comercială, cât şi componenta investiţională, folosind inclusiv resursele europene”, a afirmat Ciolacu.
Foto: Facebook
Sprijin pentru Kiev și Chișinău
Potrivit premierului român, Germania este partenerul comercial principal al României. „Există, însă, un potenţial enorm de dezvoltare între cele două ţări şi am identificat noi modalităţi în care putem să lucrăm împreună pentru a acoperi noi pieţe. Spre exemplu, două direcţii importante sunt participarea activă la procesul de reconstrucţie a Ucrainei sau sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susţinerea noastră deplină pentru Ucraina în aceste momente dificile. Trebuie să continuăm să oferim Ucrainei tot sprijinul necesar şi salut eforturile făcute de Guvernul din Germania cu care lucrăm foarte bine pe această zonă. Subliniez susţinerea noastră pentru începerea în cel mai scurt timp a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova”, a transmis Marcel Ciolacu. El a mulţumit cancelarului Olaf Scholz pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la Spaţiul Schengen. „Germania a demonstrat că este un prieten adevărat al României. Am discutat împreună despre cum putem trece peste acest blocaj nejustificat, care afectează, în opinia noastră, direct unitatea europeană. Contăm pe sprijinul Germaniei în vederea depăşirii acestui moment”, a evidenţiat Ciolacu.
Liderii de la Berlin, București și Chișinău, întâlnire strategică la București (foto: Administrația Prezidențială)
Cancelarul german, Olaf Scholz, a vizitat la începutul acestei săptămâni România, unde a discutat despre rolul german și cooperarea în domeniul apărării în regiunea Mării Negre în marja întrevederilor cu președintele României, Klaus Iohannis, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, relatează DW.
Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut o prezență mai mare a NATO în Marea Neagră, iar Scholz a salutat anunțul privind înființarea unui nou hub de întreținere în România de către producătorul german de arme și tancuri Rheinmetall, despre care compania a spus că ar putea deservi vehiculele de luptă ale statelor NATO.
„Ne uităm mereu la modul în care putem promova preocupările noastre comune ca europeni și ca aliați NATO”, a spus înaltul oficial reporterilor. Liderul german a mai spus că speră că România va intra în sfârșit în Spațiul Schengen în acest an, deoarece a îndeplinit toate criteriile pentru a face acest lucru.
Scholz a avut, de asemenea, o întâlnire comună cu Iohannis și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. El a promis sprijinul Germaniei pentru Moldova în demersul său de aderare la Uniunea Europeană. „Moldova face parte din familia noastră europeană”, a spus Scholz, „Moldova poate fi sigură de sprijinul nostru în acest sens”, a adăugat el.
La rândul său, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apel la sprijinul occidental pentru a-și apăra țara împotriva Rusiei. Fosta republică sovietică a fost ținta „încercărilor de destabilizare” a țării. „Da, trebuie să ne îmbunătățim capacitățile de apărare și da, avem nevoie de ajutor pentru asta și da, discutăm despre asta cu partenerii”, a spus Sandu. Întâlnirile au loc în timp ce vicecancelarul german Robert Habeck a vizitat Ucraina pentru a discuta despre reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei.
„Dorința și planurile strategice – și acestea sunt planurile de securitate ale ucrainenilor – sunt de fapt să facă sistemul energetic mai larg și mai descentralizat”, a spus Habeck. „În acest sens, două lucruri se potrivesc destul de bine: nevoia de securitate și un sistem energetic durabil”. El a spus că atingerea acestor obiective ar putea face sectorul energetic ucrainean mai rezistent și, de asemenea, ar putea transforma țara într-un exportator de energie către restul Europei.
