China, mișcări geopolitice în Orientul Mijlociu

China, mișcări geopolitice în Orientul Mijlociu

China a indicat marţi că este dispusă să faciliteze „reconcilierea” între cele două principale mişcări palestiniene rivale, Fatah şi Hamas, după informaţii despre o viitoare reuniune la Beijing. Anterior, ministrul palestinian de externe, Riyad al-Maliki a declarat că administrația din care face parte „se orientează din ce în ce mai mult spre China”.

Maliki a subliniat că, în căutarea sprijinului, administrația condusă de Mahmoud Abbas (nume de război Abu Mazen) „se îndreaptă din ce în ce mai mult către China, care susține aderarea sa deplină la Organizația Națiunilor Unite (ONU)”. „China dorește să își sporească prezența în Orientul Mijlociu, nu doar din punct de vedere economic, ci și politic. Multe țări din lume doresc, de asemenea, sprijinul Chinei, care a devenit un actor global foarte important”, a spus el.

Fatah vs. Hamas

Fatah, mişcare fondată de liderul istoric palestinian Yasser Arafat, şi rivalul său Hamas, aflat în război în Fâşia Gaza împotriva Israelului, urmează să se întâlnească separat cu responsabili chinezi la Beijing pe 20 şi 21 iulie, potrivit Fatah.
Mişcarea teroristă Hamas a confirmat că va participa la discuţii la Beijing, în weekend, în cadrul unei „reuniuni lărgite incluzând diferitele facţiuni palestiniene”. „Mişcarea a răspuns cu un spirit pozitiv şi responsabilitate naţională”, a declarat Husam Badran, membru al biroului politic al organizației teeroriste Hamas, într-un comunicat.
El a adăugat că Hamas „este dornic să realizeze o unitate naţională demnă de poporul nostru palestinian (…) în special în lumina bătăliei din Potopul Al-Aqsa”, denumirea dată de grup atacului terorist din 7 octombrie împotriva civililor din Israel, eveniment care a declanşat războiul din Fâşia Gaza.
Întrebat marţi, un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Lin Jian, nu a confirmat oficial organizarea unei întâlniri la Beijing, dar a subliniat că China va publica „informaţii în timp util”.
„China sprijină toate părţile palestiniene cu scopul de a se ajunge la reconciliere şi unitate prin dialog şi negociere”, a subliniat Lin, adăugând că Beijingul este „dispus” să „creeze oportunităţi” pentru a se atinge acest obiectiv.

Poziții ireconciliabile

Cele doua mişcări sunt ireconciliabile de la lovitura în forţă a Hamas care a expulzat Autoritatea Palestiniană din Fâşia Gaza în iunie 2007, după mai bine de un an de criză politică şi violenţe în urma alegerilor legislative.
Dar războiul dus de Israel în Fâşia Gaza împotriva organizației teroriste Hamas a relansat apelurile la discuţii. Fatah şi Hamas au fost deja primite la Beijing la sfârşitul lui aprilie.
Diplomaţia chineză a apreciat atunci că schimburile de opinii au fost încurajatoare şi s-a arătat disponibilă să depună eforturi pentru „reconcilierea intra-palestiniană”.
Beijingul şi-a consolidat în ultimii ani relaţiile comerciale şi diplomatice cu Orientul Mijlociu, în parte tradiţional sub influenţa americană.
China a supervizat şi facilitat astfel spectaculoasa apropiere diplomatică de anul trecut dintre două mari puteri regionale, Iranul şi Arabia Saudită.
Gigantul asiatic, care susţine de mult timp cauza palestiniană, păstrează, de asemenea, relaţii bune cu Israelul.

Întâlnirea din aprilie

China a mai găzduit discuţii privind unitatea palestiniană între gruparea militantă islamistă Hamas şi rivala sa, Fatah, un demers important din partea Chinei, pe fondul războiului dus de Israel împotriva entităților teroriste din Fâşia Gaza.
Hamas controlează Fâşia Gaza în timp ce Fatah este mişcarea lui Mahmoud Abbas, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP).
Statele Unite se tem de măsurile de reconciliere a celor două grupuri, deoarece sprijină ANP, dar au interzis Hamas, declarând-o organizaţie teroristă.

Un oficial al Fatah a declarat pentru Reuters că o delegaţie condusă de un înalt oficial al grupului, Azzam Al-Ahmed, a fost în China. Un oficial al organizației teroriste Hamas a declarat că echipa fracţiunii pentru discuţii, condusă de un înalt oficial al Hamas, Moussa Abu Marzouk, a fost și ea în China.
Este prima dată când se cunoaşte public despre o deplasare a unei delegaţii a Hamas în China de la începutul războiului din Fâşia Gaza.
Un înalt diplomat chinez, Wang Kejian, s-a întâlnit în martie 2024 cu şeful Hamas Ismail Haniyeh în Qatar, potrivit Ministerului chinez de Externe.
China a demonstrat recent o influenţă diplomatică în creştere în Orientul Mijlociu, unde se bucură de legături puternice cu naţiunile arabe şi cu Iranul. Anul trecut, Beijingul a intermediat un acord de pace revoluţionar între inamicii regionali de lungă durată Arabia Saudită şi Iran.
China a intensificat susținerea organizațiilor palestiniene în forurile internaţionale în ultimele luni, solicitând o conferinţă de pace la scară mai largă israeliano-palestiniană şi un calendar specific pentru implementarea unei soluţii cu două state.
În luna februarie, Beijingul a cerut Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să îşi dea avizul cu privire la prezența israeliană în Iudeea și Samaria,
Mai recent, China a făcut presiuni ca Palestina să se alăture Organizaţiei Naţiunilor Unite, ceea ce ar „rectifica o nedreptate istorică prelungită”, după cum a declarat anterior principalul diplomat al Beijingului,Wang Yi.

Relații complexe

Relația Chinei cu Israel și formațiunea palestiniană este complexă și influențată de o combinație de factori politici, economici și strategici.

China și Israel au stabilit relații diplomatice oficiale în 1992, iar de atunci, relațiile economice și tehnologice s-au dezvoltat semnificativ. China este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Israelului în Asia, iar Israelul este un furnizor important de tehnologie avansată pentru China, în special în domeniul securității cibernetice, agriculturii și medical.

China este implicată în proiecte majore de infrastructură în Israel, inclusiv în dezvoltarea porturilor și a altor proiecte de transport. Companiile chineze au câștigat contracte pentru construirea și operarea unor porturi, cum ar fi Portul Haifa.

Deși Israel și China au o cooperare strânsă în multe domenii, China menține o poziție echilibrată în conflictul israelo-palestinian pentru a-și proteja relațiile cu lumea arabă și cu Palestina.

China a susținut în mod tradițional pozițiile organizațiilor palestiniene și a pledat pentru o soluție cu două state bazată pe frontierele din 1967, cu Ierusalimul de Est ca capitală a unui stat palestinian.

China a oferit ajutor umanitar și sprijin pentru dezvoltare Palestinei, inclusiv proiecte de infrastructură și ajutor economic.

China a colaborat cu alte țări și organizații internaționale pentru a sprijini Palestina în diverse foruri internaționale, inclusiv în cadrul Națiunilor Unite.

Autoritățile din China au adoptat o poziție de echilibru în conflictul dintre Israel și Palestina. Această abordare echilibrată permite Chinei să mențină relații bune atât cu Israelul, cât și cu țările arabe și musulmane.

Orientul Mijlociu este o regiune strategică pentru accesul la resurse energetice și piețe emergente. Menținerea relațiilor bune cu toate părțile implicate ajută China să-și asigure accesul la aceste resurse și să-și extindă influența economică.

China își dorește să fie văzută ca un actor responsabil și influent pe scena internațională. Prin promovarea dialogului și a soluțiilor pașnice, China își consolidează rolul de mediator global.

Regiunea este importantă pentru Inițiativa Belt and Road a Chinei, care urmărește să creeze o rețea globală de infrastructură și comerț. Stabilitatea în Orientul Mijlociu este esențială pentru succesul acestui proiect.

Share our work
Vara spionilor pe axa Kiev-Moscova

Vara spionilor pe axa Kiev-Moscova

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat destructurarea unui grup subversiv care convocase un eveniment public în capitala Kiev cu scopul de a răsturna autorităţile civile şi militare şi de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul ţării). Un număr necunoscut de persoane au fost arestate pentru implicarea în conspiraţie.

Lovitură de stat?

„Conform anchetei, în mai şi iunie 2024 un grup de persoane a distribuit pe reţelele de socializare mesaje ce discreditau actuala conducere a statului, cerând schimbări în ordinea constituţională şi preluarea puterii în Ucraina”, se arată într-un comunicat al Parchetului ucrainean, care a informat că această grupare a fost desfiinţată.
Potrivit Procuraturii de la Kiev, liderii grupării au convocat mai multe evenimente publice pentru data de 30 iunie, zi în care în Ucraina se sărbătoreşte Ziua Constituţiei. Organizatorii nu şi-au dezvăluit intenţiile de lovitură de stat în aceste apeluri.
Pe lângă preluarea controlului asupra clădirii Parlamentului, aceste evenimente publice vizau şi alegerea unui nou „guvern interimar” .
Principalul organizator este, potrivit Parchetului, liderul unei organizaţii care „are experienţă în participarea la acte provocatoare, care nu au dat rezultate”. Parchetul nu oferă însă mai multe detalii despre identitatea acestei persoane sau organizaţia pe care o conduce.
„Închiriase o sală cu o capacitate de două mii de persoane şi căutase, de asemenea, cadre militare şi gardieni înarmaţi din structuri private pentru a efectua preluarea puterii”, a precizat Parchetul despre modul în care a fost pregătită presupusa tentativă de lovitură de stat.
Potrivit acestei surse, organizatorul avea complici în regiunile Dnipropetrovsk şi Kiev şi încercase fără succes să atragă în pregătiri un ONG din regiunea Ivano-Frankivsk.
Patru persoane sunt anchetate în Ivano-Frankivsk pentru distribuirea de materiale care cer răsturnarea violentă a ordinii constituţionale, dintre care doi sunt privaţi de libertate preventiv, potrivit Parchetului.

Abuz în armată

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis recent un înalt responsabil al armatei, care a fost acuzat de un alt comandant de incompetenţă şi abuz de putere în plină invazie a Rusiei în ţară.
„Am decis să îl înlocuiesc pe comandantul forţelor comune ale forţelor armate ucrainene, generalul-locotenent Iuri Sodol, cu generalul de brigadă Andrii Gnatov”, a declarat Zelenski pe Telegram.
Preşedintele nu a precizat motivele demiterii comandantului, dar aceasta vine după criticile unui comandant al celebrei brigăzi Azov, cunoscută pentru legăturile sale cu cercurile ultranaţionaliste.
Acest comandant, Bogdan Krotevici, a declarat anterior că a depus o plângere la serviciile de securitate ucrainene (SBU), solicitând o anchetă asupra lui Sodol. Potrivit presei ucrainene, Krotevici îl acuză pe Sodol de incompetenţă care a dus la moartea unor soldaţi ucraineni şi la eşecuri pe linia frontului.
Armata ucraineană se află în dificultate de la eşecul contraofensivei sale din vara anului 2023, trupele ruse cucerind în fiecare săptămână noi sate în estul şi sudul ţării, fără a face progrese reale.
La începutul lunii mai, armata rusă a lansat, de asemenea, o ofensivă terestră în regiunea Harkov (nord-est), cucerind mai multe oraşe înainte de a fi frânată de întăririle trimise de Kiev.
La rândul ei, armata ucraineană suferă de o lipsă de recruţi din cauza mobilizării lente şi de o lipsă de arme din cauza întârzierilor în livrarea ajutoarelor occidentale.

Arestări pe bandă rulantă

Ucraina a anunţat recent arestarea a şase agenţi ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU) în regiunea Doneţk, toţi aceştia fiind acuzaţi că au facilitat bombardamente ale Moscovei în Donbas.
Operaţiunea, desfăşurată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), „a permis arestarea simultană a şase agenţi ruşi” care „corectau” (coordonatele) tirurilor de artilerie în regiune”, se afirmă într-un comunicat al serviciului publicat pe contul său de Telegram.
La 7 august 2023, indivizii – potrivit acuzaţiei – au furnizat trupelor ruse coordonatele unui imobil de locuit din Pokrovsk, atac soldat cu nouă morţi şi peste 80 de răniţi.
„În plus, acest grup de agenţi pregătea coordonatele pentru atacuri cu rachete asupra unor situri ale forţelor de apărare în sectorul Avdiivka”, un oraş din regiunea Doneţk cucerit de către trupele ruse, a indicat SBU.
Potrivit acuzării, agenţii arestaţi au comunicat prin intermediul unui sistem de mesagerie criptată şi „au postat comentarii antiucrainene”. Arestaţi pentru „trădare”, ei riscă închisoarea pe viaţă, potrivit SBU.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Ucraina a afirmat că a arestat mai multe persoane care au fost acuzate că ghidau loviturile ruseşti de-a lungul liniei frontului.
Aceste arestări intervin într-un moment în care Rusia avansează spre frontul de est, în special în direcţia Ceasiv Iar, iar simultan desfăşoară o ofensiva în regiunea Harkov, mai la nord, unde a cucerit mai multe localităţi în faţa unei armate ucrainene care se confruntă cu o criză de personal şi muniţie.

Decapitarea serviciilor?

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis joi pe şeful Administraţiei Securităţii Statului (echivalentul Serviciului de protecţie şi pază), la două zile după ce doi dintre membrii acesteia au fost acuzaţi de complot în vederea asasinării preşedintelui şi a şefilor serviciilor de securitate ucrainene. Zelenski a emis un decret prin care îl demite pe Serhii Rud. Nu a fost identificat niciun succesor.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat săptămâna aceasta că a prins doi bărbaţi, colonei din serviciul de protecţie şi pază, acuzaţi că au complotat în vederea asasinării lui Zelenski şi a altor oficiali de rang înalt.
SBU a spus că asasinatele trebuiau să fie un „cadou” pentru Vladimir Putin, care a depus jurământul pentru un nou mandat la Kremlin marţi.
Potrivit Kievului, cei doi colonei ar fi fost recrutaţi de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, divulgând informaţii clasificate Moscovei.
Cei doi, a spus SBU, au fost însărcinaţi să găsească pe cineva apropiat din garda prezidenţială care să-l ia ostatic pe Zelenski şi mai târziu să-l omoare.
Nu există niciun indiciu în ce moment a fost dejucat presupusul complot. Moscova nu a emis niciun comentariu cu privire la declaraţia SBU. Preşedintele ucrainean a declarat anul trecut că serviciile sale de securitate au dejucat cel puţin cinci încercări de asasinare a sa de către Rusia după invazia rusă în februarie 2022.
SBU a indicat că reţeaua de agenţi ruşi plănuia, de asemenea, să-l ucidă şeful SBU, Vasili Maliuk, şi pe Kirilo Budanov, şeful Direcţiei principale de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării (GUR).

Război pe Telegram

Ucraina a anunţat că aplicaţia de mesagerie Telegram a restabilit accesul unui număr de chatboţi utilizaţi de serviciile de securitate ucrainene pentru a culege informaţii despre efortul de război al Rusiei, după ce acest acces fusese suspendat pentru scurt timp.
Aplicaţia Telegram, creată de Pavel Durov, născut în Rusia şi actual rezident în Dubai, a blocat un număr de boţi folosiţi de Ucraina pentru a lupta contra invaziei pe scară largă a Rusiei, a transmis serviciul de spionaj militar al Kievului, GUR, într-un comunicat la scurt timp după miezul nopţii.
Un bot de Telegram este o funcţie automată care le permite utilizatorilor aplicaţiei să trimită sau să ceară informaţii. O parte din boţii guvernului ucrainean le permit utilizatorilor să raporteze locurile unde se află echipamentele militare şi personalul militar al Rusiei în Ucraina.
În mesajul său, GUR scrie că ‘managementul platformei Telegram a blocat în mod nerezonabil un număr de boţi oficiali care s-au opus agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv al GUR’.
Centrul de comunicaţii strategice al Ucrainei a indicat că trei boţi afectaţi, folosiţi de serviciul de securitate SBU, de GUR şi de Ministerul Digitalizării, fuseseră deblocaţi.
Un purtător de cuvânt al Telegram a spus ca boţii au fost ‘dezactivaţi temporar din cauza unui fals pozitiv, dar între timp au fost restabiliţi’, fără a oferi detalii suplimentare.
Fondatorul Telegram a afirmat recent că compania sa a primit o solicitare oficială de la Apple cu privire la anumite modificări referitoare la canalele de ‘ştiri generale şi propagandă’ accesibile utilizatorilor ucraineni.
Potrivit lui Pavel Durov, compania ‘va interzice în continuare conturile şi boţii care colectează coordonate pentru ţintele loviturilor sau postează informaţii personale directe cu apeluri la violenţă’.
Platforma Telegram este larg utilizată ca sursa de informaţii în Ucraina şi în Rusia şi un loc preferat pentru postarea şi accesarea de informaţii nefiltrate despre război.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îşi postează pe Telegram intervenţiile zilnice, iar forţele sale armate folosesc platforma pentru a emite alerte în legătură cu lovituri aeriene şi a documenta evoluţii pe câmpul de luptă.

Share our work
Neptun Deep, contestat de ecologiști

Neptun Deep, contestat de ecologiști

Acordul de mediu pentru Neptun Deep trebuie respins, pentru că, prin emiterea acestuia, autorităţile române validează un proiect toxic care pune în pericol Marea Neagră, susţin activiştii Greenpeace România.

Acord atacat

„Pe 14 iunie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis decizia finală pentru emiterea acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep. Prin această măsură, autorităţile de mediu din România ignoră în continuare argumentele puternice împotriva proiectului. Reacţia opiniei publice nu a întârziat să apară: la apelul Greenpeace, în doar câteva zile, peste 11.000 de cetăţeni au transmis mesaje ministrului Mediului, Mircea Fechet, şi către APM Constanţa şi au solicitat ca Neptun Deep să nu primească acordul de mediu. Autorităţile de mediu vizate nu au avut nicio reacţie. Ministerul Mediului şi APM Constanţa minimizează impactul pe care acest proiect îl va avea şi continuă să ignore argumentele clare aduse de Greenpeace şi susţinute de cetăţeni”, notează organizaţia.
Potrivit sursei citate, nu au existat consultări publice reale pentru proiectul Neptun Deep, ci doar „o singură consultare la Tuzla, sub „patronajul” OMV Petrom, iar consultările transfrontaliere au fost ţinute într-o mică localitate din Bulgaria”.
„Nu s-a considerat necesară o discuţie cu cetăţenii din comunităţile de pe litoral şi cu părţile interesate, chiar dacă dimensiunile proiectului o impun. OMV Petrom susţine eronat că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este „negativă”, deşi va fi exploatat un zăcământ de 100 miliarde mc de gaze, care va genera aproximativ 207 milioane de tone CO2. E un nonsens uriaş, fiind vorba de cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din întreaga Uniune Europeană”, subliniază Greenpeace România.

Acuzații dure

De asemenea, activiştii punctează faptul că o cantitate de cinci milioane de metri cubi de apă uzată, a căror compoziţie chimică nu este dezvăluită publicului, vor fi deversate în Marea Neagră în timpul exploatării de gaze.
„Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABA D-L) şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” au refuzat să pună la dispoziţia celor interesaţi documentele care arată gradul de toxicitate al apelor deversate în mediul marin de către OMV Petrom. Impactul proiectul Neptun Deep asupra biodiversităţii din Marea Neagră este minimizat, pe baza unor evaluări eronate ce ignoră principii esenţiale precum precauţia şi impactul cumulativ. În fapt, viaţa din mare e în real pericol, fiind deja afectată, iar cele mai vulnerabile specii sunt mamiferele marine, precum delfinii (…) Documentele proiectului Neptun Deep nici nu iau în calcul acest risc major, deşi consecinţele pot fi catastrofale pentru oameni şi mediu”, se arată în comunicat.
În acest sens, Greenpeace solicită, alături de mii de cetăţeni, ca acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep să fie respins, în caz contrar „prin emiterea acestui acord, autorităţile române validează proiectul toxic care pune în pericol Marea Neagră”.
Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.
În acelaşi timp, organizaţia de mediu a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep.

4 miliarde de Euro

Într-recent mass-media, directoarea generală a OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat că „suntem în grafic pentru a livra primele cantităţi de gaze naturale în 2027, în limitele bugetului anunţat iniţial de până la patru miliarde de euro”, iar primul foraj în cadrul proiectului Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2025.
Ea a subliniat că impactul asupra mediului, aşa cum este indicat de concluziile Evaluării impactului asupra mediului şi rapoartelor de evaluare corespunzătoare, arată că proiectul Neptun Deep nu induce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi asupra mediului socio-economic.
„Proiectul se bazează pe practici şi tehnologii internaţionale utilizate în exploatarea în ape adânci în întreaga lume. Intensitatea directă a emisiilor carbon estimată a proiectului este semnificativ sub media industriei. Respectăm toţi paşii procedurali pentru a ne asigura că proiectul Neptun Deep este implementat în siguranţă şi în deplină conformitate cu autorizaţiile şi legislaţia specifice”, a explicat Verchere.

Proiectul Neptun Deep este un proiect semnificativ de explorare și exploatare a gazelor naturale situat în largul coastei României, în Marea Neagră. Acest proiect are potențialul de a transforma România într-un jucător important pe piața energetică europeană și globală, datorită resurselor semnificative de gaze naturale descoperite în zonă.

Demers îndelungat

Proiectul Neptun Deep a fost inițiat de către consorțiul format din OMV Petrom și ExxonMobil, care au început explorările în blocul Neptun Deep în 2008. În 2012, consorțiul a anunțat descoperirea unor zăcăminte semnificative de gaze naturale, estimările inițiale indicând rezerve între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. În 2020, ExxonMobil a decis să-și vândă participația în proiect, iar OMV Petrom a preluat integral conducerea proiectului, alături de Romgaz, compania de stat românească din sectorul gazelor naturale.

Proiectul Neptun Deep are potențialul de a asigura independența energetică a României, reducând dependența de importurile de gaze naturale. Acest lucru este esențial pentru securitatea energetică a țării, mai ales în contextul geopolitic actual, unde aprovizionarea cu gaze naturale poate fi influențată de factori externi.

Exploatarea resurselor din Neptun Deep ar putea aduce beneficii economice semnificative pentru România. Se estimează că proiectul ar putea genera miliarde de dolari în venituri pentru bugetul de stat prin taxe și redevențe. De asemenea, investițiile în infrastructură și operațiunile de exploatare ar putea crea mii de locuri de muncă, contribuind la dezvoltarea economică a regiunii.

Cu rezervele sale semnificative, Neptun Deep ar putea contribui la diversificarea surselor de gaze naturale pentru Europa, reducând dependența continentului de importurile din Rusia. Acest lucru este deosebit de important în contextul eforturilor Uniunii Europene de a-și asigura o aprovizionare stabilă și sigură cu energie.

Provocări și perspective

Una dintre provocările majore ale proiectului Neptun Deep a fost cadrul legislativ și reglementar din România, care a suferit multiple modificări de-a lungul anilor. Stabilitatea și predictibilitatea legislației sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru derularea eficientă a operațiunilor de exploatare.

Exploatarea resurselor de gaze naturale în ape adânci implică tehnologii avansate și costuri ridicate. De asemenea, este necesar să fie luate în considerare impactul asupra mediului și să fie implementate măsuri de protecție pentru a minimiza riscurile ecologice.

Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru transportul și distribuția gazelor naturale reprezintă o altă provocare majoră. Este nevoie de investiții semnificative în conducte, stații de compresie și alte facilități pentru a asigura un flux eficient și sigur al resurselor extrase.

Proiectul Neptun Deep are perspective promițătoare, având potențialul de a începe producția de gaze naturale în următorii ani. Planurile actuale prevăd inițierea producției în jurul anului 2025, cu un impact semnificativ asupra pieței energetice românești și europene.

Proiectul Neptun Deep reprezintă o oportunitate strategică pentru România de a-și consolida poziția pe piața energetică și de a-și asigura securitatea energetică pe termen lung. Cu toate acestea, succesul proiectului depinde de gestionarea eficientă a provocărilor tehnice, economice și legislative, precum și de colaborarea strânsă între toate părțile implicate.

Share our work
Ucraina și R. Moldova bat la poarta UE

Ucraina și R. Moldova bat la poarta UE

Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, lansează oficial marţi, la Luxemburg, negocierile menite să permită celor două ţări să devină într-o zi membre cu drepturi depline ale UE. Negocierile de aderare dintre UE şi o ţară terţă au loc în cadrul unei conferinţe interguvernamentale (CIG).

Deschidere oficială

Conform unei surse diplomatice, UE-27 va deschide oficial discuţiile cu Ucraina marţi după-amiază, în jurul orei 15:30 (13:30 GMT), urmată de Republica Moldova.
Deschiderea acestor discuţii este rezultatul unui acord greu obţinut între 26 de ţări ale UE, care au fost nevoite să-şi folosească ingeniozitatea pentru a convinge cea de-a 27-a, Ungaria lui Viktor Orban, să nu blocheze procesul.
Premierul ungar s-a opus vehement oricăror discuţii de aderare cu Ucraina, considerând ţara nepregătită. Cel mai apropiat stat membru al UE de Rusia lui Vladimir Putin, Ungaria blochează, de asemenea, orice ajutor militar european pentru Kiev.
Orban a acceptat în cele din urmă să părăsească masa negocierilor la summitul liderilor UE-27 din decembrie, iar cei 26 de omologi ai săi au decis să deschidă negocieri de aderare cu Kievul şi Chişinăul.
După deschiderea oficială a conferinţei interguvernamentale, negociatorii vor analiza mai întâi legislaţia celor două ţări pentru a verifica dacă este compatibilă cu cea a UE.
Această etapă, cunoscută sub numele de „screening” în jargonul Bruxelles-ului, durează în mod normal între unul şi doi ani, au explicat surse diplomatice.

Buturuga maghiară

Dar în cazul Ucrainei sau al Republicii Moldova, lucrurile vor merge mai repede, deoarece „avem deja o idee destul de clară” asupra situaţiei, a subliniat acest diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.
Cu toate acestea, vor trece câteva săptămâni, dacă nu chiar luni, până când diferitele capitole de negociere vor fi efectiv deschise.
Şi este puţin probabil ca acestea să fie deschise înainte de sfârşitul acestui an: la 1 iulie, Ungaria, care nu are prea mult entuziasm pentru primirea Ucrainei, preia preşedinţia semestrială a Consiliului UE, ce reuneşte miniştrii celor 27 de state membre.
Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene deschiseseră calea pentru astfel de negocieri de aderare la mijlocul lunii decembrie 2023. Cu toate acestea, Ungaria a amânat până acum deschiderea oficială a negocierilor cu Kievul, considerând că nu sunt întrunite condiţiile.

Ucraina, probleme multiple

La 7 iunie, Comisia Europeană a considerat că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit acum toate condiţiile prealabile pentru aderare.
Executivul european a cerut Kievului să ia măsuri pentru a combate corupţia şi deţinerea oligarhilor. De asemenea, Comisia a cerut să se acorde o mai mare atenţie minorităţilor, o măsură solicitată insistent de Budapesta din cauza prezenţei unei comunităţi maghiare în Ucraina.
UE a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată în iunie 2022, într-un gest extrem de simbolic, la câteva luni după începutul războiului declanşat de Moscova, precum şi Republicii Moldova vecine.
Deschiderea negocierilor este doar o etapă a unui proces de aderare lung şi anevoios. Ucraina, o ţară cu o populaţie de peste 40 de milioane de locuitori şi o mare putere agricolă, se confruntă cu o serie de provocări pentru a adera la UE, începând cu problema ajutorului financiar.
La rândul său, UE intenţionează să se reformeze pentru a face faţă acestei extinderi şi pentru a-şi îmbunătăţi guvernanţa şi procesul decizional, care este deja adesea complex cu 27 de state membre.

Sprijin românesc

„Începem astăzi, în mod oficial, primele runde de negocieri interguvernamentale privind aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. Faptul că aceste negocieri au loc la doar doi ani de la acordarea statului de țări candidate arată importanța pe care o au Moldova și Ucraina pentru siguranța întregii Uniuni Europene”, a transmis europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook, citat de KARADENIZ PRESS.

Ca președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, voi continua să susțin toate eforturile autorităților de la Chișinău în procesul de aderare. De asemenea, voi continua să fiu și alături de oamenii din Ucraina care, prin lupta lor pentru pace, pentru libertate și pentru un viitor european, apără întreaga Uniune Europeană.

În același timp, în cazul Republicii Moldova, consider că instituțiile UE trebuie să susțină negocierile de aderare prin creșterea asistenței financiare europene.

Am fost de nenumărate ori la Chișinău în ultimii doi ani de când Moldova a primit o perspectivă europeană. Am văzut în acești doi ani cum liderii politici proeuropeni, având resurse limitate, au reușit progrese extraordinare în ceea ce privește modernizarea țării și implementarea reformelor cerute de Uniunea Europeană.

Aceste eforturi trebuie răsplătite de instituțiile UE. De aceea, pe lângă decizia istorică de a incepe negocierile de aderare, aștept din partea Comisiei Europene să propună creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova în următoarea perioadă. Concret, consider că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care l-am adoptat pentru Ucraina, dar proporțional cu dimensiunile și nevoile țării.

Necesarul financiar de care autoritățile din Moldova au nevoie pentru a continua cu reformele, a întări economia și a crește bunăstarea oamenilor este relativ redus comparativ cu bugetul UE. Dar orice euro în plus alocat poate face diferența în Moldova.

Modernizarea Republicii Moldova și creșterea bunăstării oamenilor este un proces care a început deja și care se va accelera pe parcursul negocierilor de aderare. Astfel, oamenii din Moldova vor resimți beneficiile integrării europene cu mult înainte de aderarea propriu-zisă. De aceea, ajutând mai mult Moldova acum, în procesul de aderare, ne asigurăm că economia țării și nivelul de trai al oamenilor vor fi mai aproape de nivelul mediu din UE la momentul aderării”, a scris Siegfried Mureșan.

Amenințarea războiului hibrid

Este cea mai importantă ușă pe care Uniunea Europeană o deschide Republicii Moldova, înțelegând foarte bine războiul hibrid fără precedent pe care Kremlinul îl duce în țara noastră, a comentat, pentru Radio Chișinău, expertul WhatchDog Grigore Guzun, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Premierul Dorin Recean va conduce delegația Republicii Moldova la prima Conferință Interguvernamentală care va deschide oficial negocierile de aderare a țării la Uniunea Europeană. Extinderea blocului comunitar este crucială nu doar pentru țări ca Republica Moldova sau Ucraina, dar și pentru Uniunea Europeană însăși, a comentat, pentru Radio Chișinău, consilierul pentru afaceri europene al Președinției, Igor Zaharov.

„La doi ani de la obținerea statutului de țară candidată reușim, după ce am completat cele nouă recomandări ale Comisiei Europene, să lansăm oficial negocierile de aderare. Mâine este un eveniment important pentru că setează tonul oficial al negocierilor noastre de aderare. Noi spunem că extinderea UE este crucială nu doar pentru țările candidate precum Republica Moldova și Ucraina, dar și pentru UE, deoarece, prin integrarea mai multor țări, Bruxelles-ul își extinde zona de stabilitate la o regiunea mai largă, inclusiv în Europa de Est, întărind reziliența colectivă în fața presiunilor externe la care suntem supuși”, a spus Igor Zaharov. 

Uniunea Europeană ne mai deschide o ușă, poate cea mai importantă pentru viitorul nostru, iar guvernarea trebuie să depună eforturi susținute pentru a atinge obiectivele prevăzute de planul de acțiuni pentru aderare, susține expertul WhatchDog, Grigore Guzun.

„UE ne deschide încă o ușă, poate cea mai importantă, iar guvernarea de la Chișinău are mai mult de muncit ca să atingem obiectivele planului de acțiuni pentru aderare. Noi, ca societate, trebuie să îi susținem prin implicarea noastră, să ne asigurăm că elita politică nu greșește. Trebuie să înțelegem că va fi un proces lung, greu, dar toate aceste procese ne vor aduce bunăstare pe termen lung. UE înțelege războiul hibrid prin care trece Republica Moldova, nu ne lasă singuri în această situație. Deci, decizia de mâine este una, și din punct de vedere geopolitic, foarte importantă. Cumva, Republica Moldova se asigură că are niște parteneri strategici în spate. Reformele pe care le vom implementa pentru a adera ne vor ajuta să consolidăm instituțiile statului pentru a face față la toate provocările care vin de la Kremlin”, a menționat Grigore Guzun. 

La sfârșitul săptămânii trecute, președinta Maia Sandu a semnat Decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, șefa statului a desemnat-o pe viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Share our work
Georgia rămâne la poarta UE

Georgia rămâne la poarta UE

Ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Pawel Herczynski, a declarat că procesul de aderare a acestei ţări din Caucazul de Sud la blocul comunitar a fost efectiv oprit de legea privind „agenţii străini”, promulgată în această lună de către preşedintele legislativului de la Tbilisi.

Impact negativ

Agenţia de presă georgiană Interpress îl citează în acest sens pe Pawel Herczynski spunând că legea a avut „un impact negativ asupra perspectivelor de progres ale Georgiei” şi că procesul este de acum „practic oprit, practic îngheţat”.
„În principiu, adoptarea acestei legi, aşa cum văd eu, a îngheţat integrarea Georgiei în Uniunea Europeană”, a declarat Herczynski, descriind ceea ce el a spus că este o perioadă dificilă în relaţiile dintre Georgia şi UE.
Legea, care impune organizaţiilor care primesc mai mult de 20% din finanţarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenţi de influenţă străină”, a fost criticată de criticii autohtoni ca fiind de natură autoritaristă. Partidul de guvernământ din Georgia a apărat-o ca pe un pas necesar pentru a asigura transparenţa finanţării.
Timp de două luni, oponenţii proiectului de lege au organizat unele dintre cele mai ample proteste din Georgia de la obţinerea independenţei de Moscova în 1991 pentru a încerca să respingă respectiva lege.
SUA, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au criticat în mod repetat legea şi au avertizat Georgia că adoptarea sa îi va bloca eforturile de a obţine statutul de membru cu drepturi depline al UE.
Ţara din Caucazul de Sud a primit statutul de candidat în decembrie trecut, dar oficialii UE au avertizat că Georgia a dat înapoi în privinţa unor reforme cheie pe care trebuie să le implementeze înainte de a putea adera.
Interpress îl citează pe Herczynski afirmând că miniştrii de externe ai UE vor discuta despre statutul Georgiei la o întâlnire la Luxemburg săptămâna viitoare, adăugând că au fost pregătite mai multe opţiuni cu privire la următorii paşi şi că statele membre ale UE „vor decide ce opţiune să implementeze din acest meniu”.

Război legislativ

Preşedintele parlamentului Georgiei a promulgat luni legea privind ”agenţii străini” care a cauzat o criză politică în ţara din Caucazul de Sud şi a atras critici din partea aliaţilor săi occidentali.
Conform noii legi, orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca ”organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine”.
Preşedintele parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili, a semnat legea după ce anterior parlamentarii din partidul guvernamental Visul Georgian au votat pentru răsturna veto-ul exprimat de preşedinta ţării Salome Zurabişvili, care criticase noul act normativ.
Opozanţii noii legi au organizat de peste o lună cele mai ample proteste de la declararea independenţei Georgiei, în 1991. Un grup de ONG-uri a anunţat că vor contesta noua lege la Curtea Constituţională şi pregătesc o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
SUA, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au criticat la rândul lor legea, pe care opoziţia georgiană o numeşte ”legea rusă”, afirmând că a fost elaborată după modelul legii similare din Rusia care îi vizează pe opozanţii preşedintelui Vladimir Putin.
Partidul de guvernământ Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele pro-occidentale.

Decizie europeană

Comisia Europeană le-a transmis anterior ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări”, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a Comisiei. „Acum decizia este în mâinile statelor membre”, a spus ea, citată de DPA.
Liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu cele două ţări în decembrie, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii, precum combaterea corupţiei.
În timpul unei reuniuni avute vineri în spatele uşilor închise, Comisia Europeană le-a spus ambasadorilor celor 27 de state membre că aceste criterii au fost îndeplinite.
Cu toate acestea, toate statele membre mai trebuie să aprobe în unanimitate un plan pentru desfăşurarea negocierilor înainte ca acestea să înceapă în practică.
Kievul a înaintat cererea de aderare la UE în februarie 2022, după ce Rusia a escaladat de la un conflict ce dura de ani de zile în estul Ucrainei la o invazie la scară largă.
O lună mai târziu şi Republica Moldova – a cărei regiune separatistă prorusă Transnistria generează o îngrijorare persistentă după războiul de la începutul anilor 1990 – a cerut să adere la UE.
Georgia, care s-a confruntat într-un război cu Rusia în 2008, a înaintat de asemenea cerere de aderare în martie 2022.
Liderii UE au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023. Ei au acordat statutul de candidat Georgiei în decembrie 2023, convenind în acelaşi timp să deschidă discuţii cu Ucraina şi Republica Moldova.
Alţi candidaţi oficiali la aderare la UE sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi Turcia.

Georgia, în așteptarea UE

Republica Georgia, situată la intersecția dintre Europa și Asia, este o țară cunoscută pentru peisajele sale montane impresionante, istoria sa bogată și cultura sa distinctivă.

Georgia se află în regiunea Caucazului de Sud, mărginită de Marea Neagră la vest, Rusia la nord, Azerbaidjan la est și Armenia și Turcia la sud. Capitala țării este Tbilisi, un oraș cu o populație diversă și o istorie ce datează de peste 1500 de ani. Alte orașe importante includ Batumi, Kutaisi și Rustavi.

Georgia are o istorie îndelungată care se întinde peste mai multe milenii. Primele așezări umane din regiune datează din epoca paleolitică. În antichitate, regiunile Colchis și Iberia au fost centre importante ale civilizației. Georgia a fost creștinată în secolul al IV-lea, devenind una dintre primele țări din lume care a adoptat creștinismul ca religie de stat.

În Evul Mediu, Regatul Georgiei a cunoscut o perioadă de apogeu cultural și politic sub conducerea reginei Tamar (secolele XII-XIII), care a extins semnificativ teritoriul și influența țării. După o perioadă de fragmentare și declin, Georgia a fost în cele din urmă absorbită de Imperiul Rus la începutul secolului XIX.

În 1918, Georgia și-a declarat independența în urma prăbușirii Imperiului Rus, dar a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1921. După prăbușirea URSS, Georgia și-a recâștigat independența în 1991. Aceasta a fost o perioadă marcată de instabilitate politică, conflicte civile și o economie în dificultate.

Georgia este o republică parlamentară, în care președintele este șeful statului, iar prim-ministrul este șeful guvernului. Sistemul politic al Georgiei a trecut prin reforme semnificative de la independență, cu tranziții către o democrație mai stabilă și consolidată. Alegerile parlamentare și prezidențiale au loc periodic, deși au existat tensiuni și provocări legate de transparența și corectitudinea proceselor electorale.

Georgia are o orientare pro-occidentală, aspirând la integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Relațiile cu Rusia sunt tensionate, în special din cauza conflictelor din Abhazia și Osetia de Sud, două regiuni separatiste care au declarat independența cu sprijinul Rusiei, dar care sunt recunoscute internațional ca parte a Georgiei.

Cultura georgiană este un amestec unic de influențe europene și asiatice. Limba georgiană, care folosește un alfabet propriu, este una dintre cele mai vechi limbi din lume. Georgia este faimoasă pentru tradițiile sale culinare, vinurile sale (vinificația fiind o practică veche de 8000 de ani în regiune) și dansurile sale tradiționale spectaculoase.

Georgia a devenit o destinație turistică populară datorită peisajelor sale naturale diverse, care includ Munții Caucaz, litoralul Mării Negre și regiuni viticole pitorești. Tbilisi, cu arhitectura sa eclectică și băile termale sulfuroase, atrage mulți vizitatori, la fel și siturile istorice precum mănăstirile din Mtskheta și orașul vechi din Kutaisi.

Share our work