Moscova a subliniat că desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee asupra căreia insistă Franța și Marea Britanie în eventualitatea unui acord de pace, este ‘total inacceptabilă’ și va considera țările participante la o asemenea forță ca fiind implicate într-un ‘conflict armat direct’ cu Moscova. Steve Witkoff, emisarul de încredere al președintelui american Donald Trump pentru cele mai delicate dosare internaționale, se va deplasa la Moscova ‘în această săptămână’, a anunțat anterior purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Condiții dure
‘Desfășurarea unor unități ale forțelor armate ale altor state în Ucraina, indiferent sub ce steag ar fi, este absolut inacceptabilă pentru țara noastră’, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. O asemenea desfășurare ‘ar însemna implicarea acestor țări într-un conflict armat direct cu țara noastră, căruia noi îi vom răspunde prin toate mijloacele disponibile’, a adăugat ea, comentând ideea unor țări europene aliate ale Ucrainei de a trimite în această țară un contingent de menținere a păcii în cazul unui acord de încetare a ostilităților cu Rusia. ‘Considerăm că simplul fapt de a evoca astfel de intenții constituie o provocare flagrantă, care nu urmărește soluționarea conflictului, ci întreținerea unor iluzii nesănătoase și nefaste în rândul înalților responsabili ai regimului de la Kiev’, a continuat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Rusia a transmis deja de mai multe ori că se opune desfășurării pe teritoriul ucrainean a unor trupe din țări NATO sau UE aliate ale Ucrainei și care ar dori astfel să ofere acesteia o formă de garanție de securitate. Acum este însă prima dată când Moscova avertizează că va considera o asemenea desfășurare ca fiind echivalentul unei agresiuni militare.
Conferință strategică
Premierul britanic Keir Starmer va găzdui sâmbătă o reuniune prin videoconferință asupra Ucrainei cu mai mulți șefi de stat și de guvern, demers în continuarea summitului din 2 martie, la finalul căruia a anunțat formarea unei ‘coaliții a voluntarilor’ dispuși să contribuie la un contingent de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia. Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron aduc insistent în discuție tema trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina ca garanție de securitate pentru această țară, în pofida declarațiilor repetate ale Rusiei că se opune prezenței trupelor străine pe teritoriul ucrainean. Pe de altă parte, Franța și Regatul Unit doresc ca o asemenea forță de menținere a păcii să beneficieze de protecția SUA, în timp ce administrația președintelui american Donald Trump consideră că oferirea unor garanții de securitate Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.
Refuz a la Kremlin
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că a transmis Washingtonului că o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA și Ucraina nu ar face decât să ofere un respiro armatei ucrainene și a apreciat că propunerea trebuie regândită, pentru a ține cont de asemenea de interesele Rusiei, nu doar de cele ale Ucrainei. Acest armistițiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfășurate marți în Arabia Saudită. De asemenea, președintele american Donald Trump a acceptat să reia ajutorul militar și furnizarea de informații către Ucraina, pe care le suspendase după disputa avută pe 28 februarie la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a reproșat atunci că nu dorește încheierea unui acord de pace cu Rusia. Trimisul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a sosit la Moscova pentru a se întâlni cu Putin. Potrivit oficialilor ruși, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a oferit miercuri Moscovei detalii despre armistițiul propus, iar Rusia este pregătită să discute asupra acestuia.
Caracter grăbit
Iuri Ușakov, consilierul prezidențial rus care a fost ambasador la Washington și vorbește în numele lui Putin în chestiunile de politică externă majore, a declarat la televiziunea publică rusă că a discutat cu Waltz pentru a-i comunica poziția Rusiei asupra propunerii de armistițiu. ‘Documentul (cu propunerea de armistițiu – n.red) mi se pare că are un caracter grăbit (…) Va fi necesar să fie revizuit, regândit pentru a lua în considerare și poziția noastră. El prezintă doar poziția ucraineană’, a remarcat Ușakov. ‘Noua nu ne oferă nimic. Doar le oferă ucrainenilor ocazia de a regrupa, de a se consolida și a continua același lucru’, a explicat el. Prin urmare, ‘am transmis poziția noastră conform căreia acesta nu este altceva decât un răgaz temporar pentru armata ucraineană, nimic mai mult’, a subliniat Ușakov. ‘Obiectivul nostru este o soluționare pe termen lung care să țină cont de interesele legitime ale țării noastre și de preocupările noastre bine-cunoscute. Consider că nimeni nu are nevoie de pași care (doar) imită acțiunile pașnice în această situație’, a precizat consilierul lui Putin.
Prelungirea războiului
Întrebat despre o relatare a agenției Reuters conform căreia Rusia a transmis Statelor Unite o listă de cereri în vederea încheierii unui acord de pace cu Ucraina și normalizării relațiilor cu SUA, Ușakov a răspuns că președinția SUA cunoaște poziția Moscovei. În acest timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat lipsa de răspuns a Rusiei la propunerea de armistițiu, acuzând Moscova că încearcă să ‘prelungească războiul’. ‘Din păcate, de mai bine de 24 de ore, lumea nu a auzit încă un răspuns semnificativ din partea Rusiei’, a scris Zelenski pe rețeaua socială X. ‘Sperăm că presiunea SUA’ va ‘forța Rusia să pună capăt războiului’, a adăugat el. Trump și-a manifestat speranța că Rusia va accepta propunerea de armistițiu, sugerând totodată că în caz contrar i-ar putea impune noi sancțiuni.
Rusia a prezentat Statelor Unite ale Americii o listă de cereri pentru un acord pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei și a restabili relațiile cu Washingtonul, au indicat două persoane informate în legătură cu acest subiect, transmite joi Reuters. Kremlinul a refuzat să comenteze. Nu este clar ce anume a pus Moscova pe listă sau dacă este dispusă să se angajeze în negocieri de pace cu Kievul înainte de acceptarea acestor solicitări. Oficiali ruși și americani au discutat condițiile în cursul contactelor în persoană și virtuale din ultimele trei săptămâni, au menționat sursele.
Cauze fundamentale
Acestea au caracterizat condițiile Kremlinului drept ample și similare cu cererile pe care le-a prezentat anterior Ucrainei, SUA și NATO – între care ca Ucraina să nu adere la NATO, să nu fie desfășurate trupe străine în Ucraina și să se recunoască pe plan internațional că Crimeea și patru provincii ucrainene aparțin Rusiei. Rusia a cerut, de asemenea, în ultimii ani ca SUA și NATO să reglementeze ceea ce a numit drept ”cauzele fundamentale” ale războiului, inclusiv extinderea NATO spre est. Președintele SUA, Donald Trump, așteaptă vești de la omologul său rus Vladimir Putin cu privire la poziția sa față de propunerea de armistițiu de 30 de zile pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că îl va accepta, ca prim pas către negocierile de pace. Angajamentul lui Putin față de un potențial acord de încetare a focului este încă incert, detaliile urmând să fie încă finalizate. Kremlinul a refuzat să comenteze informația Reuters conform căreia Rusia a prezentat SUA o listă cu cererile sale pentru a pune capăt războiului din Ucraina. ”Nu pot nici să confirm și nici să comentez acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Nu pot decât să repet încă o dată că (există) o cantitate imensă de informații care nu corespund realității, care corespund realității doar în mici părți”, a spus Peskov.
Condiții maximale
Condițiile maximale ale Federației Ruse pentru a accepta pacea în Ucraina, din perspectiva intereselor strategice și obiectivelor declarate de Moscova până în prezent, ar putea include, conform unor experți ruși o serie de prevederi greu de acceptat pentru Ucraina și partenerii săi. Printre acestea se numără recunoașterea internațională a anexării Crimeei ca teritoriu rusesc, respectiv a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Mosova ar mai putea solicita neutralitatea militară strictă a Ucrainei, cu interdicția expresă de a adera la NATO sau la alte alianțe militare occidentale și garantarea acestui statut prin tratate internaționale. Partea rusă va mai cere și demilitarizarea parțială sau totală a Ucrainei, prin restrângerea armamentului greu și a infrastructurii militare, precum și limitarea forțelor armate ucrainene.
Kremlinul va mai cere instituirea unui guvern ucrainean favorabil sau cel puțin neutru față de Moscova, care să asigure că Ucraina nu adoptă politici anti-ruse și nici politici pro-occidentale agresive. O altă solicitare ar mai face referire la anularea sancțiunilor economice occidentale impuse Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina.
Protejarea oficială a drepturilor populației rusofone din Ucraina, prin acordarea unui statut special regiunilor cu majoritate rusofonă și garantarea limbii ruse ca limbă oficială, eventual pe întregul teritoriu ucrainean, este o altă solicitare constantă a părții ruse.
Moscova va mai solicita recunoașterea oficială a intereselor strategice și de securitate ale Rusiei în spațiul post-sovietic de către Ucraina și comunitatea internațională, inclusiv limitarea prezenței militare occidentale în estul Europei și în regiunea Mării Negre.
Aceste condiții reprezintă scenariul maximal al Kremlinului și, realist vorbind, multe dintre ele sunt extrem de dificil de acceptat atât de către Ucraina, cât și de comunitatea internațională occidentală. Într-o negociere efectivă, Federația Rusă ar putea reduce aceste cerințe, dar cele enumerate reflectă cel mai înalt prag posibil pe care Rusia l-ar putea cere.
Reduta Sudja
Rusia a revendicat eliberarea orașului Sudja, principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene. Ministerul Apărării rus a afirmat într-un comunicat că trupele sale au eliberat Sudja și două sate situate în apropiere, Melovoi și Podol. Kievul a lansat o ofensivă în regiunea Kursk în august 2024 și spera să utilizeze acest teritoriu ca monedă de schimb în cadrul unor potențiale negocieri de pace, însă trupele sale au fost constrânse la o retragere rapidă în ultimele zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că operațiunea militară rusă pentru eliberarea regiunii ruse Kursk din mâinile forțelor ucrainene a intrat în faza finală și regiunea ”va fi eliberată în curând”, relatează agenția de stat TASS. Președintele rus Vladimir Putin a întreprins o vizită la unul dintre posturile de comandă din regiunea Kursk și a fost informat de comandanți de rang înalt că Rusia se apropie de eliberarea întregului teritoriu al regiunii Kursk. Vladimir Putin a subliniat urgența încheierii acestei operațiuni și a restabilirii securității în regiune. Șeful Statului-Major rus Valeri Gherasimov a declarat miercuri că trupele sale au eliberat ”peste 86%” din zona ocupată de Kiev. De asemenea, potrivit Xinhua, el a subliniat că forțele ucrainene din regiune au fost izolate și sunt distruse în mod sistematic. Ucraina nu a comentat deocamdată asupra revendicării de către Rusia a unor noi cuceriri în regiunea Kursk. Însă comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a sugerat că trupele sale se repliază. Soldații ”manevrează spre poziții mai favorabile”, a declarat el pe Facebook, utilizând o formulă folosită de obicei atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană cu referire la o retragere.
Evoluții la Kremlin
Președintele rus Vladimir Putin ar putea aborda o posibilă încetare a focului cu Ucraina, dacă va fi întrebat de reporteri despre aceasta, a declarat Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Vladimir Putin ar urma să accepte întrebări alături de omologul său belarus Aleksandr Lukașenko, acesta din urmă aflându-se într-o vizită oficială în Rusia. ”Totul va depinde de faptul dacă reporterii vor întreba” despre aceasta, a declarat Peskov pentru TASS, atunci când a fost întrebat la rândul său dacă Putin va comenta asupra unor probleme ce nu țin de relația Minsk-Moscova. În timpul discuțiilor care au avut loc marți între SUA și Ucraina în orașul-port Jeddah din Arabia Saudită, o delegație ucraineană a exprimat deschiderea pentru o încetare a focului imediată și cuprinzătoare pentru 30 de zile, dacă Rusia va dori același lucru. SUA a anulat atunci suspendarea temporară asupra armelor livrate Kievului în schimbul gestului de bunăvoință al Ucrainei. Miercuri, Peskov a spus că Moscova nu va comenta public asupra propunerii discutate de SUA și Ucraina până când nu va cunoaște toate detaliile. Secretarul de stat american Marco Rubio și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz au promis că vor oferi Moscovei toate informațiile cu privire la discuțiile de la Jeddah. Președintele american Donald Trump a afirmat că o delegație a SUA este în drum spre Moscova. Mai târziu, Casa Albă a anunțat că trimisul special Steve Witkoff va întreprinde o vizită în Rusia în următoarele zile. Donald Trump a mai spus că dorește să discute din nou la telefon cu Vladimir Putin în curând, poate chiar în acest sfârșit de săptămână.
Consens larg
‘Se formează un consens foarte larg’ între europeni pentru a susține armata ucraineană la sfârșitul conflictului cu Rusia, deoarece constituie ‘premiera unor garanții de securitate’ pentru Kiev, a declarat ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu. ‘Apare cuvântul ‘demilitarizare’, nu este nimic de genul acesta. Dimpotrivă, adevărata garanție a securității pe termen lung vor fi mai degrabă capacitățile pe care le vom putea oferi armatei ucrainene’, a adăugat el după o reuniune la Paris cu omologii săi german, britanic, polonez și italian. Ministrul polonez al Apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a salutat, de asemenea, o ‘unitate reală a continentului (…) în fața amenințării venite din Est’. Potrivit lui, este vorba de ‘a ține Rusia pe cât posibil la distanță de toate statele noastre. Și pentru asta, trebuie să ajutăm Ucraina’, a adăugat el. Reuniunea miniștrilor Apărării în acest așa-numit format ‘E5’ survine la o zi după o întâlnire a șefilor de stat major din 34 de țări, cărora președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut să planifice ‘garanții de securitate credibile’ care să fie oferite Kievului.
Polonia nucleară
Președintele polonez Andrzej Duda le-a cerut Statelor Unite să transfere arme nucleare pe teritoriul Poloniei ca factor de descurajare contra unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, propunere pe care a afirmat că a discutat-o recent cu Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a relatat joi Financial Times. ”Frontierele NATO s-au mutat către est în 1999, așa că la 26 de ani de atunci ar trebui să existe de asemenea o deplasare a infrastructurii NATO către est. Pentru mine acest lucru este evident”, a spus Andrzej Duda într-un interviu pentru publicația britanică. ”Cred nu doar că a sosit timpul, dar și că ar fi mai sigur dacă aceste arme s-ar afla deja aici”, a spus el. Premierul polonez Donald Tusk, opozant politic al lui Duda, a afirmat joi că acest subiect ar trebui abordat discret și nu în interviuri pentru presă, deși a adăugat că nu pune la îndoială bunele intenții ale președintelui. ”Ar trebui să formulăm anumite așteptări în mod public atunci când suntem siguri sau când avem motive să fim convinși că astfel de apeluri vor fi auzite și că destinatarul, în acest caz administrația americană și președintele Trump, este pregătit pentru un răspuns pozitiv”, le-a declarat Tusk reporterilor.
Fortăreața NATO
Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Polonia a ajuns să cheltuiască substanțial mai mult pentru apărarea sa. Anul trecut, Varșovia a alocat apărării 4,1% din produsul intern brut, potrivit estimărilor NATO, și intenționează să aducă această proporție la 4,7% pentru acest an. Președintele Duda a sugerat ca în Constituția poloneză să fie înscris alocarea a cel puțin 4% din PIB pentru apărare. Polonia are frontieră atât cu Ucraina, cât și cu enclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliat al Moscovei. În aprilie 2024, Andrzej Duda, care este comandantul suprem al armatei poloneze, a anunțat că țara sa este pregătită să găzduiască arme nucleare ale SUA. Totuși, acum Duda a exprimat mult mai clar urgența acestei chestiuni și a numit Rusia ca potențial agresor. SUA au de câteva zeci de ani arme nucleare desfășurate în mai multe țări europene. Nu există detalii oficiale despre acest aspect, dar în afară de Germania ar mai fi staționate arme nucleare și în Olanda, Belgia, Italia și Turcia. Până acum, guvernul SUA nu a indicat că ia în considerare staționarea de arme nucleare în Europa de Est, ceea ce foarte probabil Moscova ar considera că este o provocare directă la adresa sa.
Sprijin financiar
Comisia Europeană (CE) dorește să ocolească Parlamentul European în vederea aprobării cât mai rapide a instrumentului financiar pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, dar intenția executivului comunitar s-ar putea dovedi nu atât de simplă. Propunerea președintei CE Ursula von der Leyen ar ajuta statele membre să procure bani pentru cheltuielile de apărare, pe fondul accentului tot mai redus pus de Statele Unite pe apărarea aliaților europeni. Elementul central al propunerii este reprezentat de 150 de miliarde de euro sub formă de credite pentru achiziții comune de echipament militar produs în Europa, cu fonduri strânse de Comisie în conformitate cu Security Action for Europe (SAFE). Pentru a grăbi aprobarea, Ursula von der Leyen invocă articolul 122 al Tratatului UE, ce permite ca propunerea să ocolească negocierile cu Parlamentul European și să meargă direct la Consiliu pentru negociere și adoptare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul European nu ar avea în mod oficial niciun cuvânt de spus asupra textului, rolul său fiind limitat la prezentarea de idei și solicitarea unor dezbateri. Șefa executivului UE a declarat că motivul este ”urgența și viteza” cerute de situația actuală, adăugând că aceasta este ”singura cale posibilă”. În mod normal, o procedură legislativă standard în unele dosare sensibile poate dura câteva luni, dacă nu chiar ani. Procedura de urgență a mai fost folosită până acum, în special în timpul crizei energetice din 2022 provocate de războiul lansat de Rusia contra Ucrainei și pentru instrumentul de redresare post-COVID. În acele cazuri, Parlamentul European a asigurat întâlniri instituționale periodice pentru a supraveghea implementarea fondului, stabilind un ”dialog constructiv” cu Consiliul. De această dată, însă, eurodeputații pun sub semnul întrebării motivul ”urgenței” ocolirii Parlamentului European, întrucât sunt tot mai nemulțumiți de încercările Ursulei von der Leyen de ”a-i ține pe banca de rezerve”.
Greșeală instituțională?
Nici măcar familia ei politică, Partidul Popular European (PPE), nu pare a fi de partea președintei CE. ”Este o greșeală. Democrația Europei se bazează pe doi piloni: cetățenii săi și statele membre. Avem nevoie de ambii pentru securitatea noastră”, a spus liderul grupului europarlamentar PPE, Manfred Weber. În general, nu există linii clare între grupurile politice, întrucât apărarea este mai strâns legată de tradițiile și istoria națională decât de afilierile politice. Eurodeputatul Sandro Ruotolo (S&D) a calificat încercarea președintei CE drept ”o palmă pe obrazul democrației parlamentare”, în timp ce Roberto Vannacci (grupul ”Patrioți pentru Europa”) a criticat folosirea articolului 122, argumentând că este greu de justificat invocarea urgenței pentru o investiție ale cărei rezultate se vor vedea abia peste 5-6 ani. Hanna Neumann (grupul Verzilor) a acuzat statele membre de ‘somnambulism către dezastru”, iar Marc Botenga (grupul Stângii) a remarcat că singura instituție UE ”aleasă democratic”, Parlamentul European, este exclusă din discuția referitoare la un program în valoare totală de 800 de milioane de euro
Amenințări obișnuite
Ministerul de Externe rus a afirmat joi că planurile Uniunii Europene de a majora cheltuielile pentru apărare echivalează cu incitare la război pe baza mitului inventat că puterile europene sunt amenințate de Rusia. Comisia Europeană a propus mai devreme luna aceasta împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro către guvernele UE în cadrul unui plan de reînarmare având ca motivație războiul Rusiei din Ucraina și temerile că Europa nu mai poate fi sigură de protecția SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că pachetul de propuneri ar putea determina mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat joi că planurile lui Von der Leyen echivalează cu ”instigarea la război pe continentul european”. Zaharova a replicat la afirmațiile europene conform cărora Rusia, după ce a invadat Ucraina în 2022, amenință acum securitatea europeană. Potrivit ei, Europa răspândește afirmații false despre așa-numita amenințare rusă. ”Este o poveste inventată în mod deliberat, bazată pe rusofobie, care este promovată de oficiali inadecvați de la Bruxelles”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Rezoluție franceză
Deputații francezi au adoptat în noaptea de miercuri spre joi o rezoluție în vederea întăririi sprijinului pentru Ucraina și care include un apel pentru confiscarea activelor ruse înghețate, căreia i se opune guvernul. Asupra acestei probleme, ca și asupra celei privind construcția unei apărări a Europei sau a sprijinului pentru procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), parlamentul francez s-a arătat divizat în timpul dezbaterilor, uneori tumultoase. Rezoluția are în esență o valoare simbolică, însă deputații speră că ea le va permite să influențeze linia guvernului. Textul a fost adoptat cu 288 de voturi pentru și 54 de voturi împotrivă, cu susținerea deputaților din majoritatea prezidențială, a socialiștilor, ecologiștilor și partidelor de dreapta Republicanii și Orizonturi. Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală) și deputații comuniști au votat împotrivă. Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) s-a abținut. Examinarea acestui text intervine în plin tumult geopolitic, marcat de accelerarea negocierilor de pace, cu acordul Ucrainei pentru o propunere americană în vederea unui armistițiu de 30 de zile cu Rusia. Rezoluția îndeamnă UE, NATO și ”alte țări aliate” să ”continue și să sporească sprijinul lor politic, economic și militar pentru Ucraina”. De asemenea, deputații francezi au amendat textul pentru a invita UE ”să construiască o apărare europeană independentă”.
Text final
Însă subiectul activelor ruse s-a impus cu precădere, în condițiile în care în Europa se înmulțesc apelurile în favoarea unei confiscări. Textul final ”îndeamnă UE și statele membre să treacă fără întârziere la confiscarea activelor ruse înghețate și imobilizate, (…), pentru a finanța susținerea militară a Ucrainei în rezistența și reconstrucția sa”. Dobânzile pe care le generează activelor ruse servesc deja la ajutorarea Kievului. Însă ”confiscarea totală a principalului acestor active pune probleme juridice” și ”problema precedentului economic pe care l-ar putea reprezenta aceasta pentru investitorii străini”, a declarat în parlament ministrul delegat pentru afaceri europene Benjamin Haddad. Un alt subiect care a generat dezbateri: problema importului de gaze rusești de către țările din UE, cărora rezoluția îndeamnă ”să li se pună capăt”, și cea a prezenței de soldați francezi pe teritoriul ucrainean în cazul unui acord de pace. Textul final, adoptat cu amendamente, ”încurajează guvernul francez și partenerii săi europeni să studieze eventualitatea unei desfășurări de forțe europene de menținere a păcii în Ucraina”. Potrivit trimisului special al președintelui francez în Ucraina, Pierre Heilbronn, rezoluția votată de deputații francezi are ”o puternică dimensiune simbolică”. ”Ea indică în final 2 atuuri și 2 cărți pe care le au în mână europenii. În primul rând, cea a ajutorului. El este decisiv pentru a permite Ucrainei să reziste și de asemenea să angajeze discuții asupra unei păci sustenabile”, a afirmat Heilbronn la Radio Classique. ”A doua o constituie în mod evident activele înghețate ale Băncii Centrale ale Rusiei aflate sub jurisdicție europeană (…). Există în final o încurajare sau o poziție de îmbărbătare precum este cea a Europei în discuția care are loc în același timp cu SUA și Moscova și în care Europa trebuie să aibă rolul său, precum și în mod evident Ucraina”, a adăugat Heilbronn. Între timp, în ceea ce privește situația de pe front, ambasadorul Franței în Ucraina, Gael Veyssiere, a estimat la RFI că armata rusă ”avansează foarte ușor în estul Ucrainei și ea avansează cu un preț uriaș” în ceea ce privește numărul victimelor. Reimpunerea forțelor ruse în regiunea Kursk ”ar fi o carte diplomatică importantă în minus pentru Ucraina în cadrul negocierilor” între Kiev și Moscova, a mai spus el. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri armatei sale ”să elibereze complet” regiunea frontalieră Kursk de forțele ucrainene, în timp ce omologul său american Donald Trump și-a exprimat speranța că Moscova va accepta, cum a făcut deja Kievul, propunerea sa pentru un armistițiu de 30 de zile.
Desant american
Steve Witkoff, emisarul de încredere al președintelui american Donald Trump pentru cele mai delicate dosare internaționale, se va deplasa la Moscova ‘în această săptămână’, a anunțat anterior purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. ‘Presăm Rusia să accepte proiectul’ pentru o încetare a focului de 30 de zile negociat de americani cu ucraineni, a adăugat ea. Purtătoarea de cuvânt a indicat, de asemenea, că consilierul american pentru securitate națională Mike Walz a vorbit miercuri cu omologul său rus. Președintele american și-a exprimat miercuri ‘speranța’ că Vladimir Putin va accepta propunerea de încetare a focului în conflictul din Ucraina, rămânând în același timp evaziv cu privire la presiunile pe care le-ar putea exercita asupra omologului său rus. Liderul de la Casa Albă a anunțat că negociatorii săi ‘se află în drum’ spre Rusia pentru a obține undă verde la propunerea privind o încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, inițiativă rezultată în urma discuțiilor cu Kievul în Arabia Saudită. Steve Witkoff, care are de asemenea un rol cheie în discuțiile din Orientul Mijlociu, s-a întâlnit deja cu Vladimir Putin în februarie, când a negociat eliberarea unui american deținut în Rusia, Marc Fogel.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri armatei sale să ‘elibereze complet’ regiunea rusă Kursk, unde trupele ruse au revendicat în ultimele zile victorii rapide împotriva forțelor ucrainene. ‘Mă aștept ca toate misiunile de luptă cu care se confruntă unitățile noastre să fie îndeplinite și ca teritoriul regiunii Kursk să fie în curând eliberat complet de inamic’, a declarat Putin, îmbrăcat în uniformă militară, în cursul întâlnirii cu șefului Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, potrivit declarațiilor difuzate de televiziunea rusă.
Sute de prizonieri
Valeri Gherasimov i-a comunicat miercuri președintelui Vladimir Putin că trupele sale au luat prizonieri 430 de soldați ucraineni în timpul recentelor lupte în regiunea de graniță Kursk. ‘Militarii ucraineni, văzând că este inutil să continue să reziste, au început să se predea în mod activ și 430 de luptători au fost luați prizonieri’, a declarat Gherasimov, potrivit afirmațiilor difuzate de televiziunea rusă. Putin, la rândul său, a sugerat ca acești prizonieri să fie ‘tratați ca niște teroriști’. Președintele rus Vladimir Putin a vizitat trupele care luptă cu armata ucraineană în regiunea rusă Kursk, a anunțat Kremlinul citat de agențiile de presă ruse. Aceasta este prima vizită a liderului de la Kremlin în regiunea Kursk de când forțele ucrainene au lansat acolo o ofensivă surpriză în august 2024, potrivit agenției de presă TASS. Armata ucraineană continuă să piardă teren în regiunea rusă Kursk, sub presiunea tot mai puternică a ofensivei dezvoltate de trupele ruse susținute și de soldați nord-coreeni, și se apropie de punctul în care s-ar putea vedea nevoită să se retragă complet din acea regiune, în ciuda speranțelor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a păstra o monedă de schimb în ipotetice negocieri cu Rusia.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a precizat că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a atașatului militar, aero și naval al Federației Ruse la București, Alexander Chuprina, precum și a adjunctului acestuia, Evgheni Ignatiev, pentru desfășurarea de activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.
Elemente non-diplomatice
Aceste elemente au fost comunicate părții ruse cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Emil Hurezeanu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București.
„Rusia va da un răspuns adecvat” României, a anunțat Moscov,a după declararea a doi diplomaţi ruşi ca personae non gratae Numele adjunctului atașatului militar al Ambasadei Rusiei la București, colonelul Evgheni Ignatiev, apare într-o interceptare a procurorilor care îl viza pe un fost candidat la alegerile prezidențiale.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a atacat România după ce autoritățile din țara noastră au decis să declare persoana non grata doi ofițeri de la ambasada de la București.
România, încercând să găsească orice corelaţie între criza sa politică internă şi Rusia, transferă problemele de la un cap bolnav la unul sănătos, a comentat expulzarea celor doi diplomaţi ruşi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS, agenția de presă controlată de Kremlin.
„În ceea ce priveşte obsesia Bucureştiului de a găsi o „urmă rusească” în aceste dispute politice absolut interne, intra-româneşti: este asta ceva nou, e vreun fel de noutate? Nu. Am respins deja în repetate rânduri toate aceste speculaţii nefondate şi precizăm încă o dată: Rusia nu are obiceiul de a se amesteca în treburile altora”, susţine purtătoarea de cuvânt a MAE rus. „Şi nu este nevoie să transferăm problemele de la cei bolnavi la cei sănătoşi”, a adăugat ea.
Acuzații ruse
„Acestea sunt problemele României, ceea ce se întâmplă acolo. Este o criză a sistemului politic (…). Este o înlocuire absolută a instituţiilor democratice prin manipulări lipsite de scrupule. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a comentat Maria Zaharova.
În loc să privească obiectiv situaţia şi să tragă concluziile corecte pe baza propriilor analize, „cercurile conducătoare din România continuă să urmeze cu perseverenţă cursul rusofob al escaladării”, a acuzat Zaharova. „Acest lucru este evidenţiat încă o dată de decizia nefondată a autorităţilor române de a-l declara pe ataşatul militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti şi pe asistentul său drept persoane indezirabile pe teritoriul ţării, decizie care a fost anunţată public la 5 martie”, a continuat ea.
Zaharova a repetat poziţia Moscovei din ajun şi a spus că acest demers nu va rămâne fără răspuns. „După cum bine înţelegeţi, acest pas trist nu va rămâne fără reacţia noastră. Cui au făcut ei mai rău? Evident, lor înşişi”, a conchis purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe referindu-se la autorităţile române.
Amenințări pe bandă rulantă
Moscova „va da un răspuns adecvat” la declararea de către România a ataşatului militar rus de la Bucureşti şi a adjunctului său drept persona non grata, a menționat anterior Ministerul rus de Externe, citat de media de la Moscova.
MAE a declarat anterior drept persona non grata pe teritoriul României doi membri ai Amabasadei ruse la București. Este vorba despre atașatului militar, aero și naval, Victor Makovskiy și de adjunctul acestuia, Evgheni Ignatiev.
Kopnina a confirmat corespondentului TASS că a fost convocată la Ministerul Afacerilor Externe şi că i s-a înmânat o notă prin care ataşatul militar şi asistentul său au fost declaraţi personae non gratae. „Partea rusă consideră acest pas nerezonabil şi neprietenos şi îşi rezervă dreptul de a riposta”, a spus ea.
Măsurile anunțate miercuri de Ministerul Afacerilor Externe vin după ce marți Serviciul de Informații Externe rus a adus acuzații grave, fără dovezi la adresa României și a Uniunii Europene.
Activități de spionaj
Între 2022 și 2025, numeroase state europene au expulzat diplomați ruși, invocând motive precum activități de spionaj și reacții la agresiunea Rusiei în Ucraina.
În Slovacia, la sfârșitul lunii martie 2022, autoritățile au expulzat 35 de diplomați ruși. Anterior, fuseseră reținute patru persoane suspectate de spionaj pentru Moscova, iar alți trei diplomați ruși fuseseră expulzați. Suspecții ar fi fost plătiți cu „zeci de mii de euro” pentru furnizarea de informații sensibile sau secrete.
În martie 2022, Polonia a expulzat 45 de diplomați ruși, acuzați de activități de spionaj care reprezentau o amenințare la adresa intereselor și securității țării.
În aprilie 2022, Germania a expulzat 40 de diplomați ruși, iar Franța 41, ca reacție la masacrul de la Bucea și la acțiunile Rusiei în Ucraina. Tot în aprilie 2022, Italia a expulzat 30 de diplomați ruși, alăturându-se altor țări europene în demersul de reducere a prezenței diplomatice ruse.
La sfârșitul lunii iunie 2022, Bulgaria a expulzat 70 de diplomați ruși, reducând semnificativ capacitatea Rusiei de a desfășura activități de spionaj în Europa.
Între 2022 și 2023, România a expulzat 11 diplomați ruși, ca parte a eforturilor de a contracara activitățile de spionaj și de a se alinia măsurilor luate de alte state europene.
În total, până în august 2022, aproximativ 400 de diplomați ruși au fost expulzați din țările europene, ceea ce a redus semnificativ capacitatea Moscovei de a desfășura operațiuni de spionaj pe continent.
Aceste măsuri au forțat Rusia să recurgă la forme mai riscante de spionaj, inclusiv utilizarea agenților sub acoperire non-diplomatică, ceea ce a dus la arestarea unor suspecți în diferite țări europene.
O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale de la București, Serviciul Român de Informații și Ministerul român al Afacerilor Interne a acționat în cursul zilei de sâmbătă, 1 martie, în zona din proximitatea punctului de trecere a frontierei Giurgiulești, județul Galați, unde au fost semnalate fragmente de dronă. Zona se află la aproximativ 500 de metri de frontiera cu Republica Moldova, într-un spațiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură. Din expertizările efectuate de investigatori, a rezultat că fragmentele provin de la un aparat de zbor fără pilot de proveniență rusească.
Măsuri rapide
Pe baza procedurilor de expertiză și analiză efectuate, a fost identificată prezența la bordul aparatului de zbor a unei încărcături de luptă active, care urmează a fi detonată controlat la fața locului, pentru eliminarea oricărei stări de pericol la adresa populației locale, operația fiind în curs de desfășurare la ora transmiterii comunicatului citat de agenția KARADENIZ PRESS. Efectivele MAI au luat, în acest sens, toate măsurile de protecție cerute de o asemenea situație, prin instituirea unui perimetru de siguranță corespunzător, prin delimitarea zonei afectate, stabilirea de puncte de acces restricționat, astfel încât să nu se permită accesul persoanelor neautorizate în zonele respective. Aceste măsuri vor fi menținute până la finalizarea evaluării și intervenției specializate. În vederea protejării vieții cetățenilor, persoanele civile din zonă au fost informate despre pericolele existente, cu recomandarea fermă de a se menține la distanță de zona afectată. De asemenea, polițiștii și jandarmii vor intensifica patrularea în zonă pentru a preveni accesul neautorizat, până la momentul în care nu vor mai exista riscuri pentru siguranța publică.
Măsuri legislative
Parlamentul României a adoptat miercuri, 26 februarie, în lectură finală legea care oferă armatei dreptul de a doborî dronele care survolează ilegal spațiul aerian al țării. Inițiativa a fost adoptată cu 79 de voturi. România, care este membră NATO și se învecinează cu Ucraina, a înregistrat mai multe cazuri în care fragmente de drone s-au prăbușit pe teritoriul său, de când Moscova a invadat Ucraina, în special pe măsură că Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene, printre care și cele de la Dunăre.
„Aeronavele fără pilot care traversează ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizație pot fi distruse, neutralizate sau controlate”, potrivit noii legi, care fusese aprobată anterior de Camera Deputaților.
Președintele interimar al Senatului României, Mircea Abrudean, a spus că prin adoptarea acestei legi este consolidată apărarea României.
Oficialul a criticat atitudinea senatorilor din partidele naționaliste și de extremă-dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri, care au votat împotriva legii, argumentând că „pacea” este iminentă.
Legea adoptată urmează să fie promulgată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
La începutul acestei luni, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.
În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.
Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.
Chișinăul a anunțat că drept răspuns va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus, care potrivit ministrului moldovean de externe, Mihai Popșoi, ar putea dura câteva luni.
O măsură similară a fost luată în 2023 și de România. Atunci, Ministerul român al Afacerilor Externe a spus că instituția, care activa la București, a devenit un „un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Rusiei din Ucraina”.
Experiență intensă
România a avut o experiență intensă și complexă legată de dronele rusești în 2024–2025, conform relatărilor media. De la mai multe incidente raportate – inclusiv intrări scurte ale unor drone rusești în spațiul aerian românesc – autoritățile române au monitorizat îndeaproape situația. De exemplu, pe 27 septembrie 2024, o dronă rusesc a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian al României în timpul unui atac asupra orașului izmail din Ucraina, iar două F-16 și două avioane F-18 spaniole au fost ridicate pentru a monitoriza situația.
Pe parcursul anului 2024 și la începutul anului 2025, fragmente ale dronelor, inclusiv cele încărcate cu explozivi, au fost descoperite în zone nelocuite din apropierea graniței cu Ucraina, în special în județele Tulcea și Constanța. De asemenea, fragmente similare au fost raportate și în Republica Moldova.
Ca răspuns la aceste incidente, România a adoptat sau a analizat propuneri legislative pentru a permite doborârea dronelor care intră neautorizat în spațiul aerian în timp de pace. Aceste măsuri sunt menite să protejeze suveranitatea națională și să consolideze cooperarea în cadrul NATO.
Incidentele au generat îngrijorări la nivelul NATO, cu apeluri la o reacție colectivă pentru a contracara aceste încălcări ale spațiului aerian. Faptul că România, alături de alte state membre precum Latvia, a raportat astfel de incidente accentuează riscurile suplimentare la granițele estice ale Alianței.
Pe lângă impactul direct asupra securității României, aceste incidente au generat reacții diplomatice. România a convocat ambasadorul rus, iar R. Moldova, de exemplu, și-a exprimat indignarea și a luat măsuri, cum ar fi închiderea Centrului Cultural Rus, ca răspuns la aceste acțiuni.
Experiența României cu dronele rusești în 2024–2025 reflectă nu doar incidente izolate, ci o tendință de violare repetată a spațiului aerian, care a determinat măsuri militare și legislative, precum și o coordonare mai strânsă în cadrul NATO pentru a contracara amenințarea. Aceste acțiuni subliniază importanța consolidării capacităților de supraveghere și apărare a frontierelor naționale într-un context geopolitic tensionat.
Războiul dronelor
Ceea ce a început, la 24 februarie 2022, ca o încercare de ”blitzkrieg” a armatei ruse, care a rămas blocată la porțile Kievului, este trei ani mai târziu un război de poziționare, cu puține schimbări pe front și cu un rol important al noilor sisteme de atac și apărare bazate pe informatică și inteligență artificială. Războiul din Ucraina este, înainte de toate, ”războiul dronelor”. Așa l-a definit, în câteva dintre analizele sale, fostul director al CIA, David Petraeus, care a evidențiat efortul ucrainean de a contracara cu ajutorul dronelor superioritatea rusă în privința armamentului tradițional și al navelor din Marea Neagră. Acest război al dronelor din Ucraina a avut un precedent: la sfârșitul anului 2020, Azerbaidjanul și-a folosit avantajul în folosirea acestor dispozitive fabricate în Turcia, atât pentru atac, cât și pentru recunoaștere, pentru a câștiga cel de-al doilea război împotriva Armeniei asupra teritoriului azer Karabah, populat la acea vreme majoritar de etnici armeni. Revista rusă de specialitate ”Army Standard” citează o lucrare a unui fost șef de stat major rus, Iuri Baluievski, care spune că aeronavele fără pilot au cucerit ”rapid și necondiționat” spațiul aerian, cu un ”cer plin de nori de microdispozitive care au adus o transparență fără precedent pe câmpul de luptă”. Acest lucru va avea un impact asupra viitorului strategiei militare: ”zeci și sute de mii de vehicule aeriene mici fără pilot vor fi folosite pe câmpul de luptă în următorii ani” și chiar și soldații vor putea transporta unul pentru uzul lor individual.
Strategia a la Kiev
Ucraina a încercat cu ajutorul dronelor să contracareze avantajul rus în sfera trupelor și armamentului tradițional: drone mari de atac în ariergardă, drone de mici demersuri pentru a raporta despre desfășurarea unităților inamice pe front sau pozițiile artileriei, drone ”kamikaze” lansate împotriva tancurilor, camioanelor sau grupurilor mici de infanterie și chiar drone marine. Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank militar care a urmărit cursul războiului, cu raportări zilnice, încă de la începutul său, Ucraina a conceput un proiect numit ”Drone Line” ca parte a eforturilor sale de a integra dronele în operațiunile terestre. Acest lucru permite forțelor ucrainene să creeze zone de exterminare la 10 până la 15 kilometri adâncime, să ofere sprijin aerian constant și acoperire pentru infanterie și să detecteze și să distrugă forțele ruse înainte ca acestea să apuce să se apropie de pozițiile ucrainene. Potrivit prim-viceministrului apărării al Ucrainei, generalul locotenent Ivan Havriliuk, citat de agenția de presă Ukrinform, din februarie 2022 Ucraina a introdus peste 1.300 de modele noi de arme, marea lor majoritate fiind drone, în condițiile în care doar în 2024 au fost aprobate peste 250 de modele noi. În 2024, majoritatea produselor aprobate au fost sisteme aeriene fără pilot, de bruiaj electronic, echipamente de inginerie și platforme robotice terestre.
Typhoon pentru front
Mai mult, în iulie 2024, Ucraina a creat așa-numita unitate Typhoon, care se ocupă de războiul electronic: nu numai că operează cu noile modele de drone și vehicule robotizate, ci și contracarează interferențele și alte contramăsuri ale rușilor, foarte eficiente, pentru a împiedica activitatea acestora. Aceste vehicule robotizate folosesc camere îmbunătățite cu inteligență artificială pentru a detecta pozițiile artileriei inamice sau unitățile mobile de la distanță, pentru a analiza videoclipuri și fotografii și pentru a naviga prin zone urbane dense sau păduri în care operatorii umani ar putea întâmpina dificultăți. O analiză a revistei ruse ”Army Standard” remarca faptul că la începutul anului 2025 decalajul inițial în privința dronelor în favoarea Ucrainei va fi eliminat și că armata rusă va avea mai multe clase de drone de atac, precum Lancet – foarte puțin vizibilă pentru sistemele de apărare și cu tehnologie robotică extrem de bine pusă la punct – și drone cu rază lungă de acțiune, precum Geranium.
”Sea Baby” și alte arme ”inteligente”
La 9 decembrie 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini cu dronele sale navale ”Sea Baby” deschizând focul asupra elicopterelor rusești care le urmăreau în apropierea Crimeei. Dronele maritime de suprafață au devenit o parte importantă a acțiunilor de atac ucrainene în Marea Neagră. Potrivit SBU, Ucraina a folosit acest tip de drone pentru a ataca podul Kerci, care leagă peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova, de Rusia continentală, și un total de 11 nave ale Flotei Ruse de la Marea Neagră. Cu ele, SBU a încercat să contracareze folosirea navelor rusești care încercau să lanseze rachete Kalibr, Onix și Zircon împotriva orașelor ucrainene. Folosirea dronelor marine de către Ucraina a agravat situația flotei ruse într-o asemenea măsură – scufundarea crucișătorului Moskva și avarierea navei-amiral a flotei ruse, Makarov – încât cea mai mare parte a fost nevoită să părăsească portul Sevastopol, din Crimeea, și să se îndrepte către baza navală Novorosiisk. Dar, ca în toate războaiele, măsurile atrag după sine contramăsuri. Rușii au echipat navele cu sisteme de apărare antiaeriană și mitraliere de calibru mare, deși cea mai bună tactică – recunosc ei – este să le detecteze la punctul lor de concentrare și să le distrugă. Într-un raport recent, analiștii IGW ajung la următoarea concluzie: în pofida desfășurării de noi arme, de neconceput cu câțiva ani în urmă pentru analiștii militari, infanteria este încă importantă. Rusia își folosește soldații în valuri, iar Ucraina trebuie să-și rezolve problemele de trupe, de moral și de antrenament pentru a opri avansul rusesc în est, unde au loc cele mai intense lupte, la trei ani de la izbucnirea războiului.
Președintele american Donald Trump a declarat că Moscova are ‘cărțile în mână’ în negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina, subminând și mai mult speranța Kievului de a vedea Washingtonul apărându-i interesele.
Întâlnire Putin-Trump
Rușii ‘au ocupat mult teritoriu, așa că au cărțile în mână’, le-a declarat jurnaliștilor liderul american, care plănuiește o întâlnire viitoare cu omologul său rus Vladimir Putin. Președintele Donald Trump și-a dublat criticile la adresa președintelui ucrainean Zelenski, declarând la o conferință în Florida că liderul ucrainean a făcut o treabă groaznică și ar fi putut veni la discuții cu Rusia în Arabia Saudită dacă ar fi vrut. Trump a mai spus că speră într-o încetare a focului între Rusia și Ucraina în curând. Liderul de la Casa Albă a făcut aceste declarații în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care președintele Trump l-a descris miercuri drept un ‘dictator’, urmează să îl primească la Kiev pe emisarul special american Keith Kellogg. Președintele Ucrainei, a cărui poziție pare slăbită de apropierea lui Donald Trump de Vladimir Putin, a declarat că speră într-o abordare ‘constructivă’ cu emisarul american și într-o bună relație cu Washingtonul.
Desant diplomatic
La sosirea sa la Kiev, Keith Kellogg a declarat că înțelege nevoia Ucrainei de ‘garanții de securitate’. Cu câteva zile înainte de marcare a trei an de la începerea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022, președintele Zelenski a reamintit că Ucraina dorește sfârșitul acestui război ‘din primele secunde’. El a declarat că contează ‘pe unitatea ucraineană, pe curajul nostru ucrainean, pe relațiile noastre cu partenerii noștri, pe unitatea în Europa și pe pragmatismul Americii’. Volodimir Zelenski a mai menționat pe X că a discutat la telefon cu omologul său francez Emmanuel Macron, precum și cu senatorul republican Lindsey Graham, un apropiat al președintelui american.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, potrivit presei din Turcia, că o propunere a SUA pentru un acord privind minerale critice ale țării sale este nedreaptă deoarece nu include garanții de securitate, iar el nu dorește ca Ucraina să devină un centru pentru materii prime. Săptămâna trecută, cu scopul de a câștiga sprijinul SUA, Kievul a trimis Washingtonului un proiect revizuit al unui acord ce ar putea deschide accesul la resursele sale vaste de minerale critice pentru investitorii americani, pe fondul îngrijorărilor de la Kiev cu privire la o versiune anterioară a părții americane.
Pământuri rare
‘Am spus ‘acest document nu este gata, nu vom semna asta. Continuați să lucrați la acest document’ ‘, a declarat președintele ucrainean pentru presa turcă după discuțiile de marți de la Ankara cu omologul său, Recep Tayyip Erdogan. ‘Sunt mereu deschis să investiți în țara noastră, în resursele noastre naturale… Dar dacă e să dăm ceva, trebuie să primim ceva’ în schimb, a spus Volodimir Zelenski, citat de agenția de presă Anadolu, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Nu vrem să devenim un centru de materii prime pentru niciun continent’, a subliniat șeful statului ucrainean. Președintele Zelenski a vorbit despre acest acord într-un interviu acordat mass-media internațională în februarie 2025. Mineralele în cauză ar include pământuri rare, precum și titan, uraniu și litiu, printre altele. Președintele american Donald Trump, care nu s-a angajat să continue asistența militară vitală pentru Ucraina, a spus că dorește din partea Kievului pământuri rare în valoare de 500 de miliarde de dolari și că sprijinul Washingtonului trebuie ‘asigurat’.
Războiul vizitelor
Vizita președintelui Zelenski la Ankara a coincis cu întâlnirea de la Riad între secretarul de stat american și ministrul rus de externe cu privire la războiul din Ucraina. Președintele Zelenski a mai declarat că el crede că Ucraina se bucură de sprijin la Washington, dar că vrea să vadă mai mult sprijin din partea președintelui Trump. ‘Vedem că (SUA) l-au scos pe Putin din izolarea sa politică, dar aceasta este propria lor decizie. Dar când spui ‘acestea sunt planurile noastre de a pune capăt războiului’, asta ne ridică întrebări. Noi unde suntem? Unde suntem noi la masa negocierilor? Acest război are loc în interiorul Ucrainei’, a afirmat președintele Zelenski în declarațiile pentru presa din Turcia. ‘Ar trebui să existe oameni la masa negocierilor care să îl poată opri pe Putin dacă vrea să revină la război. Și trebuie ca ei să fie capabili să ne ofere garanții de securitate reale – nu doar promisiuni – și concrete. Suntem pregătiți pentru un astfel de dialog’, a spus președintele Ucrainei.
Putin mulțumit
Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane la nivel de miniștri de externe desfășurată marți în Arabia Saudită și a asigurat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile menite să încheie războiul. ‘Fără creșterea nivelului de încredere între Rusia și Statele Unite, este imposibil să rezolvăm multe chestiuni, inclusiv criza ucraineană’, a spus Putin în fața presei la Sankt Petersburg, în primul său comentariu referitor la reuniunea desfășurată în capitala saudită Riad. ‘Scopul acestei întâlniri a fost tocmai creșterea încrederii dintre Rusia și SUA’, a completat președintele rus. El a caracterizat această reuniune drept ‘foarte amicală, foarte primitoare’ și a estimat că echipa trimisă de președintele american Donald Trump a fost ‘deschisă procesului de negociere’. După discuția telefonică de miercurea trecută a lui Putin cu Trump, la care ei au convenit să inițieze discuții pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, reuniunea de la Riad a alimentat temerile Kievului și ale capitalelor europene că președinții rus și american ar putea încheia peste capul lor o înțelegere asupra Ucrainei care să nu țină cont de interesele lor vitale.
Invitație pentru Trump
Totuși, Putin a afirmat în declarația sa de miercuri că Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile cu europenii sau cu Kievul, ci aceștia au refuzat să discute cu Moscova. ‘Noi nu impunem nimic nimănui. Suntem pregătiți, am spus deja asta de o sută de ori – dacă ei doresc, atunci vă rog, lăsați aceste negocieri să se desfășoare! Și noi vom fi pregătiți să revenim la masa negocierilor’, a susținut liderul de la Kremlin. ‘Nimeni nu exclude Ucraina’ de la discuții, prin urmare nu este nevoie de nicio reacție ‘isterică’ față de contactele ruso-americane, a adăugat Putin, referindu-se la protestele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale unor politicieni europeni față de tratativele dintre Washington și Moscova. Cât despre o întâlnire cu Trump, președintele rus a spus că aceasta trebuie să fie ‘bine pregătită pentru a da rezultate’. ‘M-aș bucura să mă întâlnesc cu Donald (Trump), nu ne-am văzut de mult timp. Nu avem nicio relație personală, dar în cei patru ani în care a fost președinte ne-am întâlnit și am discutat pe larg despre relațiile noastre interguvernamentale’, a adăugat Putin, care nu a dat niciun orizont de timp asupra datei când s-ar putea întâlni cu liderul de la Casa Albă. În urma reuniunii desfășurate la Riad, șefii diplomațiilor rusă și americană, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au anunțat inițierea unui proces de normalizare a relațiilor ruso-americane, prin stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante în relațiile bilaterale’, și de asemenea lansarea unui proces de negociere pentru soluționarea războiului ruso-ucrainean, Washingtonul și Moscova urmând să-și desemneze în acest scop echipe de negociatori. ‘Astăzi a fost un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important’, a remarcat la finalul discuțiilor de la Riad șeful diplomației americane, care consideră de asemenea că din perspectiva SUA există ‘oportunități extraordinare’ pentru un parteneriat cu Rusia, dar ‘cheia pentru aceasta este încheierea conflictului’ din Ucraina printr-o soluție ‘justă și durabilă’. De partea sa, ministrul rus de externe s-a declarat convins că odată cu această întâlnire Statele Unite au început ‘să înțeleagă mai bine’ poziția Moscovei.
Bulă de dezinformare rusă
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat dur miercuri, în prima sa reacție la criticile formulate în ajun de președintele american Donald Trump, și a acuzat Statele Unite că l-au ajutat pe președintele rus Vladimir Putin să iasă din izolarea sa internațională, pentru că au purtat discuții bilaterale la Riad pentru prima dată de când Rusia a declanșat invazia asupra Ucrainei în 2022. ‘Faptul că ei discută probleme bilaterale în Arabia Saudită este dreptul lor. Dar eu cred că Statele Unite l-au ajutat pe Putin să iasă din ani de izolare’, le-a declarat Zelenski reporterilor într-o conferință de presă la Kiev, referindu-se la strategia Occidentului de a-l izola pe președintele rus din cauza invaziei. Mai mult, în replică la criticile președintelui american Donald Trump la adresa sa, Zelenski a apreciat că liderul de la Casa Albă ‘trăiește într-o bulă de dezinformare rusă’. ‘Președintele Trump, pe care îl respectăm foarte mult ca lider al poporului american, pe care îl respectăm foarte mult (…), din păcate, trăiește în această bulă de dezinformare’, a apreciat Zelenski, acuzând că această dezinformare ‘vine din Rusia’. De altfel, președintele ucrainean a atribuit dezinformării ruse originea cifrei lansate de Trump cu privire la presupusa lipsă de sprijin pentru Zelenski din partea ucrainenilor.
Demers criticat
Extrem de critic, președintele american a acuzat marți lipsa alegerilor în Ucraina în condițiile în care mandatul lui Volodimir Zelenski a expirat în mai 2024 și a susținut că omologul său ucrainean este creditat cu doar ‘4% opinii favorabile’. Însă, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), peste 57% dintre ucraineni au declarat că au încredere în actualul șef al statului, cifră în creștere în raport cu decembrie 2024 (52%) și în ușoară scădere în raport cu septembrie 2024 (59%). ‘Dacă cineva vrea să mă înlocuiască chiar acum, acest lucru nu va funcționa în acest moment. Și doi la mână, că tot vorbim de 4%, am văzut această dezinformare, înțelegem că vine din Rusia. Înțelegem și avem probe că de aceste cifre vorbesc SUA și Rusia’, a declarat Zelenski.. ‘Mi-ar plăcea mai mult adevăr la echipa lui Trump. Pentru că toate astea nu au un impact pozitiv asupra Ucrainei’, a insistat el. Totodată, Zelenski l-a îndemnat pe emisarul președintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, aflat în vizită în Ucraina, să-i întrebe pe ucrainenii de rând ce părere au despre Donald Trump după declarațiile recente făcute de președintele american. Zelenski a insistat miercuri că vrea ‘garanții de securitate’ de la aliații săi occidentali, pentru a putea ‘încheia războiul’ cu Rusia în acest an. ‘Vrem garanții de securitate anul acesta, pentru că vrem să punem capăt războiului anul acesta’, a transmis Zelenski la conferința de presă la Kiev.
Minciuni patologice
Șeful statului ucrainean a condamnat miercuri cel mai recent atac rus asupra infrastructurii energetice civile ucrainene, numindu-i pe conducătorii ruși ‘mincinoși patologici’ și cerând ca asupra lor să fie făcute presiuni pentru a obține pacea. ‘Nu trebuie să uităm niciodată că Rusia este condusă de mincinoși patologici. Nu se poate avea încredere în ei și trebuie să fie supuși presiunilor’, a transmis Zelenski, care a anunțat că un atac rus asupra Odesei a lăsat 160.000 de oameni din orașul ucrainean fără electricitate și încălzire. Atacul a avut loc la câteva ore după ce SUA au reluat contactele cu Rusia la Riad, unde ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu a pus ‘niciodată’ în pericol sistemele civile de alimentare cu energie ale Ucrainei. ‘Chiar ieri, după celebra întâlnire de la Riad, a devenit clar că reprezentanții ruși au mințit din nou, spunând că nu atacă sectorul energetic ucrainean’, a insistat Zelenski. Președintele ucrainean a reamintit că ‘aproape simultan’ Rusia a lansat un nou atac cu drone împotriva transformatoarelor electrice care a lăsat zeci de mii de oameni fără electricitate atunci când temperaturile nocturne erau de minus șase grade Celsius. Zelenski a mai declarat că acest nou atac rusesc a lăsat fără electricitate și încălzire 13 școli, o grădiniță și mai multe spitale și a amintit că forțele ruse au atacat constant infrastructura energetică ucraineană de când și-au început invazia în urmă cu aproape trei ani.
Zelenski: Nu pot să-mi vând țara
În ceea ce privește asistența militară americană, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că SUA au furnizat țării sale 67 de miliarde de dolari sub formă de armament și alte 31,5 miliarde de dolari ca sprijin bugetar. În acest context, Zelenski a spus că solicitările americane privind returnarea a 500 de miliarde de dolari sub formă minerale ‘nu sunt o conversație serioasă’ și că nu își poate vinde țara. Cât despre ‘povestea conform căreia 90% din ajutorul (occidental) acordat Ucrainei vine din Statele Unite, înțelegem că, ei bine, adevărul este puțin diferit, deși suntem cu siguranță recunoscători pentru ajutor’, a adăugat el, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Șeful statului ucrainean a mai declarat că armata Ucrainei este suficient de rezistentă, adăugând că marea majoritate a ucrainenilor nu sprijină ideea de a face concesii Rusiei. ‘Armata este destul de rezistentă și este cea mai rezistentă din Europa… și ne garantează oportunitatea de a vorbi cu demnitate și pe picior de egalitate cu ceilalți parteneri – aliați sau non-aliați’, a declarat Zelenski pentru televiziunea ucraineană.
Președintele american Donald Trump l-a catalogat miercuri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski drept un ‘dictator’ și l-a avertizat pe acesta ‘să se miște repede’, pentru că altfel riscă să rămână fără țară, consemnează agențiile internaționale de presă. ‘Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară’, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare ‘Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică’, a adăugat președintele american. Zelenski și-a manifestat nemulțumirea că Trump a inițiat cu președintele rus Vladimir Putin discuții pentru soluționare războiului provocat de invazia rusă, fără a implica în aceste discuții Kievul și aliații europeni.
Spectacol a la Trump
‘Astăzi am auzit ‘oh, nu am fost invitați’. Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți’, i-a replicat Trump. ‘Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă, dar un război pe care el, fără Statele Unite și TRUMP, nu va putea niciodată să-l soluționeze’, a mai acuzat președintele american, exagerând valoarea ajutorului oferit Ucrainei de SUA în acest război.
Trump a criticat și lipsa alegerilor în Ucraina, interzise în virtutea legii marțiale decretate de Zelenski după invazia rusă. Trump a susținut că Zelenski ar fi ajuns la o popularitate de numai 4%, procent contrazis de un sondaj publicat imediat apoi de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean.
Războiul cifrelor
Președintele de la Kiev a respins de asemenea cifrele avansate de Trump asupra ajutorului american. Potrivit lui Zelenski, asistența militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia este estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistență financiară de circa 31,5 miliarde de dolari. Congresul SUA a aprobat în mandatul fostului președinte american Joe Biden în total circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar și economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor și munițiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane.
Este ‘pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski’, a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un ‘dictator fără alegeri’. ‘Faptul că, în plin război, nu se pot organiza alegeri corespunde prevederilor constituției ucrainene și legilor electorale. Nimeni nu ar trebui să susțină contrariul’, a declarat șeful guvernului german, citat de mass-media germană.
Șarjă britanică
Premierul britanic Keir Starmer și-a exprimat, de asemenea, miercuri seara, ‘sprijinul’ pentru președintele ucrainean ‘ales în mod democratic’, după ce președintele american Donald Trump l-a numit ‘dictator’. Liderul laburist, care a avut o convorbire cu președintele ucrainean, ‘și-a exprimat sprijinul pentru acesta (…) în calitate de lider ales democratic al Ucrainei și a declarat că este perfect rezonabil să suspende alegerile în timp de război, așa cum a făcut Regatul Unit în timpul celui De-al Doilea Război Mondial’, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street într-un comunicat. Premierul britanic urmează să se întâlnească cu președintele SUA săptămâna viitoare la Washington. ‘Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară’, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
‘Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică’, a adăugat președintele american.
România la Paris
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că una dintre concluziile reuniunii de la Paris, privind situația din Ucraina și provocările de securitate din Europa, a fost aceea conform căreia cea mai bună formulă pentru rezolvarea crizei este colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii, astfel încât să existe o încetare a focului și o pace justă, care nu se poate face fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene la negocieri. ‘Au fost intervenții ale fiecărui stat, au fost diferite poziții, dar câteva dintre ele s-au repetat și, practic, sunt concluzii ale acestei întâlniri. În primul rând, o concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României și noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba și luni se împlinesc trei ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar, în primul rând din acest motiv și de nedreptate, ci suntem și dintr-un interes strategic pentru țara noastră. În acești ani, așa cum v-am spus, scutul nostru a fost NATO. Și a doua concluzie importantă a fost că, în continuare, colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize, în așa fel încât nu doar să avem o încetare a focului, ceea ce este foarte bine, ci să avem o pace justă, în așa fel încât în anii următori să nu reînceapă un nou conflict, iar această pace justă, și o pace echitabilă, nu se poate face fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene la închiderea acestor negocieri’, a afirmat Ilie Bolojan, citat de mass-media internațională.
El a precizat că la această reuniune s-a convenit că este nevoie, în perioada imediat următoare, de unitate și coordonare între țările europene, care au stabilit pregătirea unui pachet de sprijin pentru Ucraina.
Sprijin pentru Ucraina
‘Diversitatea în perioade normale în Uniunea Europeană este un lucru bun, a fost un câștig, dar, într-o situație de criză, cum a fost, de exemplu, coronavirusul sau cum avem acum, este evidentă nevoie de coordonare, în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European’, a spus președintele interimar.
Potrivit acestuia, pachetul de sprijin va fi atât financiar, cât și militar, care nu înseamnă însă prezența militară în teren, ci muniție, armament, tehnică de luptă. Președintele interimar a mai spus că se discută și despre disponibilitatea trupelor, în eventualitatea trimiterii acestora pentru menținerea păcii.
‘În această perioadă, avându-se în vedere diferitele scenarii la care se poate ajunge, se discută și acest subiect, iar România își va forma un punct de vedere în perioada următoare, în funcție de evoluția situației’, a punctat Ilie Bolojan. El a mai informat că s-a convenit ca, periodic, să existe întâlniri de informare pentru corelarea pozițiilor.
Vizită strategică
‘Pentru că, fără o coordonare, capacitatea de acțiune este redusă. Și cred că o decizie efectivă legată de un plan se va lua la proximul Consiliu (European – n.r.)care va fi organizat în perioada următoare’, a opinat el. Ilie Bolojan a menționat că s-a decis de pe o zi pe alta ca reuniunea să aibă și formatul online. ‘Având în vedere că aveam o întâlnire bilaterală stabilită, am venit personal și cred că această întâlnire bilaterală a fost o chestiune importantă pentru țara noastră’, a subliniat președintele interimar, pentru care deplasarea la Paris a fost prima în calitate oficială de la preluarea mandatului. Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Luxemburgului, Luc Frieden, au fost prezenți în persoană la reuniunea privind situația din Ucraina și provocările de securitate din Europa de la Paris. La eveniment au participat prin videoconferință: președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Ciprului, Nikos Christodoulidis, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Belgiei, Bart de Wever, premierul Bulgariei, Rossen Jeliazkov, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Croației, Andrej Plenkovic, premierul Estoniei, Kristen Michal, premierul Finlandei, Petteri Orpo, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, premierul Irlandei, Micheal Martin, premierul Islandei, Kristrun Frostadottir, premierul Letoniei, Evika Silina, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, premierul Portugaliei, Luis Montenegro, premierul Suediei, Ulf Kristersson, premierul Sloveniei, Robert Golob, premierul Cehiei, Petr Fiala. Înainte de reuniune, președintele interimar Ilie Bolojan a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
Supărare germană
Ministrul german al apărării Boris Pistorius a criticat miercuri dezbaterea europeană referitoare la trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, considerând că este vorba despre o discuție prematură în plin conflict în desfășurare. După comentarii similare venite din partea cancelarului Olaf Scholz și a șefei diplomației germane Annalena Baerbock în ultimele două zile, Pistorius a spus că este ”iritat că europeni de toate felurile se întrec acum în a spune ce sunt ei pregătiți să facă sau să nu facă”. În calitate de cea mai mare țară membră NATO din Europa, Germania cu siguranță va ”participa la orice măsură importantă de menținere a păcii”, a declarat Boris Pistorius pentru postul Deutschlandfunk. Însă ministrul apărării german a argumentat să Europa trebuie să își ”țină cărțile aproape de piept” și să dezvolte o poziție unită înaintea potențialelor discuții între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, consacrate încheierii războiului actual din Ucraina. Boris Pistorius a spus că nu îi va ”spune lui Donald Trump sau Vladimir Putin ce este pregătit să facă” înaintea negocierilor, criticând promisiunea premierului britanic Keir Starmer conform căreia Londra va contribui la o forță de menținere a păcii în Ucraina. ”Nu acum este momentul de a discuta public despre asta”, a adăugat el. Luni, după un summit informal desfășurat la Paris, cancelarul german Olaf Scholz a apreciat drept ”complet prematură și iritantă” o dezbatere privind trimiterea unor forțe de menținere a păcii în Ucraina, care să vegheze la o încetare a focului. La rândul ei, șefa diplomației germane a explicat că ”un simulacru de pace care doar ar da Rusiei timp să respire pentru noi campanii militare nu ar ajuta pe nimeni: nici pe Ucraina, nici pe Europa și nici pe Statele Unite”, a afirmat ea. Miercuri, Baerbock a continuat spunând că securitatea europeană se află la o răscruce.
Sprijin militar
Statele Uniunii Europene pregătesc un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 6 miliarde de euro și care ar putea fi anunțat luni, când se împlinesc trei ani de la invazia rusă, dacă vor ajunge până atunci la o înțelegere asupra contribuțiilor, relatează mass-media internațională. Din cele șase miliarde, mai mult de jumătate, respectiv 3,5 miliarde de euro, sunt considerate necesare pentru a furniza Kievului 1,5 milioane de obuze. Alte două miliarde de euro sunt preconizate pentru echiparea și instruirea a două brigăzi ale armatei ucrainene, iar o jumătate de miliard de euro pentru livrarea de sisteme antiaeriene. Totuși, încă nu este clar câte dintre statele UE sprijină inițiativa și dacă aceasta chiar poate fi implementată, ținând cont de dificultățile bugetare cu care se confruntă multe dintre țările europene. Potrivit publicației Politico.eu, acest nou ajutor militar pentru Ucraina a fost cerut de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția comunitară condusă de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Potrivit agenției DPA, această instituție comunitară dorește un acord de principiu până luni, când miniștrii europeni de externe se reunesc la Bruxelles și comisarii europeni vor face o vizită simbolică în Ucraina, în ziua împlinirii a trei ani de la invazia rusă. Ipoteza de lucru pentru acest ajutor militar destinat Ucrainei are în vedere distribuirea contribuțiilor oferite de statele UE în funcție de ponderea lor economică, iar odată stabilite contribuțiile statele membre ar urma apoi să le pună la dispoziție prin livrări efective de arme și muniții sau prin sume cash. Conform Politico.eu, pachetul de ajutor militar ar putea fi ulterior extins până la circa zece miliarde de euro, după ce statele UE își vor inventaria stocurile deja diminuate de ajutoarele anterioare oferite Ucrainei și vor vedea ce ar mai putea să ofere. Demersul european survine în timp ce trupele ucrainene continuă să piardă teren pe frontul de est și președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au inițiat discuții pentru încheierea războiului fără a implica Kievul și europenii. Noul președinte american nu a întrerupt ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, dar nici nu a anunțat vreun nou pachet de asistență de acest fel în plus față de cele aprobate pe final de mandat de fostul președinte Joe Biden.
Sancțiuni europene
Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană au convenit miercuri un nou pachet de sancțiuni contra Rusiei, pe fondul semnalelor dinspre Statele Unite referitoare la regimul de sancțiuni american impuse Moscovei. Noul set de sancțiuni, al 16-lea adoptat de UE de la lansarea invaziei ruse pe scară largă împotriva Ucrainei în 24 februarie 2022, include interdicții asupra importurilor de aluminiu, restricții asupra exporturilor de crom și alte materii și retragerea mai multor bănci ruse din sistemul internațional de plăți SWIFT. De asemenea, noile sancțiuni includ măsuri suplimentare menite să combată ocolirea de către Rusia a plafonării prețului petrolului decise de G7, măsură ce limitează la 60 de dolari/baril prețul petrolului rusesc transportat pe mare. Un diplomat european familiarizat cu acest dosar a declarat că este ”foarte probabil” ca politica de sancțiuni a UE să ”poată evolua în mod independent” de SUA în lunile următoare, întrucât deocamdată rămâne neclar care va fi poziția administrației Trump față de Moscova după primii pași făcuți de liderul american către ”peticirea” relațiilor cu președintele rus Vladimir Putin, adaugă Euractiv. ‘Nu am observat vreo reducere a angajamentului față de implementarea pachetului nostru de sancțiuni. De aceea, nu consider acest lucru probabil, în cazul în care SUA merg într-o direcție diferită de cea pe care o vom urma”, a spus diplomatul citat.
Război pentru sancțiuni
Secretarul de stat american Marco Rubio sugerase inițial, după întâlnirea de la Riad cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, că Washingtonul ar putea relaxa sancțiunile asupra Rusiei ca parte a oricărui acord de încetare a focului în Ucraina și a dat de înțeles că UE ar putea fi nevoită să facă același lucru. ”Sancțiunile sunt toate rezultatul acestui conflict”, a spus Rubio, care a menționat că ”pentru a se pune capăt unui conflict trebuie să existe concesii făcute de toate părțile”. ”Dar există alte părți care au (decis) sancțiuni. Uniunea Europeană va trebui să se afle la masă la un moment dat întrucât și ea a impus sancțiuni”, a spus Rubio. Ulterior, potrivit Bloomberg, care cita diplomați apropiați discuțiilor, Marco Rubio a informat în cadru privat mai mulți miniștri de externe europeni că Washingtonul își va menține setul de sancțiuni asupra Rusiei până la încheierea războiului.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a salutat recent declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora sprijinul anterior al Statelor Unite pentru demersul Ucrainei de a adera la NATO a fost una dintre principalele cauze ale războiului din Ucraina. ‘Este primul și până acum singurul lider occidental care a spus clar și răspicat că una dintre principalele cauze ale situației din Ucraina a fost (…) poziția fostei administrații (americane) care a vrut să aducă Ucraina în NATO’, le-a spus Lavrov deputaților ruși. El a estimat că Trump a înțeles poziția Kremlinului care și-a justificat invazia în Ucraina prin opoziția sa față de ambiția Kievului de a adera la Alianța Nord-Atlantică, o organizație considerată o amenințare existențială de către Rusia. ‘Niciun lider occidental nu a mai spus asta vreodată, dar el (Trump) a spus-o de mai multe ori. Acesta este un semnal că ne înțelege poziția’, a mai spus șeful diplomației ruse. Trump a declarat că nu vede nicio posibilitate prin care Rusia ar fi putut permite Ucrainei să adere la NATO și l-a acuzat pe fostul președinte democrat Joe Biden pentru că ar fi schimbat poziția SUA cu privire la apartenența Ucrainei la Alianță. Donald Trump a făcut aceste afirmații după ce miniștrii de externe american și rus au discutat marți, la Riad, despre restabilirea legăturilor și încheierea războiului în Ucraina. După discuțiile de la Riad, Rusia a cerut NATO să renunțe la promisiunea făcută în 2008 de a acorda Ucrainei la un moment dat calitatea de membru al alianței militare condusă de SUA.
Alegerile parlamentare urmează să fie organizate cel târziu în prima parte a lunii octombrie 2024, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Regulament electoral
”Acum avem un proiect de lege care urmează să fie examinat în lectura a doua, care vizează atât modificarea Codului electoral, cât și legile cu privire la partidele politice. CEC va trebui să revizuiască prevederile regulamentului și tot asta în perioadă electorală. Dacă, spre exemplu, se votează în lectura a doua săptămâna viitoare sau pe parcursul acestei săptămâni, noi urmează să deschidem procedura de revizuire a regulamentelor. Dacă data alegerilor este stabilită, imediat, a doua jumătate a lunii iulie trebuie să facem modificări la regulamente în plină perioadă electorală, ceea ce nu este destul de bine pentru că nu oferă o previzibilitate pentru competitorii electorali”, a explicat Postica.
Șeful Misiunii de Observare a Alegerilor de la Promo-LEX, Nicolae Panfil, a menționat că, cel mai probabil, scrutinul va avea loc la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie, în termenul de trei luni după expirarea actualei legislaturi. În perioada preelectorală, autoritățile ar trebui să facă îmbunătățiri bazate pe observațiile din scrutinele anterioare.
”Cred că, într-adevăr, sunt multe lecții de învățat din alegerile prezidențiale. Vorbim în special și de alegerile sau votul prin corespondență, ca să dau doar un exemplu. Și aici cred că ar putea să fie îmbunătățite anumite proceduri, inclusiv să vedem în ce măsură și cum vor fi implementate aceste prevederi, de exemplu, la nivel mai extins. Dar cred că acest efort este unul semnificativ, este unul foarte important și ar necesita timp. De asta și eu, personal, sunt de opinia că este important ca alegerile să se desfășoare în termenul cela de trei luni de zile de la expirarea mandatului actualei legislaturi”, a declarat Panfil.
Republică parlamentară
Mandatul actualei legislaturi expiră în 26 iulie 2025, iar alegerile parlamentare trebuie organizate cel târziu până în 26 octombrie, conform prevederilor Codului electoral. Data exactă a scrutinului va fi stabilită de Parlamentul în exercițiu, cu cel puțin 70 de zile înainte de desfășurarea acestuia.
Republica Moldova are un sistem politic bazat pe separarea puterilor în stat – legislativă, executivă și judecătorească – stabilit prin Constituția adoptată în 1994. Deși uneori se vorbește și despre un sistem semi-prezidențial, în practică Moldova funcționează ca o republică parlamentară, în care puterea este împărțită între instituțiile statului.
Parlamentul de la Chișinău este organul unicameral de reprezentare al cetățenilor și are 101 de membri. Legislativul este responsabil pentru adoptarea legilor, controlul activității guvernului, aprobarea bugetului și alte decizii importante privind politica internă și externă a țării.
Președintele acționează ca șef de stat și deși atribuțiile sale includ reprezentarea țării pe plan internațional, politica externă și apărarea, rolul președintelui este în mare parte simbolic, iar puterea executivă efectivă este exercitată de Guvern.
Prim-ministrul, ca șef al guvernului, este responsabil pentru coordonarea activității executive și implementarea politicilor publice. Guvernul este numit de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului pentru a putea exercita funcțiile sale. Astfel, în realitate, se pune un accent deosebit pe dinamica parlamentară în procesul decizional.
Sistemul judiciar este independent și include instituții precum Curtea Constituțională, Suprema Curte de Justiție și alte instanțe. Acestea au rolul de a interpreta legile și de a asigura respectarea statului de drept.
Asediu hibrid rus
Sistemul de guvernare din Moldova a cunoscut de-a lungul timpului perioade de instabilitate politică, influențate de diverși factori interni și externi. Dezbaterile privind echilibrul între puterea președintelui și cea a guvernului au marcat diferite etape ale evoluției politice, iar ajustările instituționale au încercat să răspundă nevoilor democratice și cerințelor de stat de drept.
Deși structura formală a Republicii Moldova se bazează pe principiile democrației și separării puterilor, realitatea politică este adesea influențată de negocieri și compromisuri între diferitele forțe politice, reflectând presiunea exercitată de factori statali externi precum Federația Rusă.
Kremlinul va încerca să exploateze alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru a obține o influență mai mare și, în timp, pentru a „cuceri electoral” țara prin intermediul unor strategii de manipulare și dezinformare, consideră experții. Kremlinul va lansa sau amplifica campanii de fake news, menite să discrediteze oponenții politici percepuți drept anti-ruși. Prin promovarea unor narațiuni care sugerează, de pildă, corupția sau incapacitatea guvernării actuale, se urmărește scăderea încrederii în instituțiile democratice și în procesul electoral.
Război total
Moscova va exploata rețelele sociale și canalele de comunicare digitală, prin folosirea de conturi false, rețele de „bot”-uri și micro-targeting pentru a disemina mesaje pro-ruse către segmente specifice ale electoratului, astfel încât să se creeze susținere pentru candidații și partidele cu agendă favorabilă Kremlinului.
Susținerea discretă ori mai puțin discretă a actorilor politici pro-ruși se va vedea prin finanțare nedeclarată, expertiză electorală sau logistică, totul pentru a consolida și legitima imaginea acestor actori. Obiectivul este de a-i ajuta să câștige cât mai multe mandate și, implicit, să promoveze politicile dorite de Moscova. Prin parteneriate cu anumite televiziuni, publicații online sau platforme regionale, Rusia va orienta discursul public spre mesaje care glorifică beneficii ipotetice ale unei apropieri de Est și care minimalizează eforturile reformiste sau pro-europene.
Ca de obicei, Moscova va exacerba diviziunile sociale și politice interne. Conflictele etnice, lingvistice ori cele legate de orientarea geopolitică (pro-Occident vs. pro-Rusia) pot fi amplificate prin retorici polarizante, creând impresia că soluția „salvatoare” este o apropiere de Moscova. În anumite situații vor apărea atacuri informatice asupra infrastructurii electorale, tentativă de compromitere a website-urilor oficiale sau scurgeri de date compromițătoare pentru adversari, cu scopul de a destabiliza campania și a semăna neîncredere în rândul populației. Aceste mecanisme, folosite fie individual, fie coordonat, vor crea un cadru favorabil partidelor sau candidaților care susțin o agendă pro-rusă, pe fondul evenimentelor politice majore din SUA.
