de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, UE
USS Harry S. Truman, unul din simbolurile puterii militare americane, in drum spre Siria
Rusia își umflă mușchii în Siria. În 280 de caractere, Trump amenință pe Twitter cu rachete „smart”. Rusia amenință că doboară și distruge rachetele, lansatoarele (nave și submarine), tot! Franța amenință. Marea Britanie amenință. Israelul amenință. Arabia Saudită amenință. Iranul amenință. ONU se arată îngrijorată! Analiști internaționali vorbesc de pericolul unei noi conflagrații mondiale. Poate ultima! Dar, obișnuiți cu felul în care se mișcă toate lucrurile în țară, românii o să rateze și „al Treilea Război Mondial”.
Pentru românul de rând, evoluția subiectelor de ordin politic, economic, social și științific pe plan internațional este inexistentă. Așa că, în ultimele trei decenii, România a întârziat la democratizarea societății, la Unirea cu „republica” Moldova, la aderarea la NATO, la aderarea la UE, la reformarea eficientă a sistemului de Educație și a sistemului de Sănătate, la reforma Justiției și la construirea unei rețele de transport eficiente (șosele, autostrăzi, căi ferate). Lista poate continua pe multe pagini.
Pentru că s-a obișnuit ca trenul București-Brașov să vină cu o întârziere cât suma tuturor întârzierilor din Japonia într-un an și pentru că nu-l mai deranjează că face cu autobuzul mai mult decât i-ar lua să meargă pe jos până la destinație, românul consideră că, și în restul lumii, se întâmplă la fel.
Un singur lucru se mișcă mai repede în România: Internetul. Pornind de aici, s-ar putea trage concluzia că românii au acces mai rapid la informații concludente, ceea ce ar trebui să îi transforme într-unii dintre cei mai ancorați în realitate și conștienți locuitori ai Planetei.
Realitatea este cu totul alta. O simplă consultare a instrumentului Google Trends (Tendințe), demonstrează care este interesul utilizatorului român de Internet. Astfel, cele mai căutate subiecte de joi, 12 aprilie, au fost legate de jucătorul de fotbal Buffon și despre un reporter BBC care a căzut într-o piscină. Urmează un alt subiect de fotbal (Michael Oliver) și unul despre Spotlight-Bucharest International Light Festival. Pe locul al cincilea, se situează căutările despre raportul despre Justiție, redactat de GRECO, acesta fiind singurul subiect mai important, care a prezentat interes. În schimb, pe locul al șaselea, vine în forță tulburarea bipolară de care suferă cântăreața Mariah Carey.
Subiectul Siria nu intră în acest top. Nici căutările legate de eventualitatea amplificării războiului. Cu o singură precizare. A existat o amplificare maximă a interesului despre Siria, în jurul orei 03.00 AM (!?).
Între timp, distrugătorul american USS Donald Cook se află la 100 de kilometri de portul sirian Tartus, unde există și o bază logistică a Marinei Federației Ruse. Alături de acesta, ar urma să sosească, în scurt timp, și distrugătorul USS Porter. Din Norfolk, Virginia, începe deplasarea spre zona Mediteranei a portavionul USS Harry S. Truman, însoţit de crucişătorul USS Normandy, distrugătoarele USS Arleigh Burke, USS Bulkeley, USS Forrest Sherman şi USS Farragut. Potrivit US Navy, în prima parte a marșului, grupul naval american va fi însoțit de fregata germană FGS Heschen. De asemenea, la finalul marșului spre estul Mediteranei, ar urma să se alăture și distrugătoarele USS Jason Dunham şi USS Sullivans.
Tot în apropierea Siriei se află și fregata franceză Aquitaine, care, asemenea multor nave militare NATO, a fost ținta hărțuielilor aviației ruse. Potrivit presei de la Londra, submarine britanice sunt deja în drum spre regiune. Iar Arabia Saudită și-a exprimat disponibilitatea de a participa la eventuale lovituri punitive împotriva regimului Assad. Dintre toți actorii zonali, Israelul este singurul care tace și face. În ciuda avertizărilor lansate de la Kremlin, forțele armate israeliene își văd liniștite de propria agendă și lovesc pe neașteptate ținte iraniene și Hezbollah din Siria.
În schimb, la București, la Cluj, la Iași, la Timișoara, la Constanța și, cel mai important, în județul fruntaș Teleorman, „buricul” culturii politice și civilizației românești neo-tractoriste este liniște și pace. Lumea urmărește cu sufletul la gură adevăratul război, cel de la Exatlon, unde Kiriță a țipat la Belbiță. (Marius Alin BÂTCĂ)
de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass
Franta si Ucraina au semnat un acord in urma caruia Airbus va livra 55 de elicoptere ce vor fi folosite de Ministerul de Interne ucrainian, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acordul vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Paris, Franța calificând Rusia drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict din Donbass.
Acord strategic
Documentul a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris Avakov vineri pe contul personal de Twitter.
Conform sursei citate, Airbus ar trebui sa livreze primele elicoptere chiar in acest an. Elicopterele vor fi folosite pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica. Aceste elicoptere, modelele H145, H125 si H225, mai sunt folosite și de forțele militare germane, americane, britanice, etc.
Menționăm că ministerul de Interne de la Kiev coordonează activitatea Gărzii Naționale, o forță compusă în majoritate de veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acesteia și dotarea cu sisteme moderne de armament.
Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul
Rusia, țară agresoare
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 14, 2018 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Statele Unite rămân principala țară exportatoare de armament
Volumul exporturilor de armament a crescut în întreaga lume în perioada 2013-2017, iar Statele Unite şi-au consolidat poziţia de principal exportator, arată un raport elaborat de Institutul Internaţional pentru Pace din Stockholm (SIPRI), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Continuând tendinţele de ascensiune începute în 2000, volumul transferurilor majore de armament în perioada 2013-2017 a fost cu 10% mai mare decât în intervalul 2008-2012”, anunţă Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Rusia, pe locul 2
„Exporturile de armament s-au intensificat în Asia, în Oceania şi în Orientul Mijlociu, atât în intervalul 2008–2012, cât şi între 2013 şi 2017, în timp ce exporturile spre ţări africane, americane şi europene au scăzut”, precizează SIPRI.
Principalii exportatori de armament sunt în ordine Statele Unite, Rusia, Franţa, Germania şi China, reprezentând împreună 74% din totalul exporturilor de armament în intervalul 2013–2017. În ultimii cinci ani, exporturile de armament efectuate de Statele Unite au reprezentat 34% din volumul mondial.
„Intensificarea exporturilor de armament ridică semne de întrebare privind impactul asupra păcii şi securităţii pe plan internaţional”, afirmă Jan Eliasson, preşedintele Consiliului de conducere al SIPRI. „Situaţia evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii şi implementării unor mecanisme internaţionale precum Tratatul pentru Controlul Armamentului”, precizează Eliasson. (M.A.B.)
de Isac Mihai | feb. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia
Forta militara kurda, perceputa drept o amenintare de regimul Erdogan
Iranul a făcut apel la Turcia să-şi înceteze ofensiva militară din Siria, spunând că operaţiunea din provincia siriană Afrin încalcă suveranitatea şi sporeşte tensiunile din ţara răvăşită de război, Turcia a lansat luna trecută o campanie aeriană şi terestră, denumită ”Operaţiunea Ramura de Măslin”, împotriva miliţiei kurde YPG (Unităţile de apărare a poporului ) în Afrin, relatează mass-media regionala, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Turcia ar trebui să-şi înceteze operaţiunea şi să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Siriei”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Bahram Qasemi, citat de agenţia Irna. ”Acţiunile Turciei pot aduce insecuritate, instabilitate şi terorism în Siria”, a adăugat el.
În opinia lui Qasemi, orice soluţie la criza siriană ar trebui discutată la convorbirile din capitala kazahă Astana, desfăşurate sub egida Rusiei, a Iranului şi a Turciei. El a mai spus că Teheranul este într-un dialog continuu atât cu Turcia, cât şi cu Rusia în legătură cu ultimele evoluţii din Siria.
Amenințările lui Assad
Armata siriană a desfăşurat noi sisteme de rachete antiaeriene în proximitatea provinciilor Alepp şi Idlib, a anunţat un comandant al forţelor regimului condus de Bashar al-Assad, informează Reuters. ”Sistemele acoperă spaţiul aerian din nordul Siriei”, a declarat comandantul Armatei siriene. Acesta a adăugat că această mutare a regimului Bashar al-Assad reprezintă ”un mesaj pentru toată lumea”.
Rusia şi Iranul susţin regimul preşedintelui sirian Bashar Al-Assad, în timp ce Turcia îi sprijină pe oponenţii lui Assad. Ankara consideră miliţia kurdă siriană YPG, susţinută de SUA şi care deţine controlul în Afrin, drept o grupare teroristă şi o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), ce duce un război de gherilă din 1984 în regiunea de sud-est a Turciei cu populaţie majoritar kurdă. Săptămâna trecută, guvernul sirian a calificat drept ”ilegală” ofensiva turcă din Afrin şi a afirmat că se va ocupa de ea în consecinţă.
Schimburi de replici dure între Ankara și Paris
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a dat sâmbătă asigurări omologului său francez, Emmanuel Macron, în privinţa operaţiunilor armatei turce în Siria, subliniind că acestea vizează lupta contra unor „elemente teroriste” şi că Ankara „nu râvneşte teritoriul unei alte ţări”, transmite AFP, preluată de Agerpres. Preşedintele Macron a avertizat Turcia în legătură cu orice tendinţă de ”invadare” a Siriei.
”Dacă se dovedeşte că operaţiunea va lua o altă turnură decât cea a unei acţiuni de luptă împotriva unui potenţial terorist care ameninţă frontiera turcă şi că este o operaţiune de invadare, în acel moment, respectiva operaţiune reprezintă pentru noi o problemă reală”, a avertizat Macron, citat într-un articol online miercuri de către cotidianul francez Le Figaro.
Într-o discuţie telefonică, Recep Tayyip Erdogan l-a asigurat pe Emmanuel Macron că Turcia „nu râvneşte teritoriul unei alte ţări”, conform agenţiei de presă turce Anadolu. El a adăugat că operaţiunea în curs „nu vizează decât să cureţe” regiunea Afrin, din nordul Siriei, de „elemente teroriste”, precum YPG.
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a criticat joi avertismentul lansat de către preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pe tema ofensivei Ankarei în Siria, afirmând că Franţa ”nu are de dat lecţii” Turciei. Şeful diplomaţiei turce a denunţat totodată ”ipocrizia” unor ţări europene care, în opinia sa, îşi afişează sprijinul faţă de Turcia în cadrul unor discuţii bilaterale, dar îşi schimbă discursul în public. ”Nu suntem Franţa, care a invadat Algeria. Ţări precum Franţa nu au de dat lecţii pentru noi pe această temă”, a adăugat el.
