de Isac Mihai | iul. 17, 2018 | Editorial, Principal, UE, UE, Uncategorized @ro
Franța a fost ținta unei campanii xenofobe de amploare în ultimele zile
Trei flaimuci din fruntea României refuză să participe la recepția din 4 iulie, Ziua Independenței SUA. Aceiași trei flaimuci refuză să participe la recepția din 14 iulie, de Ziua Franței. Nu este greu de ghicit, cei trei flaimuci sunt condamnatul penal Dragnea și fantoșele lui penibile, Tăriceanu și Dăncilă.
Strategia folosită are toate componentele manipulărilor puse la cale de la Kremlin și Lubianka. Mai ales că, la scurt timp după ”boicotul” penalilor, au urmat atacurile la televiziunile și publicațiile aservite, precum și atacurile pe rețelele de socializare, asupra a tot ceea ce înseamnă valori democratice Occidentale, Uniune Europeană și SUA. Iar totul a culminat cu atacuri xenofobe asupra echipei naționale de fotbal al Franței.
În mintea ”pușcăriabilului din Gratia” (această imitație ieftină de Teleorman a lui Erdogan), Franța și SUA (principalii aliați ai României) au primit un răspuns ”usturător” la ”nesăbuința” de a pune sub semnul îndoielii și de a critica eforturile lor concertate de a modifica legile Justiției în propriul folos și pentru propria salvare de condamnările penale. În mintea periculos de bolnavă a acestui individ pestilențial, secondat de cele mai scabroase dejecții ale societății românești, mișcarea lui este una prin care crede că se va propulsa în rândul marilor conducători de state. Nimic mai greșit. Prin tot ceea ce a făcut în ultima vreme, sinistrul personaj, împreună cu clica sa de infractori inculți, nu face altceva decât să distrugă România, ca stat, și națiunea română.
Scrisoarea comună a celor 12 aliați …
SUA, Franța, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, „parteneri și aliați internaționali ai României”, au făcut „apel la toate părțile implicate în modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”: „Noi, partenerii și aliații internaționali ai României, facem apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să își concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obținute, să evite orice pași înapoi și să apere independența judecătorilor și procurorilor. Urmărim cu atenție schimbările la codurile penal și de procedură penală și ne menținem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a infracțiunilor financiare și a traficului de droguri și de ființe umane. Încurajăm toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției și Comisia de la Veneția”.
…și reacția ”țățistă” a lui Dragnea & Mafia (GIO)
Prima reacție a slugilor penalului Dragnea a fost: noi suntem stat independent, nu ținem cont de nimeni. Noi am luat PUTEREA și legiferăm cum vrem!
În consecință, în cadrul GIO (Grupului Infracțional Organizat) s-a decis ca cei trei flaimuci să nu meargă la recepția de la Ambasada SUA, cu ocazia Zilei Independenței – 4 iulie. Și au urmat atacuri, pe rețelele de socializare, asupra ”imperialismului și colonialismului american”. Și asupra ”prostiei americanilor de rând și a corporațiilor americane care vin în România ca să cumpere oameni, pe care, apoi, îi șantajează să iasă în stradă și să militeze împotriva guvernului și alianței PSD-ALDE, care vrea să scoată România din mizerie bla-bla-bla”!
Să ne luăm și de Franța, populată de acești africani care ne dau nouă lecții în UE
Și a venit rândul Franței. Din nou, recepție la Ambasadă. Tot cu prilejul Zilei Naționale, de data aceasta, de 14 iulie. Flaimucii au lipsit, tratând cu partea lor cea mai inteligentă (aflată sub coccis/noadă) invitația de a participa la sărbătoarea unui stat care a militat și luptat în ultimele trei secole pentru independența și unitatea românilor.
Nu contează că formarea României, ca stat, s-a petrecut și cu ajutorul Franței. Nu contează că Unirea de la 1918 s-a făcut cu ajutorul Franței. Nici măcar nu contează că 433 de militari francezi, decedați în timpul Primului Război Mondial, își dorm somnul de veci în cimitire din București, Alexandria, Constanța, Galați, Iași, Slobozia și Timișoara. O parte dintre ei au făcut parte din unitatea care l-a însoțit pe generalul Berthelot în misiunea sa de asistență a Armatei Române, între 1916 și 1917.
În ochii slugilor penalului Dragnea contează doar că șeful lor nu este amnistiat pentru marile sale furturi, iar ei nu pot să își vadă liniștiți de furtișaguri. Îi deranjează reacțiile oficialilor din ambasade.
Așa că, în loc de sora mai mare a României, Franța este transformată, prin postacii de pe Facebook (plătiți de Grupul Infracțional Organizat coordonat de la Moscova), în țara europeană care a ajuns să fie condusă de arabi și negri. Dintr-o dată, Franța, model de democrație, devine un fel de Bau-Bau african, eventual țară plină de canibali. Și cum, Doamne iartă!, noi niște albi și exponenți ai civilizației mondiale de sorginte pelasgo-traco-pesedistă, să ne primim lecții de la sclavii ăia veniți din jungla africană!
Sputink să trăiască, pentru că a lor e manipularea și lauda și interesul, în veacul vecilor, PUTIN!
Ce să vezi, aceste atacuri sunt copiate, nu la indigo, ci ”copy-paste”, după propaganda rusească în media și social-media din România. Iar slugile penale ale condamnatului Dragnea nu prididesc să se laude cu laudele primite din partea propagandei rusești în România. Cum este cazul (și nu e singular) exponentei ”video-chat-ului politic” și reprezentantei de seamă a ”oltencelor fierbinți”, această ”Rhamnus frangula” a lui Vadim Tudor, actuală dominatrix a nătângului ibovnic plin de prostie și rimă cu Tanda.
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european
Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României. Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.
Priorități austriece
Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.
Președinția ”din umbră”
România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.
Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.
„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.
4 piloni
Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE
Statele NATO, ingrijorate de politica militara rusa
Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander, cu potenţial nuclear, în enclava Kaliningrad, aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO fiind în raza de acţiune a acestora, informează agenţiile de presă ruse și internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS.
Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), a anunţat luni că au fost instalate siateme de rachete Iskander în Kaliningrad, fără a spune pentru cât timp. „Da, sistemele Iskander au fost montate. Infrastructura militară străină este considerată în mod automat prioritară pentru a fi atacată”, a declarat Vladimir Şamanov pentru agenţia RIA Novosti, preluată de Mediafax. „Decizia reprezintă o reacţie la mobilizarea de capabilităţi militare în apropierea frontierelor” Rusiei, a subliniat Vladimir Şamanov.
NATO acuză Moscova de destabilizare
Administraţia Vladimir Putin a transmis în alte situaţii că instalarea rachetelor Iskander în Kaliningrad, regiune rusă care are frontiere cu Polonia şi Lituania, avea statut temporar, fiind o reacţie la suplimentarea capacităţilor militare americane în ţările baltice. Washingtonul a atras atenţia în mai multe rânduri că poziţionarea unor sisteme de rachete de acest tip în apropierea unor state membre NATO este „destabilizatoare”.
Sistemele balistice Iskander (SS-26 Stone, potrivit terminologiei NATO) sunt mobile, putând lansa rachete cu raze de acţiune de până la 500 de kilometri, cu ogive convenţionale ori nucleare. Alianţa Nord-Atlantică şi lideri ai ţărilor baltice au exprimat preocupări şi au cerut clarificări Rusiei în legătură cu decizia de instalare a sistemelor de rachete Iskander în enclava rusă Kaliningrad. „Este vorba de o situaţie foarte gravă… Instalarea sistemelor de rachete este în mod temporar ori altfel? Pur şi simplu nu ştim”, a declarat Rose Gottemoeller, adjunct al secretarului general NATO. „Aceste sisteme nu constituie o ameninţare doar pentru Lituania, ci pentru jumătate din ţările europene”, a avertizat preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite, potrivit FT.
Peskov se face că plouă
Rusia are dreptul suveran de a decide locurile de pe teritoriul său unde îşi desfăşoară resursele militare, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în legătură cu relatările potrivit cărora Rusia a amplasat rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad, informează Reuters și Agerpres. Într-o conferinţă de presă, Dmitri Peskov nu a menţionat însă dacă în Kaliningrad au fost desfăşurate sisteme de rachete. El a subliniat însă că ”desfăşurarea unei arme nucleare sau a alteia, desfăşurarea de unităţi militare şi aşa mai departe pe teritoriul rus constituie în mod exclusiv o problemă suverană a Federaţiei Ruse”. ”Rusia nu a ameninţat şi nu ameninţă niciodată pe nimeni. În mod natural, Rusia are acest drept suveran. Cu greu ea ar putea fi motiv de îngrijorare pentru cineva”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.
NATO, îngrijorat de intențiile Rusiei în zona baltică
Aproximativ 4.500 de militari NATO sunt staţionaţi în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Unii analişti se tem că Rusia poate ocupa rapid ţările baltice în cazul unui conflict. Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în 2016 un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.
Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.
Danemarca se simte amenințată de Rusia
Parlamentarii danezi au ajuns, la finele lunii ianuarie 2018, la un acord pentru a suplimenta bugetul de apărare cu peste 2 miliarde de euro pentru următorii şase ani, invocând că Rusia reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii naţionale, informează Mediafax, care citează Reuters. Până în 2023, bugetul pentru apărare din Danemarca va creşte cu aproximativ 20%.
”Ameninţarea venită dinspre Rusia este reală şi în creştere, aşa că trebuie să arătăm că suntem determinaţi să ne apărăm”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, prim-ministrul de la Copenhaga. De asemenea, Danemarca va înfiinţa şi o brigadă de 4.000 de militari, care va fi concentrată în regiunea Mării Baltice. Decizia creşterii bugetului pentru apărare a fost luat în contextul în care, în 2016, Rusia a dislocat rachete Iskander-M şi sisteme antiaeriene S-400 în Kaliningrad.
În anii precedenţi, Danemarca a mai acuzat Rusia că a spart reţelele de calculatoare ale Ministerului danez al Apărării. ”Imaginea ameninţărilor internaţionale este foarte serioasă. O Rusiei tot mai agresivă la graniţele NATO, teorismul, ameninţările cibernetice şi criza imigraţiei- sunt probleme pe care trebuie să le gestionăm”, a transmis ministrul danez de Externe, Anders Samuelsen.
Ucraina se dotează cu rachete de fabricație proprie
Ucraina a testat tot la finalu lunii ianuarie 2018 o rachetă de producţie proprie capabilă să lovească obiective situate pe uscat sau pe apă, cu lansare de la sol, a anunţat secretarul Consiliului naţional ucrainean pentru securitate şi apărare, Oleksandr Turcinov, transmite Moldpres. Responsabilul ucrainean nu a precizat ce rază de acţiune are noua rachetă, prima astfel de armă produsă integral în Ucraina, dar a subliniat că este conformă cu acordurile internaţionale. „Au avut loc teste de zbor reuşite ale noii arme, o rachetă cu lansare de la sol. În cursul acestor teste au fost verificate performanţa de zbor şi performanţa tuturor sistemelor noii arme”, a menţionat Turcinov.
Kievul s-a angajat să aloce 5% din PIB cheltuielilor pentru securitate şi apărare, în condiţiile în care Ucraina este angajată într-un conflict cu separatişti susţinuţi de Rusia în estul ţării, în urma anexării de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, acum aproape patru ani, aminteşte Reuters. La începutul lui ianuarie, Rusia a desfăşurat o nouă unitate – a doua la număr – de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) – un sistem avansat de rachete sol-aer – în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014.
De teama Rusiei, Finlanda cumpără rachete din SUA
SUA au aprobat vânzarea a 200 de rachete de atac şi de apărare Finlandei, ţară care nu este membră NATO şi situată la graniţa cu Rusia, pentru suma de peste 700 de milioane de dolari, a anunţat luni Departamentul de Stat, relatează Agerpres, care preia AFP. Departamentul de Stat american a aprobat simultan două vânzări către Finlanda: cea de aproximativ 132 de rachete sol-mare Harpoon, care urmează să fie îmbarcate la bordul unor nave de război finlandeze sau desfăşurate pe baterii de apărare în zonele de coastă, şi cea de 68 de rachete antirachetă ”Sea Sparrow” destinate noii generaţii de nave cu care marina finlandeză urmează să se doteze până în 2020. Harpon, în valoare de 622 milioane de dolari, sunt rachete de atac anti-navă cu rază lungă de acţiune, fabricate de firma americană Boeing, ”care vor întări capacităţile de apărare ale liniilor maritime” ale Finlandei, se arată în comunicat.
Este pentru prima dată când Finlanda achiziţionează acest tip de rachete ”dar nu va avea nicio dificultate să le integreze” în capacităţile sale de apărare, a adăugat Departamentul de Stat. Finlanda este statul UE care are cea mai lungă frontieră cu Federația Rusă. (M.A.B.)
de Razvan Iorga | mai 19, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova face din nou uz de retorica specifica prin care anunta retragerea militara de granitele Ucrainei, dar acest lucru nu se produce in realitate. In schimb, NATO acuza din nou ca acestea sunt doar vorbe goale, fara o acoperire reala in teren. Seful statului rus Vladimir Putin a ordonat luni retragerea trupelor care efectueaza manevre in apropiere de frontiera cu Ucraina, iar Moscova cere Kievului sa-si retraga „imediat” trupele din estul tarii, a anuntat Kremlinul.
La randul sau, Moscova a indemnat Ucraina „sa puna capat imediat operatiunii represive si violentelor si sa retraga trupele”, a mai anuntat Kremlinul. Diplomatia ucraineana a trimis Moscovei o nota de informare cu propunerea de a initia „imediat” activitati comune in scopul stabilizarii situatiei la frontiera ruso-ucraineana. Kievul a propus Moscovei sa ia masuri pentru a stabiliza situatia in regiune, iar „lipsa unei reactii corespunzatoare din partea Rusiei va fi calificata de partea ucraineana drept o incalcare a angajamentelor si acordurilor bilaterale”, afirma diplomatia de la Kiev. La randul sau, Ministerul rus de Externe a afirmat ca va examina propunerea autoritatilor ucrainene, potrivit adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin.
NATO nu vede nicio schimbare
In schimb, NATO a anuntat ca nici de data aceasta promisiunile Rusiei nu sunt reale. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sustine ca nu a vazut „nicio dovada” ca Rusia a inceput sa isi retraga trupele mobilizate de mai multe saptamani in apropiere de frontiera ucraineana, in timp ce presedintele Vladimir Putin a anuntat luni intoarcerea lor in cazarmi.
„Din nefericire, trebuie sa spun ca nu am vazut nicio dovada ca Rusia a inceput retragerea” trupelor, a declarat in cadrul conferintei sale de presa lunare Rasmussen, la cateva ore dupa anuntul lui Putin. „Aceasta este a treia declaratie a lui Putin, dar noi nu am vazut inca o retragere”, a adaugat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. „Regret, deoarece ar fi fost semnul unei detensionari si daca intr-o zi vom vedea semnele unei retrageri, voi fi primul care ma voi bucura”, a explicat el. Rusia a anuntat in repetat randuri ca si-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, isi aceste lucruri s-au dovedit de fiecare data false.
Finlanda si Suedia vireaza ar putea adera la structurile Aliantei Nord-Atlantice
Pe de alta parte, tot mai multe tari europene, neafiliate inca la NATO, ar putea cere aderarea la acest bloc militar. Totul pe fondul tensiunilor din Ucraina. Cele mai noi „posibile pretendente” sunt Finlanda si Suedia. Ministrul finlandez al apararii, Carl Haglund, a declarat luni pentru portalul YLE ca acesta ar putea fi un efect al crizei ucrainene.
‘Este oarecum paradoxal ca actiunile Rusiei au adus Finlanda si Suedia mai aproape ca oricand de aderarea la NATO. Nu cred ca aceasta era intentia Rusiei’, a declarat ministrul Haglund la o conferinta a formatiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP). El a subliniat in acest context ca Finlanda trebuie sa se angajeze intr-o dezbatere serioasa despre securitate si aparare, iar partidul pe care-l conduce ar trebui sa-si formuleze o pozitie oficiala cu privire la aceste probleme pana cel tarziu la conferinta de anul viitor. Celelalte trei tari scandinave, Danemarca, Norvegia si Islanda, sunt membri fondatori ai NATO, in timp ce Finlanda si Suedia au ales pana in prezent politica neafilierii la blocurile militare. O posibila admitere a celor doua tari scandinave in NATO ar avea implicatii considerabile pentru Rusia, mai ales daca analizam cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontiera de 1.200 de kilometri.
Se strange lantul in jurul Rusiei
In cazul unei consolidari a cooperarii Aliantei cu Ucraina si Georgia, atunci NATO ar avea sub control intreaga vecinatate vestica a Rusiei, de la Oceanul Arctic, pana in Marea Neagra si Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina si Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicatii Response Force, desfasurat de Alianta in anul 2006 in insulele Capului Verde, din vestul Africii, constata agentia rusa de presa. Finlanda a semnat luna trecuta un memorandum de intelegere cu NATO, ce permite navelor si avioanelor Aliantei sa stationeze pe teritoriul sau si prevede posibilitatea ca armata finlandeza sa primeasca asistenta daca solicita acest lucru. In opinia agentiei RIA Novosti, acest acord inseamna practic ca Finlanda va fi sub protectia Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apararea colectiva a membrilor Aliantei.
Si Suedia a semnat la randul ei un acord asemanator cu NATO. Analistii militari au subliniat adesea ca gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decat cel al multor state deja membre ale Aliantei. Aderarea la NATO a fost evocata si de partidul premierului finlandez Jyrki Katainen, Coalitia Nationala, unii membrii marcanti ai formatiunii propunand un referendum pe acest subiect.
de Vitalie Goncearov | sept. 12, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, continua ofensiva diplomatica in UE
Premierul Republica Moldova, Vladimir Filat, insotit de o delegatie guvernamentală si oameni de afacere vor efectua o vizită oficială în Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Norvegiei, în perioada 11-14 septembrie 2011, relateaza mass-media de la Chisinau, citand surse oficiale locale. Demersurile diplomatice ale sefului guvernului de la Chisinau vin la cateva zile dupa ce acesta a efectuat o vizita in Polonia si Germania. Desantul diplomatic va începe în capitala finlandeza, Helsinki, cu participarea la Forumul Economic moldo-finlandez. Premierul va avea întrevederi bilaterale cu Prim-ministrul Republicii Finlanda, Jyrki Katainen şi cu ex-premierul Mari Kiviniemi, actual deputat al Parlamentului finlandez, membru al Comisiei parlamentare pentru politică externă.
La Stockholm, Vlad Filat va avea întrevederi cu omologul său suedez, Fredrik Reinfeldt, cu Preşedintele Parlamentului, Per Westerberg şi cu ministrul Afacerilor Externe al Regatului Suediei, Carl Bildt. De asemenea, premierul va avea o întrevedere cu Ulf Berg, Preşedintele Consiliului Suedez pentru Comerţ şi cu reprezentanţii marilor companii suedeze.
Vizita în ţările nordice se va încheia miercuri, 14 septembrie, la Oslo, unde Vlad Filat va avea întrevederi bilaterale cu Prim-ministrul Regatului Norvegiei, Jens Stoltenberg, Vicepreşedintele Parlamentului norvegian, Per Kristian Foss, şi cu Jonas Gahr Store, ministru al Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei. Vlad Filat va vizita si locul de comemorare a victimelor atacurilor din Oslo şi Utoya.
