Ucraina, pregatita sa raspunda militar unei noi ofensive rusesti

Ucraina, pregatita sa raspunda militar unei noi ofensive rusesti

Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa

Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa

In urma consolidarii prezentei militare ruse in regiunea de est a Ucrainei a fost întărită activitatea de cercetare și echiparea tehnica generala a trupelor ucrainene de pe linia de demarcatie, a declarat Petro Poroșenko, președintele Ucrianei, în timpul unei conferințe de presă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Potrivit rapoartelor de informații, în Donbas au sosit noi unități ale forțelor speciale ruse. Noi avem aceste date. Stim si numele brigazii, efectivul – informatiile au fost transmise către partenerii noștri internaționali – locul de desfășurare permanentă”, – a declarat Poroșenko. „Rusia utilizează agresiunea din estul Ucrainei ca pe un teren de testare pentru cele mai noi arme. Pentru război electronic, de comunicații, mijloace de suprimare a sistemelor noastre radar pentru artilerie. Am învățat să luptam impotriva acestor mijloace, inclusiv cu ajutorul partenerilor noștri. Am strans consiliul de război, a fost dezvoltata o criptogramă, a fost imbunatatit serviciul de culegere a informatiilor, am sporit protectia, dotarea cu echipamente tehnice. Reacție este deja vizibila” a mai declarat șeful statului ucrainean.

Ordin secret dezmintit

„Nu vom permite sa moara soldații noștri, în același timp, insist asupra faptului că Ucraina poate opri orice operațiuni ofensive ale oricărui număr de trupe rusești. Situatia este radical diferita fata de 2014 ..” a mai declarat Poroșenko. Presedintele dela Kiev a dat lamuriri si in ceea ce priveste procedura focului de raspuns pe linia de demarcatie, dezmintind zvonurile despre „un ordin secret”, care interzice raspunsul la atacurile cu proiectile si arme de foc ale inamicilor.
”Vreau să resping acest nonsens. Știți, când cineva la Kiev scrie pe Facebook: „Stăm în tranșee sub foc, așteptăm permisiunea de a deschide focul de răspuns”… Nu glumesc. Ei uită să dezactiveze serviciul de geolocalizare, care ne arata clar cine sunt… Singurul lucru de care sunt multumit astazi este ca a scazut mult fata de 2014 numarul celor care vor să destabilizeze situația „ a declarat Poroșenko.
„Decizia de a deschide foc de raspuns aparține comandantului unitatii, el nu este obligat sa se consulte cu superiorii daca este vorba despre foc de raspuns. Mai mult chiar, comandantul este obligat, în cazul in care există o amenințare la adresa vieții – să ordone deschiderea focului. Repet, singura interdictie este cea de a deshide focul primul. Dar dacă sunt identificate grupuri de recunoaștere sau sabotaj ale inamicului, care reprezinta o amenințare, poate deschide focul. Asa ca nu exista proceduri de aprobare” a mai subliniat șeful statului ucrainean.
„Dacă el (comandantul – n.r.) a deschis primul focul – va fi o investigație, va răspunde. Daca a deschis foc de răspuns, a aparat – va fi decorat. Nicio alta instrucțiune secretă nu există!” a incheiat Poroșenko.

Bilant ONU

Cel puţin 9.371 de persoane au fost ucise, iar alte 21.500 au fost rănite în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, anunţă Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, citat de mass-media internationala. „În total, în perioada aprilie 2014 – 15 mai 2016, în estul Ucrainei au fost 30.903 victime, în rândul armatei, civililor şi grupurilor militare separatiste. Acest bilanţ include 9.371 de persoane ucise şi 21.532 rănite” subliniaza Naţiunile Unite. „După doi ani, situaţia în estul Ucrainei rămâne instabilă şi ar putea să evolueze spre un conflict latent”, mai precizează Naţiunile Unite.

Tortura, folosita de ambele parti

Tortura a fost aplicata în mod sistematic de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de către separatiștii proruși, a declarat asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, Ivan Simonovic, transmite agenția ucraineană Unian, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
El a spus că, în anumite regiuni, lipsa de respect pentru drepturile omului a devenit un fapt cotidian. Simonovic a mai precizat că SBU realizează rețineri și utilizează sistematic tortura împotriva persoanelor suspectate că simpatizează separatiștilor.
Misiunea de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite va prezenta in curand un raport privind situația din Ucraina. În raport se vorbește despre „sute de cazuri de detenție ilegală, tortura și rele tratamente”, atât din partea separatiștilor, cât și din partea serviciilor secrete de la Kiev.
Anterior, o Comisie a ONU a fost împiedicată să cerceteze respectarea drepturilor omului în Ucraina, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a interzis Comisiei să viziteze locul de detenție în care se presupunea ca exista persoane deținute ilegal. Reprezentanții SBU au motivat refuzul vizitării prin faptul ca printre membrii Comisiei era și un cetățean rus.

Presiuni ruse

Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
‘Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape’ ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, ‘precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională’, a indicat Lukașevici. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk.

Kiev, vinovatul de serviciu

Inaltul oficial rus a mai subliniat toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși.
‘Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală’ a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei.
Reamintim ca guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind toate încălcate.

Consolidare militara rusa

Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat vineri o sursă militară rusă agenției Interfax, citată de mass-media internationala. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării” a subliniat sursa.
Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, „măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei”, a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Această informație apare la două zile după ce publicații din Ucraina și Belarus au relatat că armata rusă a relocat la sfârșitul lunii mai 2016 Brigada a 28-a mecanizată în zona orașului Klințî din Briansk.

Noi baze ofensive

Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas — teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei — ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina.
In luna mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), fapt relatat si de site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina, in regiunea Breansk, coridor militar traditional pentru armatele tariste, sovietice si ruse in actiunile lor ofensive impotriva statelor europene.
Rusia încearcă să creeze o așa-numită „linie de apărare”, consideră pe de altă parte jurnaliștii de la Charter97.org, dar potrivit mass-media ruse ar fi vorba de „un pumn blindat superputernic”, ca o contrapondere la NATO.
De altfel și ministrul apărării al Federatiei Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat la începutul anului crearea a trei noi divizii de infanterie mecanizată care vor avea bazele în regiunile Voronej și Rostov, învecinate cu Ucraina, precum și în regiunea Smolensk, la frontiera cu Belarus.

Vazduhul din Romania si Bulgaria, aparat de Polonia

Actiunile militare ruse continua sa trezeasca nelinisti in statele NATO, care si-au intensificat colaborarea in cadrul Aliantei. Astfel, potrivit „Radio Polonia”, care il citeaza pe adjunctul ministrului apărării din Polonia, Tomasz Shatkovsky, avioanele de lupta poloneze vor participa la misiunea de poliție aeriană a NATO în cerul Bulgariei și României.
Potrivit acestuia, prin participarea la patrularea spațiului aerian deasupra Balcanilor, Varșovia vrea să demonstreze că Polonia este preocupata nu numai cu privire la propria siguranță, dar, de asemenea, sprijină partenerii din NATO. Shatkovsky spune ca misiunea NATO din România și Bulgaria se va desfasura pe bază de rotație, iar contingentele din statele aliate se vor schimba la fiecare câteva luni.
Misiunile de patrulare ale avioanelor poloneze in zona balcanica ar putea începe în toamna anului 2016.

Raspuns NATO in Marea Baltica

Tot ca un raspuns la consolidarea prezentei ruse in Baltica, la Tallinn au sosit 15 nave de război ale NATO pentru a participa la exercițiile internaționale Baltops, relateaza surse militare NATO, citate de mas—media internationala.
Navele, de diferite tipuri, de la distrugatoare si fregate pana la nave puitoare de mina si patrulare, vor fi prezente în zona exercițiului pe parcursul a cateva zile. Din partea Forțelor Navale ale Estoniei vor participa la exerciții unitatile de mine, si 80 de marinari, inclusiv din fortele speciale ale flotei acestui stat baltic, membru NATO.
Exercițiile militare Baltops vor avea loc între 3-19 iunie. La ele vor participa aproximativ 4.500 de persoane, 50 de nave și 60 mijloace de transport aerian ale membrilor si partenerilor NATO (18 state). Exeritiile Baltops se desfasoara pentru a 44-a oara și vor include acțiuni pe mare, în aer și pe uscat.

Share our work
Regiunea Marii Baltice, baza permanenta de operatii a armatei SUA

Regiunea Marii Baltice, baza permanenta de operatii a armatei SUA

Armata SUA, pregatita sa ramana in regiunea Marii Baltice si in anul 2015

Armata SUA, pregatita sa ramana in regiunea Marii Baltice si in anul 2015

Trupele americane vor rămâne în ţările baltice şi Polonia pe parcursul întregului an 2015 pentru a „descuraja agresiunea rusă”, a declarat duminică generalul-locotenent american Ben Hodges, relateaza mass-media estoniana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Forţele americane vor rămâne în Lituania, Estonia, Letonia şi Polonia atât timp cât va fi necesar pentru a disuada agresiunea rusă”, a declarat Hodges, comandantul trupelor americane în Europa. „Am planificat rotaţii pe tot parcursul anului viitor. Au fost desemnate unităţi militare pentru a le efectua”, a precizat el.
Statele Unite au trimis, începând din aprilie 2014, aproximativ 600 de militari americani, în rotaţie continuă, în Polonia şi în ţările baltice, pentru exerciţii militare menite să demonstreze solidaritatea ţărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
Si alţi aliaţi europeni, de asemenea, au trimis militari în regiune pentru o serie de exerciţii, iar NATO a trimis avioane de luptă suplimentare, surse militare americane precizand ca in regiune va fi dislocat treptat si un contingent naval.

Share our work
Conducerea NATO, ofensiva diplomatica in tarile baltice

Conducerea NATO, ofensiva diplomatica in tarile baltice

NATO, ingrijorat de actiunile aviatiei militare ruse

NATO, ingrijorat de actiunile aviatiei militare ruse

Alianţa Nord-Atlantică a interceptat anul acesta peste 100 de zboruri militare ruse, de trei ori mai multe comparativ cu anul 2013, a anuntat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Inaltul oficial aliat a început joi un turneu în Estonia, Letonia şi Lituania, scopul fiind oferirea de garanţii acestor state preocupate de comportamentul Rusiei. „NATO va proteja Estonia”, a declarat Stoltenberg la baza aeriană Amari, unde s-a întâlnit cu premierul eston, Taavi Roivas, precum şi cu militari americani, germani şi estoni. Stoltenberg a felicitat Guvernul de la Tallinn pentru alocarea a 2% din PIB apărării, un procent rar intalnit la alte state membre ale Aliantei.

Problema Mistral

În contextul crizei din Ucraina, Rusia a multiplicat zborurile în apropierea spaţiului Alianţei Nord-Atlantice. „Am avut peste 100 de interceptări de avioane ruse, de trei ori mai multe decât anul trecut”, a spus Stoltenberg.
Întrebat despre posibilitatea livrării navelor Mistral franceze Rusiei, Stoltenberg a refuzat să comenteze: „NATO nu vinde echipamente militare, ci statele membre. Nu va decide NATO în această problemă”.

Estonia, fortareata cibernetica a NATO

Alianţa Nord-Atlantică organizează, în Estonia, cel mai mare exerciţiu cibernetic din istorie pentru a testa abilităţile de a-şi apăra reţelele de diverse provocări existente în aceste domeniu, specialiştii români elaborând scenariul şi mediul virtual pentru acest exerciţiu complex. „Acest exerciţiu va testa sistemele noastre pentru a ne asigura că NATO ţine pasul cu ameninţările care evoluează şi că abilităţile şi expertiza specialiştilor noştri cibernetici sunt la capacitate deplină pentru îndeplinirea sarcinilor”, a declarat Sorin Ducaru, asistent al Secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente, potrivit unui comunicat al Alianţei.
Exerciţiul „Cyber Coalition 2014”, început marţi în Estonia, testează capacitatea Alianţei de a-şi apăra reţelele de diverse provocări existente în domeniul cibernetic. La Cyber Coalition 2014 participă peste 670 de experţi cibernetici şi guvernamentali din toate cele 28 de state membre, inclusiv din România, plus Finlanda, Suedia, Austria, Elveţia şi Irlanda.

Exercitiu strategic

Experţii testează viteza schimbului de informaţii care permite ţărilor membre NATO să-şi coordoneze apărarea împotriva atacurilor cibernetice. „Ameninţarea cibernetică nu este doar o ameninţare potenţială, ci o realitate de zi cu zi. Conflictele pot fi virtuale dar cu consecinţe care sunt reale şi distructive”, a mai precizat Ducaru, care îl însoţeşte pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat, joi, Centrul de Excelenţă NATO în domeniul cibernetic de la Tallinn, Estonia, unde se desfăşoară exerciţiul.

Amenintari cibernetice

La summitul NATO din septembrie 2014, din Ţara Galilor, aliaţii au stabiit că atacurile cibernetice pot reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii, securităţii şi prosperităţii la nivel naţional şi la nivel euroatlantic. Impactul atacurilor cibernetice poate fi la fel dăunător asupra societăţilor moderne precum atacurile convenţionale.
„Atacurile şi ameninţările cibernetice vor continua să devină din ce în ce mai frecvente, sofisticate şi potenţial dăunătoare (…) Suntem hotărâţi determinaţi să dezvoltăm în continuare capacităţile noastre naţionale în domeniul apărării cibernetice şi vom întări securitatea cibernetică a reţelelor naţionale de care NATO depinde pentru îndeplinirea sarcinilor principale, astfel încât să ajutăm la edificarea unei Alianţe puternice şi pe deplin protejată. Cooperarea strânsă bilaterală şi multilaterală joacă un rol cheie în ceea ce priveşte întărirea capacităţilor de apărare cibernetică ale Alianţei. Vom continua să integrăm apărarea cibernetică în cadrul operaţiunilor NATO şi a planurilor operaţionale şi de contingenţă, precum şi întărirea schimburilor de informaţii, inclusiv în ceea ce priveşte conştientizarea anumitor situaţii, între Aliaţi”, se arată în declaraţia finală a summitului din Ţara Galilor.

Share our work
SUA trimite trupe in Estonia

SUA trimite trupe in Estonia

soldati americani Estonia am22SUA a decis sa intareasca militar si Tarile Baltice pe fondul situatiei tensionate din Ucraina.  O companie de 150 de militari a Brigazii 173 aeropurtata a armatei americane a sosit luni in Estonia, completand dispozitivul de 600 de militari in regiune. Militarii americani au fost trimisi la baza aeriana Amari, unde au fost intampinaţi de presedintele eston, Toomas Hendrik Ilves. Militarii vor fi staţionaţi in Portul Paldiski, situat la Marea Baltica, cel puţin pana la sfarsitul anului. „Relaţiile transatlantice constituie un element vital de securitate intr-o lume nonsecurizata. Apreciem prezenţa trupelor aliate pe teritoriul nostru. Estonia este o ţara care a apreciat mereu si care iubeste Statele Unite”, a declarat presedintele Ilves. Statele Unite au anunţat ca vor trimite 600 de militari in Polonia si in ţarile baltice, un gest adresat Rusiei in contextul crizei din Ucraina. „Singurul pericol militar in regiunea Marii Baltice este Rusia. Moscova nu recunoaste neutralitatea: sunteţi cu ei sau impotriva lor”, a comentat seful Statului Major al armatei estone, Riho Terras. Si granicerii ucrainei se mobilizeaza la granita estica. Granicerii ucraineni vor deschide focul, fara a mai astepta ‘ordin de sus’, in cazul in care trupele ruse vor incerca sa treaca granita cu Ucraina, a declarat luni seful Departamentului pentru relatii cu presa din cadrul Serviciului ucrainean pentru frontiera de stat, Oleg Slobodian, citat de agentia de presa Unian. Toate punctele de trecere a frontierei sunt posturi militare. Prin urmare, in caz de atac sau provocare in apropiere de granita de stat, militarii ucraineni vor actiona in conformitate cu legile si regulamentele armatei ucrainene, a declarat acesta intr-o conferinta de presa. In situatia unui atac asupra oricarui post militar, granicerii au dreptul sa-si foloseasca armele din dotare si, in cazul unei invazii a trupelor ruse in Ucraina, ei vor deschide focul fara sa mai astepte vreun ‘ordin de sus’, a tinut el sa sublinieze.

Share our work
Estonia: Rusia a aratat o nervozitate excesiva pentru Parteneriatul Estic

Estonia: Rusia a aratat o nervozitate excesiva pentru Parteneriatul Estic

urmas_paet am2Seful diplomatiei estoniene, Umas Paet (foto), a declarat sambata ca apropierea unor foste republici sovietice de UE, in cadrul Parteneriatului Estic, nu este indreptata impotriva Rusiei, declarand ca pe acest subiect s-a manifestat „o nervozitate excesiva” din partea Moscovei. ”Programul Parteneriatului Estic nu este un program antirusesc si nu este indreptat impotriva cuiva anume. Problema legata de o colaborare mai stransa intre UE si aceste state este aceea ca ea raspunde intereselor acestor state si alegerii lor”, a declarat seful diplomatie de la Tallinn intr-un interviu pentru Interfax. ”Poate suna oarecum idealist, dar nu vad in principiu de ce ar trebui cineva sa fie agresiv sau sa arate o nervozitate excesiva” in aceasta problema, a adaugat ministrul estonian, facand aluzie la atitudinea Moscovei fata de politica de apropiere a unor foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, de Uniunea Europeana. Referindu-se la preconizata semnare de catre Ucraina a Acordului de asociere si liber schimb cu UE si parafarea unor acorduri similare cu Republica Moldova si Georgia la apropiatul summit de la Vilnius din noiembrie, Urmus Paet a insistat ca nu vede motive pentru ”un conflict” pe acest subiect. ”Uniunea Europeana are incheiate acorduri de liber schimb cu o serie de alte state, ceea ce nu inseamna ca acestea nu pot avea relatii bune, inclusiv economice, cu alte tari, inclusiv si cu Rusia”, a continuat ministrul estonian. ”Nu inseamna ca aceste state trebuie sa fie a priori inchise pentru colaborarea cu state terte. Fiecare stat are posibilitatea de a hotari singur ce fel de acorduri doreste sa incheie si cu cine”, a apreciat el.

Presiuni ale Moscovei

Moscova a fost adesea acuzata de utilizarea armei comerciale pentru a face presiuni asupra tarilor din fosta URSS care doresc sa se apropie de UE in cadrul Parteneriatului Estic /Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan/. Rusia a blocat recent importurile de la un mare producator ucrainean de dulciuri si a interzis importurile de vin din Republica Moldova, sanctiuni comerciale considerate de Parlamentul European drept ‘acoperiri pentru o presiune politica evidenta’. intr-o rezolutie adoptata la mijlocul lunii septembrie, eurodeputatii cereau Rusiei sa puna capat presiunilor ‘inacceptabile’ asupra tarilor din fosta URSS, subliniind ca Moscova trebuie ‘sa respecte dreptul suveran’ al acestor state ‘de a-si face propriile alegeri politice’.

Share our work