de Isac Mihai | apr. 29, 2019 | Federatia Rusa, Principal, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, relatează mass-media de la Priștina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.
Summit decisiv
Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de etnicii sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi (n.r.-Valea Preșevo).
Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Republica Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.
Cancelarul federal german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor încerca să-i readucă pe cei doi vechi inamici la masa negocierilor, în cadrul unui summit regional ce va avea loc luni după-amiaza la Berlin. Acesta are loc după ce negocierile de reconciliere conduse de UE s-au aflat anul trecut într-un punct mort.
Baricada rusă
Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.
‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.
Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.
Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
UE, incapabilă
‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.
‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.
KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.
Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.
Războiul taxelor
De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.
Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.
Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.
Joc diplomatic
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.
Principiile războiului
Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.
Reacții dure
Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.
In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.
Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.
Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.
UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Apel american
Serbia şi Republica Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.
Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.
Ripostă de la Belgrad
Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.
La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni cu președintele în exercițiu al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și cu principalul favorit la funcția de președinte, Volodimir Zelensky, au declarat surse diplomatice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, liderul de la Paris încearcă revitalizarea așa-numitului “format Normandia” (compus din Rusia, Ucraina, Franța, Germania), prin care se încearcă rezolvarea conflictului din Donbass. Macron încearcă să obțină garanții din partea Volodimir Zelensky că, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale, va susține demersurile Parisului. Confruntat cu o erodare puternică a imaginii pe scena intenațională, pe fondul protestelor care zguduie de săptămâni bune Franța, Macron mizează pe un succes diplomatic în Ucraina.
Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-
Poroșenko, desant diplomatic
Anterior s-a anunțat că Angela Merkel, cancelarul federal german, îl va primi în data de 12 aprilie pe Petro Poroșenko la Berlin. Liderul de la Kiev va efectua o deplasare oficială în Germania, mizând pe un transfer de imagine de la Merkel, care se bucură de o popularitate crescută în Ucraina.
„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.
„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în faţa comunităţii armene că, în următoarele săptămâni, Franţa va declara 24 aprilie „zi naţională de comemorare a genocidului armean”, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Franţa este în primul rând această ţară care ştie să privească istoria în faţă, care a denunţat printre primele hăituirea criminală a poporului armean, care încă din 1915 l-a numit genocid pentru ceea ce era, care, în 2001, la finalul unei lungi lupte l-a recunoscut prin lege şi care, în următoare săptămâni, va face din 24 aprilie o zi naţională de comemorare a genocidului armean”, a declarat el.
Promisiuni electorale
Luând cuvântul în cursul dineului anual al Consiliului de coordonare a organizaţiilor armene din Franţa (CCAF), şeful statului şi-a onorat astfel promisiunea de campanie de a înscrie în calendarul francez o zi comemorând acest eveniment, un gest pe care armenii din Franţa îl aşteptau cu nerăbdare. Cu ocazia dineului CCAF de anul trecut, Emmanuel Macron anunţase că îşi va respecta promisiunea.
Şeful statului a adus, de asemenea, un omagiu cântăreţului francez de origine armeană Charles Aznavour, decedat la 1 octombrie. Fiul cântăreţului, Nicolas Aznavour, i-a oferit un duduk, oboi tradiţional armean din lemn de cais.
Emmanuel Macron a mai adus un omagiu şi compozitorului Michel Legrand a cărui mamă era de origine armeană.
În octombrie 2018, Emmanuel Macron a vizitat Armenia cu prilejul summitului francofoniei de la Erevan unde a asistat la un omagiu în memoria lui Charles Aznavour.
În Franța locuiesc câteva sute de mii de urmași ai refugiaților armeni care au fugit din cauza genocidului armean din timpul Primului Război Mondial.
Răspuns turcesc
„Acuzațiile cu privire la așa-numitul genocid armean sunt minciuni politice care nu au niciun temei legal, contrar faptelor istorice. Ele sunt nule și neavenite pentru Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției turce, İbrahim Kalın. „Cei care ignoră apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan din 2005 de a înființa o comisie comună de istorici pentru a aduce lumină asupra realităților istorice încearcă să manipuleze evenimentele istorice”, a adăugat Kalın. Acesta a mai spus că Macron, pus la colț de inamici politici și după luni întregi de proteste, încearcă să se salveze prin folosirea evenimentelor istorice ca arme politice.
Președintele Macron a declarat că l-a informat pe Erdoğan de mai multă vreme despre decizia respectivă, adăugând că dorește să mențină un dialog deschis cu Turcia. „Avem dezacorduri cu privire la lupta împotriva Statului Islamic, la respectarea drepturilor omului în Turcia și la genocidul armean”, a declarat Macron. „De asemenea, avem multe puncte cu care suntem de acord, cum ar fi necesitatea unei tranziții politice în Siria. Ca atare, dialogul cu Turcia este indispensabil”, susține președintele francez. Franța a recunoscut oficial în 2001 uciderea armenilor (din perioada 1915-1918) ca genocid.
Turcia acceptă că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar susține că cifrele sunt inexacte și neagă faptul că asasinatele respective au fost planificate sistematic. Pe de alta parte, armenii susțin că până la 1,5 milioane de oameni au fost uciși în timpul primului război mondial, în perioada în care Imperiul Otoman se destrăma, aproape 30 de țări recunoscând astfel de crime ca fiind acte de „genocid”. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria va depune oficial cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni a 20-a ţară membră a zonei euro, a anunţat recent ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, relatează mass-media de la Sofia, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi trimisă „în câteva ore”.
Mass-media bulgară mai menționează că autorităţile de la Sofia şi-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperarea cu BCE, astfel încât în iulie 2019 să poată adera la uniunea bancară şi apoi la euro.
Pași mărunți
Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, reprezintă primul pas. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puţin doi ani.
Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-şi da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea fi şi mai îndelungat, în funcţie de progresele statului balcanic.
La întâlnirea de săptămâna trecută a Eurogrupului, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au anunţat că evaluarea Bulgariei ar putea fi finalizată în „aproximativ un an”.
Criterii, îndeplinite formal
Eurogrupul include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.
„Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Bulgaria îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.
Îngrijorare occidentală
Dar unele state din zona euro, îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, precum şi de impactul corupţiei asupra băncilor bulgare, nu doresc ca Sofia să adere la zona euro prea curând.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.
Sprijin pe axa Paris-Berlin
Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.
Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.
România, codașă
În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM-2.
Însă noile solicitări arată că UE învaţă din greşelile trecutului pe măsură ce zona euro se extinde, subliniază Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles. „Experienţa statelor baltice a arătat că, dacă o ţară cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alătură zonei euro, ar putea intra într-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE să fie stabilizată şi va fi şi în interesul ţărilor candidate să îmbunătăţească statul de drept acasă”, a apreciat Daniel Gros, citat de mass-media.
În luna mai 2018, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană
UE a constatat marţi că negocierile de aderare cu Turcia sunt ”efectiv într-un punct mort’, în timp ce ţara „se îndepărtează din ce în ce mai mult” de blocul comunitar, potrivit concluziilor unei reuniuni care a avut loc la Luxemburg şi la care au participat miniştrii afacerilor externe din UE, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Consiliul UE notează faptul că Turcia se depărtează din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană. Negocierile de aderare a Turciei se află deci într-un punct mort”, se afirmă în documentul adoptat la încheierea discuţiilor celor 28 asupra perspectivelor de extindere ale UE.
În document se precizează că „niciun capitol nou nu poate fi avut în vedere pentru deschidere sau închidere şi nicio altă activitate de modernizare a uniunii vamale UE-Turcia nu este prevăzută”.
Aceste concluzii sunt echivalente cu cele din ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene privind ţările candidate la aderare, publicat în aprilie, când executivul UE a exclus deja orice deschidere a unui nou capitol în discuţiile privind aderarea Turciei la UE.
Relaţiile dintre UE şi Turcia au devenit foarte tensionate de la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 şi măsurile represive împotriva opozanţilor şi a jurnaliştilor care au urmat puciului eşuat
Raport critic
Turcia se îndepărtează rapid de pe calea aderării la Uniunea Europeană, indica în urmă cu câteva săptămâni comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, după publicarea celui mai critic raport de până acum al Bruxellesului faţă de alunecarea acestei ţări spre autoritarism, transmite Reuters. Deşi învelit într-un limbaj diplomatic, raportul din acest an al Comisiei Europene privind progresele de aderare ale Turciei acuză Ankara de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei eşuate de puci din iulie 2016.
Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu întărirea puterilor prezidenţiale.
Turcia ‘continuă să se îndepărteze cu paşi uriaşi de Uniunea Europeană, mai ales în domeniile statului de drept şi drepturilor fundamentale’, a declarat comisarul european Johannes Hahn, într-o conferinţă de presă după publicarea raportului. ‘Comisia a chemat în repetate rânduri Turcia să inverseze această tendinţă negativă cu titlu de prioritate şi formulează foarte clar recomandările sale în acest domeniu în raportul de astăzi’, a menţionat Hahn.
Solicitări comunitare
Documentul cerea de asemenea Ankarei să ridice starea de urgenţă care le permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guvernului său să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să suspende drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Raportul CE aminteşte că, de la introducerea stării de urgenţă, peste 150.000 de persoane au fost arestate, 78.000 încarcerate şi 110.000 de funcţionari publici au fost demişi. Potrivit autorităţilor turce, în jur de 40.000 dintre aceştia au fost repuşi în funcţii.
Guvernul de la Ankara afirmă că măsurile de securitate sunt necesare din cauza serioaselor ameninţări cu care se confruntă Turcia, stat membru NATO, care împarte frontiere terestre comune cu Irak şi Siria.
Turcia a început negocieri de aderare la UE în 2005, la 18 ani de la momentul depunerii cererii. După ce o serie de probleme, mai ales cea a Ciprului şi opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de o aderare a Turciei, au încetinit negocierile, acestea au intrat în blocaj din 2016.
Singura variantă
Limbajul oficialior turci față de UE diferă în funcție de interesele politice interne și regionale. Pe fondul recentei campanii electorale, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a adoptat o poziție dură și a respins orice altă opţiune în afara aderării la Uniunea Europeană, respingând propunerea franceză de „parteneriat” cu blocul comunitar.
Erdogan a subliniat, într-un interviu publicat acum câteva săptămâni, că UE trebuie „să-şi ţină promisiunile făcute” Turciei, reproşându-i că „blochează accesul la negocieri şi lasă să se înţeleagă că lipsa progresului din negocieri ţine de Turcia”. „Nu este corect, la fel ca faptul că unele ţări din UE ne propun alte opţiuni decât aderarea”, a spus preşedintele turc.
La începutul lui 2018, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un „parteneriat” cu UE, „în lipsa unei aderări”. La rândul său, președintele turc a insistat că „vrem aderare deplină la Europa. Alte opţiuni nu ne satisfac”.
Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migraţiei, şi anume în „oprirea migranţilor care vin din Orient către Europa” şi pentru „garantarea stabilităţii şi securităţii în Europa”. „Depunem mari eforturi pentru combaterea organizaţiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (miliţia kurdă din Siria Unităţile de apărare a poporului) şi Statul Islamic”, a mai adăugat preşedintele Turciei, citat de mass-media. (M.B)
