Kremlin, semnale timide de pace în Donbass

Kremlin, semnale timide de pace în Donbass

Ucraina, decisă să reziste în Donbass

Ucraina, decisă să reziste în Donbass

Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.

Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Strategie a la russe

Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.

Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.

Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei

Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei

Moscova acuză

În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.

Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)

Share our work
Premierul Castex, trambulină prezidențială ”de criză” pentru Macron

Premierul Castex, trambulină prezidențială ”de criză” pentru Macron

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

O criză socială și economică de proporții va începe în Franța datorită persistenței pandemiei, a declarat noul premier francez Jean Castex, în primele declarații publice după nominalizarea sa, citat de Bloomberg, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În marja vizitei la un important producător de semiconductori dintr-o localitate situată în apropierea Parisului, noul premier a menționat că Guvernul său va sprijini industriile amenințate de concurență și va lansa programe de creștere a numărului de locuri de muncă din economia franceză.

Acest politician cu un profil public discret, dar cu o importantă experiență în complicatul sistem birocratic francez, va avea sarcina să pună în practică orientările decise de Emmanuel Macron până la alegerile prezidenţiale din 2022, în timp ce şeful statului încearcă să ”se reinventeze”.

Această schimbare survine după al doilea tur al alegerilor municipale, marcat de un puternic absenteism, o sancţiune pentru partidul prezidenţial La Republique En Marche, în timp ce ecologiştii au înregistrat progrese în centrele urbane. Acest pretext a oferit un motiv pertinent președintelui Macron pentru schimbarea unui rival prezidențiabil în devenire.

Mutare politică

Preşedintele francez s-a despărţit vineri de popularul său premier Edouard Philippe cu dorinţa de a iniţia o schimbare politică pentru finalul mandatului său prezidenţial, numind prim-ministru un politician discret şi aproape necunoscut publicului larg, dar provenit tot din rândurile dreptei, la fel ca Philippe, comentează mass-media franceză.

Jean Castex, funcţionar de rang înalt, primar al unui mic oraş din sudul Franței, bun la munca administrativă dar nicidecum o figură politică de prim plan, a fost desemnat premier în urma demisiei prim-ministrului Philippe, devenit mai popular decât preşedintele Macron.

Liderii opoziţiei au criticat desemnarea lui Jean Castex, considerând că este vorba despre o alegere a unui preşedinte care vrea să deţină în continuare toate pârghiile pentru a-şi continua politica neschimbată şi a se pregăti pentru scrutinul prezidenţial din 2022 fără a fi incomodat de un premier care l-ar putea pune în umbră.

Concomitent, actualul președinte de la Paris încearcă o relansare a politicii externe, printr-o implicare mai dură în atingerea propriilor obiective. Recentele declarații ale președintelui Macron cu privire la moartea cerebrală a NATO sunt un etalon pentru nemulțumirea elitei politice franceze față de rolul actual jucat de Franța în sistemul economic și de securitate mondial. Demersurile pentru o deschidere față de Kremlin și ridicarea sancțiunilor impuse Federației Ruse sunt semnale puternice ale efortului francez, stat nuclear și cu statut de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, de creștere a importanței proprii pe arena politică internațională.

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Edouard Philippe, contracandidat?

În vârstă de 55 de ani, Jean Castex a fost un colaborator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi primar din partea formaţiunii acestuia, Republicanii, în oraşul Prades, iar din luna aprilie este delegat interministerial însărcinat cu măsurile de redeschidere a ţării în urma pandemiei COVID-19. ”Este un funcţionar complet şi polivalent care este hotărât să reformeze statul şi să conducă un dialog calm cu teritoriile”, astfel l-a descris Palatul Elysee în anunţul desemnării.

Analiști politici de la Paris au prorocit că fostul premier Edouard Philippe și-a pierdut locul datorită creșterii semnificative în popularitate în ultima perioadă față de președintele în exercițiu.

”Ne-am fi aşteptat la o schimbare politică, dar este doar ceva tehnocratic” cu cineva ”numit pentru a gestiona afacerile curente”, crede preşedintele formaţiunii Republicanii (LR), Christian Jacob.

Moștenire incertă

Noul guvern, a cărui componenţă va fi cunoscută până miercuri, va trebui să pună în practică noua etapă a mandatului de cinci ani (mandatul prezidenţial, ”quinquennat” n.red), proiectul de reconstrucţie socială, economică, politica de mediu şi locală, a mai transmis Palatul Elysee.

După trei ani de când se află la putere, timp în care a aplicat reforme economice şi sociale controversate şi a trecut prin mai multe crize, cum este cea a protestelor ”vestelor galbene” sau cea a epidemiei COVID-19, Emmanuel Macron a anunţat un suflu nou, o nouă orientare, astfel încât să ”se reinventeze”, conform cuvintelor sale, în condiţiile în care popularitatea sa a scăzut şi Franţa se pregăteşte pentru efectele economice negative ale pandemiei.

”Am partea mea de vină. Uneori am considerat că trebuie mers repede cu anumite reforme. Aceasta nu poate funcţiona decât prin dialog. Am multe ambiţii pentru ţara noastră. Uneori am creat senzaţia că vreau să fac reforme împotriva oamenilor”, a spus Macron într-un interviu publicat vineri de presa regională. Totuşi, ”direcţia în care m-am angajat în 2017 rămâne valabilă”, a ţinut să adauge liderul de la Elysee. Noul guvern va avea ca misiune să aplice ”noul drum” pe care preşedintele a început să-l schiţeze, cu accent pe politica de sănătate, persoanele vârstnice şi un plan pentru tineri. Pentru acest ”guvern de luptă (…) vom avea puţine priorităţi”, a punctat Macron, acestea fiind ”relansarea economiei, continuarea refondării protecţiei noastre sociale şi a mediului, restabilirea unei ordini publice juste, apărarea suveranităţii europene”. Este nevoie de ”chipuri noi”, de ”noi talente”, ”de personalităţi venite din orizonturi diferite”, a mai spus el. (Isac Mihai)

Share our work
Germania, 50 de miliarde pentru apărare

Germania, 50 de miliarde pentru apărare

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu peste 6% (6,2%) mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvara acestui an, relatează mass-media de la Berlin, citând cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german. Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce această ţară mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de obiectivul intern de 2% prevăzut de NATO.

Summit strategic

Anunţul vine cu câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care distribuirea poverii financiare, subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni, se va afla din nou pe agenda discuţiilor.

Statele Unite au acuzat în mod repetat Germania că nu alocă suficienţi bani pentru apărare. Cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. Şi cifra pentru anul în curs, 2019, de 47,9 miliarde de euro, reprezintă o creştere faţă de cea anticipată în primăvară, la 1,39% de la 1,36% din PIB.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Programe ambițioase

Berlinul este implicat în susținerea financiară a mai multor programe militare de anvergură, inclusiv paneuropene, precum primul internet dedicat exclusiv armatei, denumit “Tactical Edge Networking” (TEN), un proiect olandezo-german.

Germania, una dintre principalele exportatoare de armament din Europa, dezvoltă o nouă clase de submarine diesel, diferite categorii de blindate grele și ușoare, sisteme de artilerie grea, etc.

Moarte cerebrală

NATO se află într-o perioadă delicată după criticile formulate la începutul lui noiembrie de preşedintele francez Emmanuel Macron, în sensul că Alianţa s-ar afla în „moarte cerebrală”. Cancelarul german Angela Merkel a ţinut să se distanţeze de această poziţie, afirmând că Alianţa atlantică reprezintă „pilonul central al apărării noastre”. (N.G.)

Share our work
Germania, 50 de miliarde pentru apărare

NATO, amenințat de pilonul european propus de Paris

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO, a sugerat miercuri ministrul francez al apărării, Florence Parly, invitată să comenteze declaraţia controversată a preşedintelui Emmanuel Macron despre ‘moartea cerebrală’ a Alianţei, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

Falanga europeană

Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Moarte cerebrală

Emmanuel Macron, care a făcut din ‘Europa apărării’ una din marile sale teme, a provocat la începutul lunii noiembrie un val de proteste în interiorul Alianţei atunci când, într-un interviu, a apreciat că NATO se află în ‘moarte cerebrală’.

Mulţi dintre aliaţi europeni au respins această descriere a NATO, înaintea summitului ce va avea loc pe 4 decembrie la Londra.

Declaraţiile au fost criticate de cancelarul german Angela Merkel, președintele american Donald Trump şi de preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, la fel ca numeroşi europeni, sunt sceptice faţă de posibilitatea ca Europa să facă faţă militar fără Statele Unite.

Demers european

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde recent unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare.

Potrivit agenţiei DPA, 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO, un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.

Conform unui comunicat postat marţi pe site-ul Consiliului, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acţiunilor tactice, în domeniul medical, precum şi în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acţiunilor de colaborare ale UE, precum şi pe dezvoltarea capabilităţilor pe mare, aer şi în spaţiu.

25 pentru PESCO

Douăzeci şi cinci de state membre ale UE, printre care şi România, participă la PESCO, existând o strategie de atragere și a altor țări membre ale blocului comunitar.
Potrivit DPA, unul din proiecte – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.

UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.

La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.

Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune

Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune

Miliarde pentru apărare

Deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.

‘Nu investim suficient (în apărare), iar aceste investiţii nu sunt suficient de eficiente’, a declarat luni şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, la postul de radio France Inter, citând existenţa a 20 de tipuri diferite de aeronave de luptă, comparativ cu şase din SUA.

Franţa va avea un mare rol în 60% din cele 47 de proiecte, adesea împreună cu Germania, Italia şi Spania.

Spre exemplu, Franţa va conduce proiectele de depistare de rachete balistice în spaţiu şi de dezvoltare a unei arme de bruiaj electronic, împreună cu Spania şi Suedia.
Împreună cu Italia, Franţa va dezvolta un prototip pentru o nouă clasă de nave militare, denumită corveta de patrulă europeană. (N.G.)

Share our work
Binomul Merkel-Macron forțează pacea în Balcani

Binomul Merkel-Macron forțează pacea în Balcani

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani

Găsirea unei soluţii la conflictul din Balcanii Occidentali este în interesul întregii Europe, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit regional organizat la Berlin, transmit dpa şi AFP, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit şefei executivului german, care a semnat o declaraţie comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, stabilitatea regiunii balcanice trebuie să fie o responsabilitate comună a europenilor.

În acelaşi timp, Merkel a precizat că reuniunea de la Berlin nu şi-a propus să găsească o soluţie la disputa dintre Belgrad şi Pristina, ci să analizeze opţiunile existente pentru evoluţii pozitive în regiunea balcanică.

Stabilitate europeană

De partea sa, Emmanuel Macron a subliniat că problema stabilităţii în Balcanii Occidentali este şi o chestiune de stabilitate europeană. ”Obiectivul nostru nu este de a prescrie o soluţie Belgradului şi Pristinei. Toate opţiunile trebuie să se afle pe masă şi trebuie să înceapă un nou dialog”, a spus şeful statului francez.

Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.

Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a Republicii Kosovo.

Războiul declarațiilor

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins luni propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, informează dpa, citată de KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi.

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare. Acest proces este îngreunat de recentele sancțiuni impuse de Priștina împotriva importului de mărfuri din Serbia și Bosnia-Herțegovina. (M.B.)

Share our work