de Razvan Iorga | mai 4, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Fenomenul mercenarilor moldoveni care luptă în Ucraina, ia amploare în Republica Moldova, deși autoritățile nu se arată în general dispuse să vorbească despre acest fenomen. De cele mai multe ori din motive materiale, dar uneori și ideologice, mulți foștii militari, polițiști sau jandarmi cu ceva pregătire militară aleg să ia calea Rusiei, după care ajung în estul Ucrainei pentru a se alătura combatanilor separatiști pro-ruși. Există însă și cazuri izolate în care aceștia merg să lupte de parte batalioanelor ultranaționaliste ucraineane cum ar fi cel intitulat „Azov”.
Recent, jurnaliștii de la Balkan Insight au scos la iveală cifre oficiale privind persoanele monitorizate de către serviciile speciale din Moldova și despre cele trimise deja în judecată de către Procuratura Generală.
Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenariat din estul Ucrainei.
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
Portalul îl citează pe expertul în securitate Rosian Vasiloi care a afirmat că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen. El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreană și din regiunea autonomă a UTA Găgăuzia, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi. Acesta a mai spus că, cei care nu au pregătire militară în prealabil, sunt antrenați sumar în unitățile militare rusești din regiunea Rostov, după care sunt trimiși direct pe front.
SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen. În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.
De altfel, cei care aleg să plece din Transnistria în Donbas sunt și cei mai motivați ideologic, unii dintre ei fiind pradă a propagandei ruse care, de multe ori, explică că „junta militară de la Kiev este de inspirație nazistă”, cu privire la regimul pro-european al Ucrainei.
Procuratura Generală, mai vocală
După articolul publicat de cei de la Balkan Insight, autoritățile de la Chișinău au început să fie mai vocale pe acest subiect, ținut oarecum mai departe de ochii presei. Raportul Procuraturii Generale pe anul 2017, prezentat pe 2 mai, face referire din nou la fenomenul de mercenariat al cetățenilor moldoveni în Ucraina.
Procurorul Eduard Harunjen a declarat că opt cetățeni moldoveni au fost condamnați, iar alți 24 sunt dați în căutare internaționale pentru mercenariat în Estul Ucrainei.
„Autoritățile Republicii Moldova sunt în imposibilitate să documenteze aceste situații și intervin când au solicitări de informații sau când apar în vizorul autorităților din Ucraina”, a declarat Harunjen, privind cifrele uneori contradictorii care apar în presă și furnizate chiar de către autorități.
Transnistria, bază pentru destabilizare și recrutări
Armata rusă face de mai mulți ani recrutări masive din regiunea separtistă transnistreană. Fie că se face prin anunțuri, sau direct la corturi, forțele armate ruse fac recrutări din rândul transnistrenilor. De altfel, RISE Moldova a și realizat un documentar despre mercenarii din această regiune care merg să lupte în Donbas.
Pe de altă parte, cei circa 1.500 de soldați ruși ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și cei circa 13.000 de militari pe care regimul separatist îi poate mobiliza în orice clipă pot reprezenta un real pericol pentru regiunea Odesa a Ucrainei.
La începutul lunii aprilie, şeful Serviciului de Securitate ucrainean SBU, Vasili Hriţak, declara într-o conferință de presă la Odesa că serviciile speciale rusești încearcă să reaprindă „proiectul Basarabia” în special în regiunea Odesa, dar și în Republica Moldova.
„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul ‘Basarabia’. În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul ‘Basarabia’ a eşuat. Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, a explicat şeful SBU, într-o conferinţă de presă susţinută la Odesa.
Potrivit lui Vasili Hriţak, SBU are dovezi că serviciile de securitate ruse vor încerca să destabilizeze situația din regiunea Odesa și din Republica Moldova, în contextul fostei regiuni istorice Basarabia.„Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a avertizat Vasili Hriţak.
Şeful Serviciului ucrainean de Securitate a mai amintit că, pe teritoriul separatist al Transnistriei, pista aerodromului din Tiraspol a fost reutilată, făcând posibilă aterizarea avioanelor militare şi a celor de mare tonaj.„Pentru noi, acest lucru, de asemenea, este un semnal”, a concluzionat Vasili Hriţak, potrivit rbc.ua.
Inițiativă pro-rusească
În aprilie 2015, Karadeniz Press a scris despre mișcările incipiente ale inițiatorilor acestui demers.
Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni s-au intalnit atunci pentru crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red).
La reuniune au participat atunci circa 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii.
„Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina.
Noua organizație ar fi trebui să aibă atunci 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte. Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.
În discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”. „Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter. In plus, „basarabenii” ameninta ca, in cazul aderarii Ucrainei la NATO, comunitatea isi rezerva „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relata Radio Chișinău.
Apele nu s-au liniștit nici acum privind acest fenomen. De atunci și până în prezent, serviciile speciale din Republica Moldova și Ucraina au operat zeci de arestări ale unor persoane care fie făceau recrutări, fie se ocupau cu spionajul
Aceste acte mergeau până la vârf. În mai 2017, Republica Moldova a expulzat 5 diplomați ruși, acuzați de spionaj și tentativă de organizare a unor recrutări de mercenari din zona regiunii trasnistrene și din UTA Găgăuzia.
Reuters a scris atunci că cei cinci au fost declarate persoane non-grata pentru presupuse activități ca ofiteri acoperiți ai serviciului militar rusesc, GRU.
Presa rusa a scris atunci că printre cei expulzati se numara atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, Igor Dovbnea, consilierul atașatului militar, Aleksandr Grudin și primul secretar al Ambasadei, Rinat Anderjanov.
Bombe la frontieră
Cazurile de cetățeni care încearcă să introducă arme sau diverse materiale explozibile s-au înmulțit în ultimii ani la granița R. Moldova cu Ucraina. Săptămâna trecută, un cetățean ucrainean, cu domiciul în R. Moldova, a încercat să introducă ilegal pe teritoriul țării materiale explozibile ce puteau fi folosite inclusiv în atentate, potrivit SBU.
Un dispozitiv exploziv controlat prin radio, format din două grenade F-1, un material exploziv (plastid) de 372 grame și două siguranțe au fost descoperite la punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk.
Explozivul se afla intr-un autoturism BMW X5, înregistrat în Lituania, și aparținea unui cetățean ucrainean cu domiciliul în R Moldova. Bărbatul a fost reținut, iar dispozitivul exploziv și mașina au fost înmânate autorităților pentru aplicarea mai departe a legii.
Potrivit SBU, substanțele găsite sunt utilizate pentru a arunca în aer diferite tipuri de infrastructură și pentru a organiza atacuri teroriste.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | mai 4, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina se pregătește pentru alegeri
Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă duminica viitoare în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”. Poroșenko mizează pe sprijinul electoratului din Ucraina pentru Uniunea Europeană și NATO pentru a câștiga un nou mandat prezidențial.
8 în parlament
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri vechi
Dacă duminica viitoare în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, cele mai multe voturi în primul tur le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Corupția amenință Ucraina
În capitala fostei republici sovietice, la Kiev, în Grădina Botanică Națională, urmează să fie inaugurat „Parcul Corupţiei”, o iniţiativă interactivă menită să aducă în atenţia cetăţenilor importanţa combaterii acestui fenomen, a declarat, şefa Inițiativei Anticorupție a UE în Ucraina, georgiana Eka Tkeshelashvili, citată de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Dacă opinia publică privind percepția corupției nu se va schimba, va fi foarte greu să sperăm că eforturile în acest sens vor avea succes. Acest parc nu îşi propune să fie un proces judiciar, scopul său fiind acela de a crea o imagine detaliată a ceea ce înseamă corupția și cum trebuie prevenită” a mai declarat Tkeshelashvili, care conduce misiunea UE care sprijină Biroul Național Anti-Corupție din Ucraina, structură menită să combată corupția, mai ales la nivelul înalților oficiali de la Kiev.
„Parcul Corupţiei”, care va fi inaugurat pe 1 iunie şi va fi deschis timp de 17 zile, se va întinde pe o suprafață totală de 700 de metri pătrați şi va aduce în atenţia vizitatorilor evoluția corupției și a iniţiativelor de combatere a acestui fenomen. În cadrul acestei iniţiative, vor fi amenajate nouă corturi gonflabile, fiecare dintre ele având o formă unică.
Menționăm că periodic înalții oficiali europeni critică liderii de la Kiev pentru lipsa de rezultate palpabile în lupta anti-corupție. Strategia UE de a condiționa sprijinul financiar de implementarea unor reforme dure în domeniul justiției nu au avut rezultatul scontat. Autoritățile de la Kiev au evitat orice reformă majoră, inclusiv sub pretextul menținerii coeziunii societății ucrainene, confruntată cu războiul din Donbas. Ucraina se clasează printre locurile fruntașe în toate clasamentele internaționale privind corupția. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Kremlinul vrea să combată fenomenul fake news la nivel internațional
Eforturile izolate ale diferitelor state de a contracara ştirile false nu vor produce efectele vizate, iar ONU trebuie să înfiinţeze mecanisme eficiente menite să reducă numărul ştirilor false, a declarat, miercuri, un reprezentant al Ministerului rus de Externe, citat de Tass, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Menționăm că Moscova este acuzată frecvent că folosește strategii complexe de infuențare a opiniei publice din alte state, bazate pe fenomenul ”fake news”, inclusiv în conflictul cu Ucraina și respectiv pentru a influența alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Mai multe state occidentale, precum și NATO și UE, au publicat rapoarte detaliate ale acestor activități, înființând și unele structuri pentru a combaterea fenomenului.
Maxim Buyakevich, director pe probleme de Informaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, a afirmat că misiunea diplomatică a Rusiei de la ONU a recomandat încă de anul trecut înfiinţarea unor mecanisme sub egida Secretariatului General al ONU menite să combată fenomenul ”fake news”.
”Încercările izolate ale unor state de a se lupta cu ştirile false nu se vor dovedi eficiente. Rusia cere tuturor statelor să coopereze în acestă sferă pentru a înfiinţa un sistem comun pentru contracararea ştirilor false, menit să reprezinte interesele tuturor statelor. Vrem ca ONU să ia în considerare propunerea făcută de misiunea Rusiei anul trecut”, a declarat Buyakevich. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
OSCE, arenă pentru confruntări diplomatice ruso-ucrainene
Planurile Federaţiei Ruse de a reveni în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), fără respectarea rezoluțiilor, au eșuat, a declarat vicepreşedintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, membru al Delegaţiei Ucrainei la APCE, citată de mass-media regională. „Toate planurile pentru revenirea rapidă a rușilor, fără punerea în aplicare a rezoluțiilor, au eșuat. Consiliul Europei a renunţat la summit-ul aniversar, gândit ca o întoarcere triumfală a Rusiei. Reprezentanţii Federației Ruse sunt văzuţi la Strasbourg nu doar ca elemente toxice. Ar fi nevoie de cuvinte mult mai dure pentru o descriere în acest sens” a scris Gheraşcenko pe Facebook. Aceasta a menționat că delegația ucraineană a reuşit să modifice Rezoluția privind neîndeplinirea de către țările membre ale Consiliului Europei a rezoluțiilor anterioare referitoare la controlul pe care Federația Rusă îl deţine în Donbas, regiune ucraineană aflată sub ocupaţie rusă. „Rezoluția despre combaterea războiului hibrid și privind persoanele strămutate intern se referă la infracţiunile comise de Rusia și la implicarea acesteia în toate războaiele de pe continent, atât în cele reale, cât şi în cele hibride” – a adăugat vicepreşedintele Parlamentului de la Kiev, Irina Gheraşcenko.
Susținere strategică
Miniştri de externe ai statelor din Grupul celor şapte mari economii ale lumii (G7), care s-au reunit la Toronto, au convenit să susţină poziția Ucrainei cu privire la desfăşurarea unei misiuni de pace ONU în Donbas a anunţat anterior ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, invitat special al reuniunii miniştrilor din G7. „Discutând formatul misiunii de menținere a păcii, toţi au fost de acord că, în primul rând, este nevoie de o siguranță fundamentală, în care armele grele să nu fie folosite şi să fie strict controlate, după care să fie preluat controlul asupra teritoriilor ocupate, să existe o componentă alcătuită din polițişti şi, după aceea, să înceapă pregătirile pentru alegeri” a explicat Klimkin. Ministrul ucrainean a precizat că formatul propus de Rusia este inacceptabil și are ca scop „consolidarea și continuarea protectoratului său ca un cal troian în regiune, pentru a destabiliza situaţia și pentru a ne distruge”. „Rusia încearcă să-şi menţină protectoratul în teritoriu. Nu vrea să-l schimbe, ci, dimpotrivă, îşi propune să să-l consolideze” a remarcat Klimkin, citat de mass-media internațională.
Ofensivă la OSCE
La rândul său, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE, Aleksandr Lukașevici, a remarcat necesitatea monitorizării „situației limbii ruse și a limbile minorităților” în Ucraina. „Misiunea de monitorizare specială a OSCE trebuie să pregătească un raport tematic referitor la manifestările de naționalism radical, neonazism și intoleranță rasială în Ucraina„, a declarat recent reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE, Aleksandr Lukașevici, la ședința desfășurată la Viena a Consiliului permanent al organizației, citat de mass-media rusă. „Este oportună intensificarea activității de observare în locurile de ședere compactă a minorităților naționale„, a remarcat Lukașevici. „Legea discriminatoare referitoare la învățământ a încălcat serios drepturile populației rusofone și ale minorităților naționale care locuiesc în Ucraina, care sunt private de posibilitatea de a primi educație în limba maternă” a adăugat diplomatul. „Aceasta este o încălcare flagrantă a îndatoririlor OSCE și a Constituției ucrainene” a constatat reprezentantul permanent rus.
„Sunt demne de atenția mass-media atacurile asupra bisericii ortodoxe, persecutarea jurnaliștilor, îngrădirea libertății cuvântului, piedicile puse în calea justiției independente. Observăm că misiunea urmărește dosarele lui Muravițki, Șcepa și Savcenko. Le propunem observatorilor să-i viziteze pe aceștia la închisoare. Necesită atenție și situația a numeroși alți deținuți politici din Ucraina” – a remarcat reprezentantul permanent al Federației Ruse pe lângă OSCE.
Lavrov forțează la UE
Rusia face apel la Uniunea Europeană să convingă Ucraina să implementeze acordul de la Minsk, a declarat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în urma negocierilor cu omologul său din Cipru, Nikos Christodoulides, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Ne reafirmăm dorinţa ca liderii din Uniunea Euripeană, în special Germania şi Franţa ca participanţi ai Formatului Normadia, să influenţeze autorităţile de la Kiev”, a declarat Lavrov. Ministrul rus de Externe a subliniat că Rusia consideră că nu există o altă soluţie la criza din Ucraina.
Grupul de contact Normandia a fost creat în iunie 2014 pentru a pentru a media între părţile aflate în conflict în vederea începerii unui proces de pace în regiunile controlate de rebelii separatişti în estul Ucrainei. Din acest format fac parte şefii de stat şi de guvern, precum şi miniştrii de Externe din Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa. (N.G.)
