de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Ucraina și-a modernizat în mod semnificativ armata pentru a face față amenințării separatiste pro-ruse din Donbass
Germania şi Franţa doresc relansarea procesului de pace din estul Ucrainei şi organizarea de discuţii cu Rusia, au declarat, la Kiev, miniştrii de externe ai celor două state, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a menţionat o „discuţie excepţional de bună” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a preluat săptămâna trecută funcţia de şef al statului şi care a afirmat în discursul inaugural că soluţionarea conflictului reprezintă una din priorităţile sale. Eforturile de mediere în formatul franco-german pentru stabilirea păcii în estul Ucrainei vor continua, a spus Maas. El a adăugat că „după această discuţie sunt de părere că acest lucru este şi posibil”.
Demers diplomatic
La rândul lor, surse politice de la Kiev au precizat că noul președinte al Ucrainei mizează pe reluarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul Normandia.
Ziarul rus Korrespondent aminteşte că, în urmă cu câteva zile, Kremlinul, de asemenea, a sugerat că există posibilitatea organizării unei noi reuniuni cu privire la Donbas. ,,Aceste chestiuni sunt luate în considerare” – a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, Vladimir Putin, fiind întrebat de jurnalişti dacă este planificată o întâlnire la nivel înalt în aşa-numitul format Normandia.
Kiev-ul mizează pe semnarea unor documente care să garanteze retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, retragerea echipamentelor grele și a artileriei grele din Donbas, dezarmarea grupărilor armate separatiste și desfăşurarea unei misiuni de pace ONU ori UE în Donbas, care să controleze și frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă, solicitare refuzată cu obstinație de separatiștii pro-ruși și autoritățile de la Kremlin.
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Conflict sângeros
Războiul din estul Ucrainei, de la graniţa cu Rusia, a izbucnit în urmă cu cinci ani, când Ucraina a înlăturat conducerea pro-rusă a ţării, manifestându-se în favoarea încheierii unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
În luptele dintre separatiştii (n.r.-susţinuţi de Rusia) şi armata ucraineană au fost ucişi aproximativ 13.000 de persoane, conform estimărilor ONU. Participarea efectivă a militarilor ruși la conflictul din Donbass a fost demonstrată de investigațiile mass-media. Rusia a negat în mod repetat acuzaţiile Kievului că ar alimenta conflictul prin furnizarea de arme şi de militari activi taberei separatiste.
Germania şi Franţa mediază negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, în cadrul formatului Normandia. Preşedintele rus Vladimir Putin sprijină în mod public pozițiile liderilor separatişti.
Heiko Maas a denunţat, calificând-o drept ilegală, capturarea anul trecut de către Rusia a 24 de marinari ucraineni într-un incident din largul peninsulei Crimeea.
Crimeea, peninsulă legată geografic de partea continentală a Ucrainei, unde se află de mult timp o bază navală rusă la Marea Neagră, a fost anexată de Rusia în conflictul izbucnit în estul Ucrainei. (N.G.)
de Razvan Iorga | aug. 3, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus
În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.
Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.
Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.
Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.
„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.
Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.
„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.
Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.
În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.
„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.
SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.
Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.
El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.
SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.
Varianta rusească a „Blackwater”
Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.
Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.
Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.
Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.
Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.
Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.
Monitorizare atentă
În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.
Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.
El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.
SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.
„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.
Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas
Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.
Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.
Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019
Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat miercuri, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.
Potrivit cunoscutei politicianei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Promisiuni electorale
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.
Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Integrarea-europeană-a-Ucrainei-armă-electorală-la-prezidențialele-din-2019
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”.
8 în parlament
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.
Arestare contestată
Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
#FreeSentsov
În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.
#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului
RIA Novosti, țintă a SBU
Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.
Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Moarte înscenată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 23, 2018 | Editorial, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Marile puteri își ascut armele pentru un nou conflict global
Unii dintre noi ne-am născut în plin Război Rece, care a urmat celor două cumplite conflagrații mondiale. Chiar și așa, spectrul unor noi conflicte armate (cu păcănit de arme, zgomot de șenile și sânge și morți și răniți) ni s-a părut mult prea îndepărtat, până nu am avut de a face cu ”Loviluția” din 1989, Mineriada, Războiul de pe Nistru, Războiul din fosta Iugoslavie. Am crezut că sfârșitul celui de-al XX-lea secol ne va consolida pacea. Am avut parte exact de reversul monedei pe care soarta ne-o întoarce mereu, în jocul vieții și al morții.
Dacă noi, cei din generația X (sau generația decrețeilor, așa cum, cu ”candoare”, ne-a gratulat o tânără crescută în puf și educată la școli scumpe, pe banii lui papá), am avut partea noastră de războaie, pe care le-am trăit din plin, din păcate, nici generațiile Y și Z nu sunt scutite de conflicte armate.
Conștientizarea pericolului!
Generația Y (cei născuți după 1990) a avut partea ei de războaie, dar, fiind prea fragedă, nu a conștientizat perfect momentul, ci doar a suferit consecințele. Generația Y a ”trăit” mai mult începerea războiului permanent din Afganistan și războiul din Irak, războiul din Georgia și cel din Ucraina.
În schimb, Generația Z sau Milenialii sau ”Generația Fulg de Nea” (poreclă/ denumire peiorativă folosită de Generațille X și Y) este total indiferentă de realitatea războaielor din lumea reală. Născută după anul 2000, Generația Z este paralelă cu tot ce se întâmplă la nivel global și strategic, din punct de vedere militar. În schmb este implicată total în realitatea virtuală de pe tablete și smartphone.
Oricât am vrea să sperăm, Generația Z nu este pacifistă. Este doar izolaționistă și elitistă. Generația ”Fulg de nea” este – printr-o comparație nu tocmai forțată – corespondentul tinerilor din Hitlerjugend, din Organizația Străjerilor Carliști și din cea a Pionierilor comuniști.
Cei din Generația Z consideră că Lumea este a lor și că pot să facă ce vor cu ea, doar din butoane, numai că nu prea știu ce vor, de fapt.
Urmează o altă conflagrație mondială. Marea întrebare este: ”Ce va urma după Generația Z?”
Marius Alin Bâtcă
