de Razvan Iorga | iul. 14, 2017 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Marea Neagra, România, Știri
România își negociază intrarea pe noul Drum al Mătăsii, proiect economic care are China ca principal promotor. În acest sens, România găzduiește, vineri, la Palatul Parlamentului, un important eveniment la care sunt prezenți peste 150 de oficiali din China și 16 țări est-europene, lideri politici, reprezentanți ai administrației locale și reprezentanți ai mediului de afaceri. Anterior, România și-a exprimat deja acest interes în cadrul unui eveniment similar ce a avut loc la Beijing, în perioada 10-12 iuli, atunci când a avut loc cea de-a noua reuniune a coordonatorilor naționali ai Cooperării China – Europa Centrală și de Est.
Din partea României a participat secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale, Monica Gheorghiță MAE de la București precizează că oficialul român a transmis „un mesaj de continuitate şi pragmatism în deciziile şi angajamentele asumate de partea română, precum și interesul de a înregistra progrese semnificative în concretizarea proiectelor convenite la Summit-ul desfășurat la Riga, în luna noiembrie 2016”. Demnitarul a arătat că Bucureștiul este interesat în special de cooperarea în domeniile energiei, agriculturii, infrastructurii, comunicațiilor, IT și turismului.
Statele europene participante la formatul „16+1” sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia și Ungaria. 11 dintre statele participante sunt și state membre UE. Formatul „16+1” este o inițiativă chineză lansată în 2011, cu prilejul unei vizite întreprinse la Budapesta de fostul premier chinez Wen Jiabao, când a avut loc și prima reuniune a acestui format, cu participarea miniștrilor responsabili cu economia și dezvoltarea (24-25 iunie 2011).
de Razvan Iorga | iul. 4, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri
Președintele rud Vladimir Putin îl primește, la Kremlin, pe omologul său chinez, Xi Jinping
Președintele rus Vladimir Putin l-a primit, marți, la Kremlin, pe omologul său chinez Xi Jinping, într-o vizită ce se vrea a aprofunda relația dintre Moscova și Beijing, De altfel, oficialul chinez a declarat că relația bilaterală este neclintită și fără de eșec, relatează Tass. „În ciuda situației globale plină e provocări, implicarea și încrederea noastră în dezvoltarea relației sino-rusă rămâne fermă și fără eșecuri”, a declarat Xi Jinping la întâlnirea de marți cu Putin. Potrivit acestuia, relația dintre cele două țări a intrat în cea mai bună etapă de dezvoltare.
De altfel, Putin l-a decorat pe omologul său chinez cu Ordinul Sfântului Andrei, într-o ceremonie ținută la Kremlin. Liderul rus a punctat că prima vizită a șefului de stat chinez a fost făcută în 2003, la Moscova, iar de atunci „parteneriatul ruso-chinez a crescut puternic și continuă să se dezvolte”. Rusia și China și-au consolidat relațiile economice și diplomatice în ultimii ani, în contextul legăturilor tensionate cu SUA, care s-au opus planurilor geopolitice ale Moscovei și Beijingului.
Schimburile comerciale între Rusia și China au crescut cu 33% în primele cinci luni ale anului, la aproximativ 32 de miliarde de dolari, a relatat agenția oficială de știri chineză Xinhua, înaintea vizitei de două zile a lui Xi Jinping. Cei doi președinți se vor întâlni cu oameni de afaceri pentru întărirea colaborării economice între Rusia și China, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de media de stat ruse. Acordurile care ar urma să fie semnate în timpul acestei vizite sunt estimate la 10 miliarde de dolari.
de Madalin Necsutu | iun. 27, 2016 | Asia Centrală, Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
La Chișinău, trâmbițașii de serviciu ai Moscovei se chinuie din răsputeri să cânte prohodul Uniunii Europene, după referendumul britanic de ieșire din blocul comunitar. Retorica lor veninoasă și-a găsit un nou argument. Cum că R. Moldova nu trebuie să meargă înspre UE, ci să se regăsească alături de Rusia în așa-numita Uniune Vamală. Una care s-a născut speranță și va muri talent. Uniunea Europeană nu înseamnă numai Marea Britanie, care între noi fie vorba era un fel de elev răsfățat al clasei, ce se va mai răzgândi cu siguranță de mai multe ori până să iasă pe ușă. Chiar și așa, efectele asupra Republicii Moldova vor fi mici și aproape insesizabile. La fel ca și raportul schimburilor comerciale dintre cele două țări. În ceea ce privește muncitorii moldoveni care lucrează în Marea Britanie, aceștia pot sta liniștiți. Britanicul de rând nu se va grăbi să le ia locul la muncile pe care aceștia le prestează acolo.
În schimb, gargara promotorilor proruși se va înteți. Aceștia vor încerca să ridice acest episod la rangul de generalitate. „BREXIT înseamnă începutul sfârșitului pentru Uniunea Europeană. UE este un proiect cu trecut, dar fără viitor. Pentru țările europene devine mai importantă propria suveranitate, păstrarea tradițiilor și a propriilor interese naționale decât beneficiile economice temporare pe care le aduce spațiul Shengen. Moldova nu trebuie să fugă în urma unui tren care se desface și pierde vagoane. Să ne concentrăm pe Moldova și să învățăm să ne dezvoltăm cu forțele proprii. Moldova are viitor!!!”, a vituperat Dodon. Un „habarnist” care nici măcar nu poate scrie corect spațiul „Schengen”, da` să mai aibă vreo idee despre beneficiile lui. Dacă ar fi după el, Moldova are trebui să vândă mere și morcovi la nesfârșit în piețele din Moscova și eventual să zică și săru` mâna pentru asta. Sau, ca să-l parafrazăm pe Putin, să vopsească garduri rusești cu vinul la care trudesc din greu în fiecare an.
Cam la asta se reduce tot ce pot împiegații de mișcare ai trenului rusesc. De altfel, atât poate să facă Rusia și cam la tot atât să pricepe. Să semene discordie și să încerce să dezbine, fără a aduce ceva bun în loc. Un fel de de mărul discordiei aruncat pentru ca alții să înceapă războiul troian în ograda lor. În mai bine de jumătate de secol de la formele sale incipiente de creație, UE s-a construit ca un spațiu al prosperității, iar cifrele arată din plin acest lucru. Uniunea Sovietică, precursoare actualei Rusii a lui Putin, s-a transformat din super-putere de talie mondială într-o putere cu acțiuni mai mult regionale. M-aș hazarda și eu să fac un pronostic pentru „pațanii” care se grăbesc să cânte prohodul UE. Și anume să fie atenți la cum Rusia se va transforma din „locomotiva revoluției mondiale” în cușeta din vagonul chinezesc.
Regulile relațiilor internaționale și ale geopoliticii spun că atunci când două puteri, una în ascensiune și una în regresie, se întâlnesc în „parteneriate strategice”, cea mai slabă tinde să urmeze un curs de satelizare pe lângă cea puternică. Iar dacă stăm să ne uităm la concesiile economice față de prețul gazului pe care Rusia le-a făcut Chinei în ultimii ani, dar și la cum se ploconește Putin pe la porțile Chinei pentru „întărirea de parteneriate strategice”, înseamnă că Moscova nu se simte prea bine. Cele 30 de programe de cooperare pe care Putin urmează să le semneze acum alături de președintele chinez Xi Jinping nu sunt unele făcute într-o perioadă de înflorire a Rusiei. Ba din contra, vin pe aruncarea disperată a Rusiei în brațele Chinei din cauza sancțiunilor economice la care este supusă din partea occidentalilor. La 1684 avea loc prima bătălie sino-rusă, iar războiul avea să se încheie cu Tratatul de la Nercinsk. De atunci, China nu a încetat niciodată să râvnească la capra vecinului rus pe care de abia așteaptă să o mulgă. Cu ambele mâini.
Finalul pe EvZ Moldova
de Vitalie Goncearov | mai 15, 2015 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Administratia de la Kremlin a anuntat, vineri, ca in al doilea sememstru ale acestui an se vor desfasura nu mai putin de cinci exercitii militare comune cu participarea Rusiei, Chinei, Indiei, Mongoliei, dar si altor foste republici sovietice din zona asiatica, potrivit Sputnik. Exercitiile, care vor avea loc cu participarea Chinei, Indiei, Mongoliei, precum şi a Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kargazstan, Rusia si Tadjikistan), vor fi consacrate „mentinerii pacii si luptei contra terorismului”, se arata intr-un comunicat al Kremlinului. Cinci sute de comandouri din Ivanov şi Ulianovsk, doua avioane de vanatoare de tip Su-25, doua bombardiere de tip Su-24 şi elicoptere Mi-8 şi Mi-24 au fost trimise deja spre Tadjikistan, care gazduieşte cea mai mare baza militara rusa din strainatate, a anuntat miercuri Ministerul rus al Apararii. De asemenea, Centrul de stat pentru cercetari Krilovschi a anuntat ca Rusia a dezvoltat un nou tip de portavion ce poarta numele de Project 23000E sau Shtorm (furtuna, n.red.). O macheta a acestui nou portavion va fi prezentat la Expozitia Apararii Maritime 2015 ce va avea loc intre 1-5 iulie la Sankt Petersburg, a declarat Valeri Poliakov, adjunctul Centrului de stat pentru cercetari de la Moscova.
de Vitalie Goncearov | dec. 15, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
In ciuda embargourilor economice impus de Occident, Rusia creste in materie de venituri provenite de vanzari de armament la nivel mondial si este pe cale sa intre cu firmele sale in top 10 mondial. Expertii Centrului de Cercetare Internationala pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) opineaza ca politica lui Putin de refacere a industriei ruse de armament incepe sa dea roade. „Cresterea notabila a vanzarilor grupurilor rusesti de armament atat in 2012, cat si in 2013, este datorata in mare parte intreruperii investiţiilor in echipament militar de catre Guvernul rus in anii 2000”, a declarat Siemon Wezeman, cercetator al SIPRI. Cifra de afaceri a marilor intreprinderi rusesti din acest sector a crescut cu 20% in 2013. in schimb, pentru cele 100 cele mai mari grupuri de aparare din lume (fara cele chinezesti, deoarece nu pot fi contabilizate), ea a scazut al treilea an consecutiv, cu 2%, la 402 miliarde de dolari. in Rusia, Tactical Missiles Corporation a inregistrat cea mai puternica crestere in 2013 (118%), urcand pe locul 46 la nivel mondial, crestere urmata de cea inregistrata de Almaz-Antey (34%).
Almaz-Antey, numarul 12 mondial, ar putea sa intre in Top 10, „in care se afla exclusiv producatori americani sau europeni, de la sfarsitul Razboiului Rece”, releva studiul SIPRI. in perioada 2003-2014, Rusia practic si-a dublat bugetul militar – al treilea la nivel mondial. Retragerea trupelor americane din Afganistan si Irak a fost unul dintre motivele scaderii cu 4,5% a vanzarilor grupurilor americane. insa acestea sunt reprezentate de sase firme in Top 10, intre care si Lockheed Martin, care a ramas numarul unu in 2013, urmat de Boeing.
Laude de la Moscova
In ultimii ani, liderii de la Moscova nu au pierdut prilejul de oferi publicitarii cifre in crestere pe aceasta ramura a industriei ruse de armament. Exporturile de armament ale Rusiei au atins pragul de 15,2 miliarde de dolari in 2012, inregistrand o crestere de circa 12% fata de 2011, declara in aprilie 2013 presedintele rus, Vladimir Putin, citat de mass-media moscovita. „In decembrie anul trecut am vorbit despre rezultatele preliminare din sfera militara si a cooperarii tehnice si am fost de acord sa stabilim rezultatele finale in 2013”, a declarat seful statului rus in cadrul unui sesiuni a Comisiei de stat pentru cooperare si tehnica militara cu tari straine. El a mai adaugat ca aceasta „crestere de 12 procente si volumul total al exporturilor de arme din Federatia Rusa catre statele partenere s-a ridicat la 15,2 miliarde de dolari”. „Acesta este unul dintre cei mai buni indicatori in domeniu, si putem sa afirmam cu incredere ca Rusia este unul dintre liderii incontestabili pe aceasta ramura a vanzarilor de arme si echipamente speciale de lupta”, a spus Putin care a mai adaugat ca SUA este inaintea Rusiei pe acest palier.
Piata mondiala de armament si tendintele asiatice
SUA este cel mai mare exportator de armament din lume, dar inca nu si-a anuntat bilantul vanzarilor pe 2012. Potrivit unui raport al Institutului International de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, publicat in martie 2013, SUA si Rusia au ramas principalii exportatori, cu 30% si, respectiv, 26% din piata, urmate de Germania si Franta. Pe locul cinci se plaseaza China cu 5% din comertul mondial in acest sector. Putin a mai declarat ca in prezent Rusia exporta armament in 66 de tari ale lumii si ca sunt semna acorduri de cooperare in sfera tehnico-militara cu 85 de tari iar portofoliul de comenzi pentru produse de aparare se ridica la 46,3 miliarde de dolari. Pe piata mondiala a armamentului, tarile asiatice incep sa devina din ce in ce mai importante. India este in prezent cel mai mare importator mondial de arme conventionale majore, cuprinzand aproximativ 10 la suta din totalul mondial al importurilor de arme. Vecinul sau Pakistanul, cu care are o relatie extrem de dificila, ocupa locul 3. China, care a fost cel mai mare importator de arme intre 2002 si 2006, ocupa acum locul 4, aspect care se explica in mare parte prin faptul ca importa mai putin, dar exporta mai mult, fiind reprezentantul unei tendinte de crestere. In general, Asia de Sud ca regiune, a crescut importurile de arme cu 185 la suta in ultimii 10 ani, cifrele din multe tari atingand valori exorbitante: Vietnam (cu 80 la suta), Indonezia (cu 144 la suta) si Malaezia (cu aproape 300 la suta).
