de Marcu Viadi | nov. 26, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Serbia vrea sa foloseasca toate atuurile sale pentru dezvoltarea de parteneriate nu doar cu China si Rusia ci si sa continue orientarea si drumul sau spre Europa, a declarat marti ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, la Forumul Economic si Comercial China-Europa Centrala si de Est. „Constructia interconexiunilor in domeniu este o directie prioritara de dezvoltare pentru sectorul energetic din Serbia. In domeniul petrolului si gazelor de asemenea ne vom orienta catre vecinii din regiune, catre proiecte care sa permita o diversificare a resurselor si a interconexiunilor catre tarile vecine”, a declarat Zorana Mihajlovic. Ea a mai adaugat ca securitatea energetica reprezinta o provocare pentru dezvoltarea si cooperarea regionala. Forumul Economic si Comercial China-Europa Centrala si Est este organizat de catre Guvernul Romaniei, in marja reuniunii sefilor de Guvern din Europa Centrala si de Est-China. La Forum, pe langa oficialitati guvernamentale din 17 tari, participa peste 1.500 de oameni de afaceri, din care 100 de oameni de afaceri chinezi, 800 romani si peste 400 din celelalte tari din regiune (Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Lituania, Letonia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ungaria).
de Marcu Viadi | oct. 8, 2013 | Asia Centrală, Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat luni seara preocuparea in legatura cu intentia Turciei de a fabrica rachete impreuna cu o companie chineza, indemnand Ankara sa opteze pentru un sistem compatibil cu cel al Aliantei Nord-Atlantice. Turcia a anuntat intentia de a incheia un contract in valoare de 3,4 miliarde de dolari cu o firma chineza care este supusa sanctiunilor americane. Statele Unite au exprimat preocupari grave in legatura cu intentia Turciei, argumentand ca sistemul de rachete chinez nu este compatibil cu cel al NATO. „Ceea ce este important pentru noi este ca sistemul achizitionat de un stat membru sa fie compatibil cu cel al altor state. Astept ca Turcia sa indeplineasca aceasta conditie, care tine de apartenenta la Alianta Nord-Atlantica”, a reactionat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de Reuters. Ministerul turc al Apararii a anuntat ca ar prefera achizitionarea unui sistem de rachete de tip FD-2000, care ar urma sa fie fabricat impreuna cu firma China Precision Machinery Import and Export Corp (CPMIEC). In afara de CPMIEC, alte trei firme au depus oferte pentru contract, si anume complexul rus Rosoboronexport, grupul american Lockheed Martin-Raytheon si alianta europeana Eurosam. Firma chineza ar fi oferit, potrivit presei turce, un transfer complet de tehnologie. Compania chineza este vizata de sanctiuni, pentru livrarea de armament Iranului si Siriei, aflate sub embargo. Pentagonul s-a declarat ingrijorat de optiunea Ankarei, iar NATO a evocat posibile probleme de compatibilitate cu sistemele si radarele folosite de aliati.
de Marcu Viadi | oct. 3, 2013 | Asia Centrală, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Rachete de tip HQ-9 SAM
Autoritatile militare de la Ankara au decis sa accepte o oferta de rachete din China, fapt ce a produs iritare in randul aliatilor americani si europeni din cadrul NATO. „Chinezii ne-au cerut cel mai bun pret”, a declarat ministrul turc al Apararii Nationale, Ismet Yilmaz, pentru ziarul Vatan, justificand decizia Guvernului turc prin faptul ca firma chineza a acceptat sa produca armele impreuna cu Turcia. Saptamana trecuta, autoritatile turce au anuntat deschiderea unor negocieri cu China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC), care fabrica rachete de tip Hongqui (HQ-9 SAM). Ankara a lansat o licitatie in 2009, in vederea unui contract pentru 12 baterii, a carui valoare este estimata la aproape trei miliarde de euro. „Am cerut o producere comuna si un transfer de tehnologie. Daca celelalte tari (care au depus oferte) nu ne pot asigura acest lucru, ne vom indrepta spre tari care o pot face”, a anuntat ministrul turc. Turcia, membra NATO, intentioneaza totodata sa isi consolideze protectia impotriva unor atacuri aeriene sau cu rachete, sa isi diversifice furniturile de echipamente si sa gaseasca parteneri in vederea producerii in comun de armament. in afara de CPMIEC, alte trei firme au depus oferte pentru contract, si anume complexul rus Rosoboronexport, grupul american Lockheed Martin-Raytheon si alianta europeana Eurosam. Firma chineza ar fi oferit, potrivit presei turce, un transfer complet de tehnologie.
Chinezii, sub embargo
insa compania chineza este vizata de sanctiuni, pentru livrarea de armament Iranului si Siriei, aflate sub embargo. Pentagonul s-a declarat ingrijorat de optiunea Ankarei, iar NATO a evocat posibile probleme de compatibilitate cu sistemele si radarele folosite de aliati. in privinta acestui ultim punct, Yilmaz s-a declarat increzator. „Nu exista nicio problema in acest sens”, a spus el. Turcia nu a luat, pentru moment, o decizie finala, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, un purtator de cuvant al Ministerului turc de Externe. „Procedura (de achizitie) nu a fost finalizata inca”, a insistat Levent Gümrükçüoglu, care a insistat ca oficialii turci din in contact cu Bruxelles-ul pe acest subiect.
de Vitalie Goncearov | aug. 7, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, UE, Uncategorized @ro
„Akademik Lomonosov”, prima centrala nucleara plutitoare din lume
„Akademik Lomonosov”, prima nava-centrala din lume, ar putea fi lansata la apa in trei ani, curentul electric general fiind suficient pentru nevoile a 200.000 de oameni, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRSS. Energie electrica, termina si apa potabila, acestea sunt „produsele” pe care le va oferi prima nava-centrala nucleara din lume, care va fi construita pana in 2016, pentru a putea fi expusa la International Naval Show care va avea loc la St. Peterburg.
„Akademik Lomonosov”, care va fi folosita in regiunea siberiana Kamcheatka, este prima nava dintr-o flota de mici dimensiuni care va deservi orasele indepartate de pe teritoriul Federatiei Ruse. Prima ambarcatiune va cantari 21.500 de tone, va avea un echipaj de 69 de persoane, dar nu va avea sistem de autopropulsie, singura modalitate de deplasare catre destinatie fiind tractarea.
Interes international
Folosindu-se de doua reactoare KLT-40 modificate, Akademik Lomonosov va putea alimenta asezari cu populatii de pana la 200.000 de locuitori. Cele doua reactoare, livrate in anul 2009, pot dezvolta 70 de MW de energie electrica sau 300 de MW de energie termica. De asemenea, nava-centrala poate produce 240.000 de metri cubi de apa potabila zilnic.
Conform unor surse oficiale, pana in acest moment, autoritati si investitori din aproximativ 18 tari si-au exprimat interesul pentru o astfel de tehnologie, printre care Canada, India, China, Indonezia, Argentina, Chile si Brazilia.
de Isac Mihai | iul. 26, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Colonizarea economica chineza poate provoaca tulburari in Kirghizstan
Premierul kârgâz, Jantor Satîbaldiev, a dispus începerea negocierilor cu compania chineză Tebian Electric Apparatus Stock Co (TBEA) pentru modernizarea centralei termoelectrice (CET) din Bișkek, relateaza surse oficiale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prezent, din fondurile puse la dispozitie de partea chineza, în fosta republică sovietica se construiește o rafinărie de petrol, linii de tensiune înaltă, China investind în economia kârgâză peste 1 miliard de dolari.
Centrala termo-electrică din capitală, inaugurată în 1961, este cel mai mare producător de energie electrică din nordul țării. După destrămarea URSS întreprinderea a intrat în declin. Inițial CET putea produce 666 MWt pe oră, dar în prezent producția ei maximă nu depășește 270 MWt pe oră. Din 24 de cazane funcționează doar 13, iar 85 % din utilaj este uzat în totalitate și necesită înclocuire.
Investitii strategice
Principalul investitor în infrastructura Kîrgîzstanului, este, conform datelor oficiale, China, iar in fiecare an prezența capitalului chinezesc este tot mai simțită. Totodata, minerii chinezi exploateză depozitele de resurse minerale, iar muncitorii chinezi construiesc autostrada spre Issyk Kul, precum si diferite uzine.
CET din Bișkek va fi modernizată de către compania TBEA din banii obținuți dintr-un credit preferențial de 500 mln dolari (pentru 20 ani cu o rată a dobânzii de 2% anual), oferiți de catre Banca de Export-Import din China autoritatilor din fosta republica sovietica.
Acesta nu va fi singurul proiect major care este realizat de chinezi în Kârgâzstan. Aceeași TBEA modernizează liniile de transportare a energiei electrice, constuiește stații de distribuții, precum si linia de transportare a energiei electrice „Datka-Kemin”, care va lega producătorii de energie electrică din sudul țării cu zona de nord, care este deficitară la capitolul energie electrică. Costul proiectului este estimat la peste 600 de milioane de dolari, finantarea fiind oferita tot de catre Banca de Export-Import din China.
Independenta energetica
Rafinaria din Kara-Balta (nordul Kârgâzstanului), realizata de catre China Petrol Company Zhongda, cu o capacitate de aproximativ 850 mii tone de petrol, va fi terminata in urmatoarele luni. Datorita faptului ca Republica Kârgâzstan nu are resurse proprii de petrol, materia primă pentru rafinărie va fi adusă pe cale ferată din Kazahstan și Rusia. Conform planului, rafinăria va asigura până la 65 % din necesitățile Kârgâzstanului în domeniul carburanților si lubrifianților, reducând astfel dependența țării de importurile din Rusia.
Alt proiect important al Chinei, construcția căii ferate ce va lega China de Kârgâzstan si Uzbekistan, este blocat, in acest moment, la faza de acorduri și identificarea resurselor financiare necesare. Devizul de cheltuieli al proiectului a crescut, treptat, de la 2 miliarde la aproximativ 6 milirade de dolari.
Colonizare sau cooperare?
Planurile de implementare ale proiectelor partii chineze s-au ciocnit de un baraj de critici dure din partea experților și a reprezentanților societății civile din statul central-asiatic. Unii critică pericolul asimilării chineze, alții necesitatea proiectelor pentru țară și costurile crescânde. O trasatura predominanta a proiectelor realizate de China în Kârâgzstan, criticata de expertii de la Biskek, este faptul că toate sunt legate, fie de infrastructură, sau de dobândirea resurselor și exportarea lor ulterioară în China.
La randul lor, oficiali din serviciile de securitate locale au avertizat ca pericolul expansiunii chineze exista cu adevarat, subliniind ca in fiecare an crește numărul de cetățeni chinezi care locuiesc si activeaza în Kârgâzstan. Diaspora chineză a ajuns până la 300 mii de persoane, din populația totală de 6 milioane a țării. Deși, in mod oficial, pentru un emigrant chinez, este extrem de dificilă obținerea cetățeniei kârgâze, totul se rezolvă prin mită sau prin căsătorii fictive.
