Analiză: Războiul de imagine dintre FSB și SBU se intensifică. Minoritatea românească din Ucraina, țintă a FSB și naționaliștilor ucraineni

Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina

Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina

Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.

Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.

Radicali din stat UE

„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.

„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.

Cocktail Molotov în Transcarpatia

Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.

În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.

Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina

Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina

Episodul românesc

Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de  incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.

Reprezentantul SBU  a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Reacția MAE de la București

”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.

Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.

Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova

Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.

„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.

Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.

Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)

Presa din Ucraina: Bucurestiul fabrica romani

Presa din Ucraina: Bucurestiul fabrica romani

Obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei – transmite postul ucrainean de televiziune TSN.
Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene. Potrivit TSN, populaţia din mediul rural consideră românizarea un lucru benefic, transmite Rador. „Nu va mai fi nevoie să dăm 5.000 de euro pentru a merge în Italia” – susţin unii oameni, obişnuiţi să călătorească în Europa pentru a-şi căuta un loc de muncă. Aceştia recunosc că, de dragul obţinerii unui paşaport european, sunt dispuşi să se declare români la următorul recensământ din Ucraina.
Localnicii mai susţin că în satele de frontieră o treime din populaţie sunt deja cetăţeni ai României, iar anunţurile privind obţinerea paşapoartelor româneşti pot fi văzute zilnic pe gardurile şi panourile din ţinut – menţionează postul de televiziune, apreciind că în regiunea Cernăuţi locuiesc aproximativ un milion de oameni, cei mai mulţi dintre aceştia fiind ucraineni (75%), români (12%) şi moldoveni (7%). „Cu toate acestea, în documentele oficiale ale Bucureştiului se arată că în Nordul Bucovinei peste 20% din populaţie sunt români. Aritmetica este simplă: etnicii moldoveni au fost trecuţi drept români odată cu românizarea şcolilor moldoveneşti. Mai mult, Bucureştiul încă nu poate accepta pierderea României Mari – la Forumul Internaţional al Românilor de anul trecut, chiar fostul premier Emil Boc a făcut în mod deschis afirmaţii privind pretenţiile etnice referitoare la ţările vecine”.
Bucureştiul susţine că românii din străinătate trebuie să fie recunoscuţi drept etnici români, indiferent de faptul că aceştia poartă denumirile istorice de moldoveni, aromâni, istroromâni sau vlahi. Drept răspuns la toate acestea, societăţile moldoveneşti din regiunea Cernăuţi au transmis autorităţilor UE şi Ucrainei mai multe plângeri, în care susţin că, sub pretextul diferitor activităţi, în satele din Nordul Bucovinei chiar se duce o politică xenofobă de eradicare a etniei moldoveneşti” – notează TSN.

Cladirea Universitatii din Cernauti, inclusa in Patrimoniul UNESCO

Cladirea Universitatii din Cernauti, inclusa in Patrimoniul UNESCO

Universitatea din CernautiClădirea Universităţii din Cernăuţi, „bijuterie arhitecturală” din secolul al XIX-lea, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. O decizie în acest sens a fost luată marţi la Paris, de membrii comisiei de profil a acestei organizaţii internaţionale, în cadrul celei de-a 35-a sesiuni. Fostă reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei, astăzi corp central al Universităţii din Cernăuţi, clădirea a fost construită în 1864-1882, de către arhitectul ceh Jozef Glavka. În 1875, ansamblul arhitectural a fost transformat în universitate, prin decretul lui Franz Josef, împăratul Imperiului Austro-Ungar, transmite Moldpres. Iniţial, aceasta instituţie de învăţămînt superior, renumită în tot Imperiul Austro-Ungar, se numea după numele întemeietorului ei. La început, limba de baza a predării cursurilor a fost germana, avînd departamente separate pentru limba si literatura română şi ucraineană. După unirea Bucovinei de Nord cu România, numele Universităţii din Cernăuţi a fost schimbat în „Universitatea Regele Carol I”. Între anii 1920-1940, aceasta a devenit una dintre cele mai importante instituţii educaţionale româneşti. Actuala clădire a Universităţii datează din perioada anilor 1920-1922, fiind construită de Guvernul Romaniei, istoricul român Ion Nistor fiind mult timp rectorul acesteia. In anul 1940, Bucovina de Nord a trecut din nou la Ucraina, iar odată cu ea şi celebra universitate. În anul 1989, numele Universităţii din Cernăuţi a fost din nou schimbat, astăzi aceasta numindu-se „Universitatea Naţională Yuri Fedkovych”, după numele unui renumit scriitor ucrainean din Bucovina.

Concurs eseuri