de Camelia Rada | apr. 6, 2014 | Balcani, Minoritați, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile centrala din tarile balcanice trebuie sa-si mentina angajamentele asumate cu privire la respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, a atras atentia Titus Corlatean, la o reuniune informala a ministrilor de externe din UE, desfasurata la Atena, intre 4 si 5 aprilie. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte de actualitate, precum evolutiile din Ucraina si Republica Moldova, cadrul strategic al relatiilor UE – Rusia, rolul si implicatiile Vecinatatii estice si sudice, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu cu accent pe situatia din Siria, se arata intr-un comunicat al Ministerului de Externe. Ministrii de externe din UE au analizat fiind analizate ultimele evolutii din Ucraina si Republica Moldova, inclusiv prin prisma relatiilor cu partenerii transatlantici, precum si situatia actuala si perspectivele relatiilor cu Federatia Rusa, mai precizeaza sursa citata. Potrivit MAE, ministrul Titus Corlatean a reiterat pozitia Romaniei de sprijin pentru Ucraina in parcursul european al acesteia si a salutat accelerarea procedurilor pentru Republica Moldova, respectiv pentru Georgia, in vederea semnarii Acordului de Asociere si a Acordului Aprofundat si Cuprinzator de Liber Schimb cat mai curand posibil. In contextul in care Romania detine anul acesta Presedintia in Exercitiu a SEECP, seful diplomatiei a atras atentia asupra importantei mentinerii angajamentelor asumate de guvernele statelor din Balcani cu privire la respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Concluziile reuniunii au aratat ca se impune consolidarea actiunii Uniunii Europene, cooperarea cu partenerii strategici, in primul rand cu SUA, simultan cu accelerarea finalizarii negocierilor Acordului UE-SUA de cooperare economica, precizeaza Ministerul de Externe.
de Marcu Viadi | feb. 12, 2014 | Balcani, Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia de la Ankara a pledat, miercuri, pentru integrarea cat mai rapida a Bosniei in UE si NATO in scopul de a pune capat tensiunilor din aceasta tara divizata etnic, care se confrunta de mai bine de o saptamana cu manifestatii violente impotriva saraciei si situatiei economice. „Ridicarea obstacolelor si deschiderea drumului in vederea unei proces accelerat de apropiere a Bosniei de UE si NATO este de o importanta cruciala”, a declarat ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, intr-o conferinta de presa la Sarajevo. „Avem exemple in istorie ca atunci cand oamenii ezita si asteapta pentru a gasi solutii, factura este la final mult mai mare decat ar fi fost daca ajutorul ar fi venit la timp”, a adaugat seful dipomatiei turce, la finalul unei intalniri cu omologul sau bosniac, Zlatko Lagumdzija. „Nu trebuie sa pierdem vremea, trebuie sa incepem acordarea acestui ajutor imediat”, a adaugat ministrul turc de Externe. Declaratia intervine in conditiile in care ample manifestatii au loc in Bosnia de mai bine de o saptamana in mai multe orase din tara si in special in regiunile cu populatie majoritar musulmana. Manifestantii au denuntat situatia economica si proasta gestionare a tarii. in decembrie anul trecut, Comisia Europeana a redus la jumatate asistenta financiara pentru Bosnia, in urma esecului autoritatilor de la Sarajevo de a reforma Constitutia tarii.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de gaze DESFA singura oferta a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan, potrivit unor surse citate de mass-media de la Atena. Grupul rus ar fi urmat sa fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o oferta ferma din cauza unui dezacord legat de pretul la care ar fi urmat sa fie livrate gaze populatiei. Grecia plateste in prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste pretul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera sa obtina un pret mai mic. Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixta intre companiile elene Motor Oil si Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o oferta pana la termenul limita. Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro. Incapacitatea de a atrage o oferta pentru DEPA este stanjenitoare pentru guvernul elen, care a prelungit termenul limita de depunere pentru Gazprom. in cazul DESFA, o alta companie din Rusia, Sintez, si-ar fi retras interesul, potrivit unor informatii, astfel ca singurul ofertant a ramas SOCAR. Cele doua companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambitios de privatizari al Greciei. De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reusit sa respecte tintele de privatizari si a redus modificat initial de a obtine 50 de miliarde de euro din vanzari de active pana la sfarsitul deceniului. In prezent, guvernul vrea sa obtina din privatizari 11,1 miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2016, 25 de miliarde de euro pana in 2020 si 50 de miliarde de euro intr-o perioada nespecificata.
de Anatol Terzi | sept. 17, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut sâmbătă, la Sarajevo, apel la „unitate” între diferitele comunităţi etnice din Bosnia şi la „fraternitate” în Balcani, regiune pe care oficialul turc ar dori să o vadă în întregime în NATO, garantul securităţii şi stabilităţii statelor din regiune.
„Obiectivul eforturilor noastre este o Bosnie-Herţegovina puternică în unitatea ei. Etniile din Bosnia nu trebuie să se privească între ele cu suspiciune. Dorim ca ele să se preocupe de încrederea lor mutuală”, a declarat Erdogan, într-un discurs susţinut la Universitatea din Sarajevo. „Nimeni nu trebuie să se îndoiască de integritatea Bosniei-Herţegovina”, a subliniat liderul turc, care a efectuat o vizită de două zile la Sarajevo, unde s-a întâlnit cu responsabili politici a trei comunităţi locale, inclusiv cu membri ai preşedinţiei tripartite.
„Lăsaţi la o parte îndoielile istorice şi tot ce este negativ şi priviţi spre viitor”, a îndemnat Erdogan. De asemenea, premierul turc a făcut apel la „fraternitate, prietenie şi cooperare în cel mai bun mod posibil” în Balcani, exprimându-şi dorinţa de a vedea această regiune integrată în NATO, o cale, potrivit lui Erdogan, spre „securitate, stabilitate şi dezvoltare economică”.
După războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995), această fostă republică iugoslavă rămâne divizată în două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, reunite de un guvern central slab. Unitatea ţării, garantată de Acordul de pace de la Dayton, este pusă adesea la încercare de lideri ai sârbilor bosniaci. La 17 ani după războiul care a făcut 100.000 de morţi, societatea bosniacă rămâne foarte divizată între cele trei comunităţi principale.
de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Serbia va fi reprezentată de acum înainte la reuniuni regionale pe tema Balcanilor ce se vor desfăşura în prezenţa unor reprezentanţi ai Kosovo, a anunţat duminică guvernul sârb.
Această decizie a fost luată pentru „a diminua pierderile economice cauzate de absenţa unor oficiali ai statului sârb la reuniuni regionale”, a explicat guvernul într-un comunicat. În cadrul unui acord, încheiat în februarie între Serbia şi Kosovo, cu sprijinul Uniunii Europene, reprezentanţi ai Pristinei pot participa la conferinţe internaţionale privind Balcanii fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată unilateral în 2008.
Independenţa Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare ca fiind provincia sa meridională, a fost recunoscută până acum de circa 90 de ţări, printre care SUA şi majoritatea ţărilor membre UE. În virtutea acordului semnat la Bruxelles, numele Kosovo trebuie urmat în documentele oficiale de un asterisc care să corespundă unei note de subsol referitoare la documentele internaţionale legate de statutul acestui teritoriu. Datorită încheierii acestui acord, Serbia a obţinut statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană la 1 martie.
Însă, la scurtă vreme după semnarea acestui acord, delegaţii sârbe şi kosovare au părăsit în martie două reuniuni regionale, la Belgrad şi Sarajevo, în semn de protest una faţă de cealaltă, faţă de maniera în care era prezentat numele Kosovo. Guvernul sârb a explicat duminică faptul că nu va mai cere ca numele Kosovo să fie însoţit la conferinţe de o notă pe plăcuţele situate în faţa membrilor delegaţiilor kosovare, dar „cel puţin cu ocazia primei menţionări a Kosovo în toate documentele” oficiale formulate cu ocazia acestor reuniuni.
Autoritatile centrala din tarile balcanice trebuie sa-si mentina angajamentele asumate cu privire la respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, a atras atentia Titus Corlatean, la o reuniune informala a ministrilor de externe din UE, desfasurata la Atena, intre 4 si 5 aprilie. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte de actualitate, precum evolutiile din Ucraina si Republica Moldova, cadrul strategic al relatiilor UE – Rusia, rolul si implicatiile Vecinatatii estice si sudice, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu cu accent pe situatia din Siria, se arata intr-un comunicat al Ministerului de Externe. Ministrii de externe din UE au analizat fiind analizate ultimele evolutii din Ucraina si Republica Moldova, inclusiv prin prisma relatiilor cu partenerii transatlantici, precum si situatia actuala si perspectivele relatiilor cu Federatia Rusa, mai precizeaza sursa citata. Potrivit MAE, ministrul Titus Corlatean a reiterat pozitia Romaniei de sprijin pentru Ucraina in parcursul european al acesteia si a salutat accelerarea procedurilor pentru Republica Moldova, respectiv pentru Georgia, in vederea semnarii Acordului de Asociere si a Acordului Aprofundat si Cuprinzator de Liber Schimb cat mai curand posibil. In contextul in care Romania detine anul acesta Presedintia in Exercitiu a SEECP, seful diplomatiei a atras atentia asupra importantei mentinerii angajamentelor asumate de guvernele statelor din Balcani cu privire la respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Concluziile reuniunii au aratat ca se impune consolidarea actiunii Uniunii Europene, cooperarea cu partenerii strategici, in primul rand cu SUA, simultan cu accelerarea finalizarii negocierilor Acordului UE-SUA de cooperare economica, precizeaza Ministerul de Externe.