de Razvan Iorga | iul. 14, 2017 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Marea Neagra, România, Știri
România își negociază intrarea pe noul Drum al Mătăsii, proiect economic care are China ca principal promotor. În acest sens, România găzduiește, vineri, la Palatul Parlamentului, un important eveniment la care sunt prezenți peste 150 de oficiali din China și 16 țări est-europene, lideri politici, reprezentanți ai administrației locale și reprezentanți ai mediului de afaceri. Anterior, România și-a exprimat deja acest interes în cadrul unui eveniment similar ce a avut loc la Beijing, în perioada 10-12 iuli, atunci când a avut loc cea de-a noua reuniune a coordonatorilor naționali ai Cooperării China – Europa Centrală și de Est.
Din partea României a participat secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale, Monica Gheorghiță MAE de la București precizează că oficialul român a transmis „un mesaj de continuitate şi pragmatism în deciziile şi angajamentele asumate de partea română, precum și interesul de a înregistra progrese semnificative în concretizarea proiectelor convenite la Summit-ul desfășurat la Riga, în luna noiembrie 2016”. Demnitarul a arătat că Bucureștiul este interesat în special de cooperarea în domeniile energiei, agriculturii, infrastructurii, comunicațiilor, IT și turismului.
Statele europene participante la formatul „16+1” sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia și Ungaria. 11 dintre statele participante sunt și state membre UE. Formatul „16+1” este o inițiativă chineză lansată în 2011, cu prilejul unei vizite întreprinse la Budapesta de fostul premier chinez Wen Jiabao, când a avut loc și prima reuniune a acestui format, cu participarea miniștrilor responsabili cu economia și dezvoltarea (24-25 iunie 2011).
de Madalin Necsutu | apr. 9, 2017 | Balcani, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar
Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu privind perspectivele Macedoniei, ca țară aspirantă ca calitatea de membru al UE din cadrul pachetului Balcanilor de Vest. Comparativ cu R. Moldova, țară care face parte din cadrul Parteneriatul Estic, dar dorește să aibă același parcurs european, problemele de la Skopje de aseamănă foarte multe cu cele de la Chișinău. Cea mai importantă rămâne lipsa de consistență în ceea ce privește reforme sistemului juridic și depolitizarea sa. O altă similitudine ar fi folosirea în ultimul raport al Comisiei Europene a noțiunii de „stat capturat”, sintagmă care se aude la Chișinău doar dinspre o anumită parte a presei, opoziției politice și a activiștilor. Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Excelența Sa, Samuel Žbogar, pentru Evenimentul Zilei:
Cum se implică UE în a ajuta Macedonia să-și continue parcursul european?
Uniunea Europeană, și mai ales Comisia Europeană, au investit multe eforturi în ultimii ani pentru a duce înainte parcursul european și de aceea credem că este corect să avem obligația de a vorbi deschis despre situația din țară, să le spunem ce drum merge spre integrarea în UE și ce activități sunt obstrucționate în acest sens.
Cum vă raportați la aceste proteste interne (cele antiguvernamentale -n.r.), le considerați serioase?
Protestele sunt un drept democratic pentru ca cetățenii să se poate exprima, așa că sunt de părere că nimeni nu trebuie să aibă o problemă cu asta. Există semne că există foarte multe emoții în aer și sunt politicieni care stimulează aceste emoții. Îngrijorările noastre legate de aceste proteste sunt că, la acea vreme când au început, era foarte naționaliste, a existat un discurs de politic de ură și aceste proteste proteste, mai mult la început și mai puțin acum, erau orientate spre grupurile etnice (albanezi -n.r.). Dar altfel, toată lumea ar dreptul de a-și exprima opinia. Mă bucur totuși că, de săptămâna trecută, Parlamentul a început să funcționeze din nou și acum unele dintre acele dezbateri se desfășoară în interiorul Parlamentului, chiar dacă nicio decizie nu a fost luată încă. Totuși avem dezbateri ce se fac în cadrul instituțional și asta este important.
Da, oamenii au îngrijorări, oamenii au temeri pentru destinul țării lor, chiar dacă sunt reale sau dacă chiar cred că astfel de pericole există. Se pare că există multă îngrijorare în rândul celor mai mari grupuri etnice și de asta este important ca instituțiile statului să aibă grijă și de aceste aspecte. După constituirea Parlamentarului și apoi învestirea Executivului, în paralel, noul guvern trebuie să se adreseze și acestor probleme.
Mai devreme ați descris termenii în care ați descris Macedonia în ultimul Dvs. Raport. Ne puteți da mai multe amănunte?
În fiecare an, Comisia Europeană face un raport pentru fiecare țară candidată la UE sau deja membră, de obicei la finalul anului. Un raport de țară, în care se analizează progresul. Anul trecut, a fost pentru prima dată când am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”, ceea ce se traduce prin faptul că instituțiile independente, inclusiv din sistemul juridic, sunt capturate de către clasa politică, adică prea multă influență a politicului și a politicienilor în funcționarea acestor instituții ce ar trebui să fie independente. Nu este o caracterizare ușor de făcut, dar a fost făcută după observarea atentă a situației din țară pentru o perioadă de mai mulți ani, în special din cauza regreselor făcute de această țară în ultimii ani, cu precădere în ceea ce privește sistemul de justiție. De aceea, atunci când vorbim de reforme, avem în minte în special pe cea a justiției și de a scăpa instituțiile de influența politicului
Dacă țara este serioasă în ceea ce privește integrarea în UE, tocmai în acest domeniu (al justiției – n.r.) trebuie să o dovedească. Sper ca noul Guvern să abordeze această problemă extrem de serios și sincer. De asemenea, buna vecinătate este una dintre condițiile care sunt foarte importante pentru a întări reformele. Dar, repet, mai întâi trebuie format noul guvern.
Așa cum ați menționat există o problemă cu vecinii legată de integrarea Macedoniei în UE. De exemplu numele, există un blocaj din partea vecinilor (cu Grecia privind numele țării -n.r.) Care ar putea fi soluția?
Aceasta este discuția care trenează deja de câțiva ani sub auspiciile Națiunilor Unite (ONU), dar cred că o problemă mai mare acum decât cea a numelui este regresul situației interne. Acum ceva timp, în 2009, când CE a venit cu recomandarea de începe a negocierilor cu Macedonia (pentru aderare -n.r.) cred că autoritățile erau mult mai pregătite atunci să înceapă negocierile decât sunt acum. Ceea ce trebuie să se îmbunătățească astăzi este să se facă acele reforme pentru a ne întoarce la acel moment. Tocmai de aceea condițiile de anul trecut au fost două: alegeri parlamentare corecte, iar a doua a fost angajarea rapidă pe calea reformelor. Acestea au fost cele primordiale, până a putea deschide discuții pe alte subiecte.
Dacă toate aceste probleme ar fi rezolvate, cât de mari ar fi șansele ca Macedonia să intre cât mai repede în UE? Totuși, situația din prezent ar putea frustra și mai tare populația Macedoniei care ar putea crede că nu există nicio opțiunea ca țara lor să mai intre în UE.
Avem această frustrare în toată regiunea de câțiva ani, deoarece procesul de adera este unul uneori dureros, de aceea miniștrii de Externe ai UE, precum și premierii din UE au discutat aceste probleme legate de relațiile noastre (UE-n.r.) cu alte țări în urmă cu câteva săptămâni și s-au reconfirmat în procesul de aderare deschis în regiune. Tocmai de aceea au fost atât de multe vizite, recent a fost cea a președintelui Consiliului European, Donald Tusk la Skopje (3 aprilie 2017 n.r.), pentru a arăta angajamentul nostru către această regiune, către Macedonia. Cât de departe va merge procesul de aderare va depinde numai de avansarea pe calea reformelor. Comisia recomandă ca, atunci când sunt întâlnite toate condițiile, atunci statele membre vor decide accederea sau nu a statului care aspiră la această calitate.
Cât credeți că va dura până la aderarea Macedoniei la UE?
Nu știu. Acest lucru este foarte dificil de a fi spus. Totul depinde dacă vor face corect toți pașii. Poate să meargă de asemenea foarte repede. De exemplu, Croația a negociat foarte repede. Desigur, acum procesul trenează, deoarece țara nu este la fel de pregătită, dar totul depinde de implicarea liderilor și a populației pentru a face reforme reale, nu doar virtual. Știm de asemenea că, în rândul cetățenilor membri ai UE, nu mai este atât de mul entuziasm pentru lărgirea UE, din cauza problemelor create de criza financiară, apoi de criza migrației.
Așa că, din ambele părți, nu este un proces ușor. Dar cred că în acest proces trebuie dovedit cetățenilor europeni de ce extinderea UE este încă importantă și că vom beneficia cu toții din aceasta. Problema migrației este una dintre cele mai importe pe care le avem pe agenda comună în regiune. Aici avem interese comune și tocmai de aceea trebuie să arătam de extinderea nu poate fi decât benefică pentru cetățenii UE.
O ultimă întrebare, cum ar putea cetățenii Macedoniei profita de intrarea țării lor în UE?
Știți, toată povestea privind accederea în UE este despre un „motor al reformelor”. Țările au nevoie de reforme în toate aceste state aflate în tranziție. Dar dacă ai acest țel al aderării la UE, acestea este un poate un motor suficient de puternic pentru a împinge procesul de reformare. Îl face mai ușor. Sunt reforme grele, dar politicienii pot spune apoi că „uite, trebuie să facem asta pentru UE”. Și de-a lungul acestui proces, de-a lungul anilor, țările se schimbă. Uneori nici măcar nu realizează.
Așa că, atunci când vine vremea de a se alătura UE, sau atunci când UE este pregătită să le primească, acestea au trecut deja prin transformările necesare. Și până la urmă, chiar și cei mai sceptici dintre cetățenii acelei țări, vor vrea integrarea în UE. Rezultatul va fi al lor, al cetățenilor. Deja țara respectivă va funcționa ca o țară membră a UE, sistemul de justiție va fi reformat, economia va fi reformată, vor fi perspective tot mai multe de a atrage investiții străine. De asemenea toate standardele, de la protecția consumatorilor până la cele de mediu, sunt foarte importante pentru cetățeni și pentru țară. În final cred că drumul este la fel de important precum și scopul în sine de a adera la UE.
Publicat în „Evenimentul Zilei”
de Razvan Iorga | mai 15, 2015 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi Turkish Stream este doar un South Stream remodelat menit sa impiedice dezvoltarea proprie a unor gazoducte proprii ale UE, Rusia sustine in continuare ca Turkish Stream va permite intarirea securitatii energetice a Europei. Declaratia a fost facuta de ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, la finalul discutiilor avute, la Belgrad, cu omologul sau sarb Ivica Dacic. ‘Daca UE isi va fundamenta pozitiile pe evaluari responsabile ale situatiei, pe cointeresarea sa in asigurarea securitatii energetice europene, atunci Bruxellesul ar trebui sa sustina aceste negocieri (cu privire la Turkish Stream) si sa contribuie la realizarea acestei idei’, a subliniat seful diplomatiei ruse. ‘Nu impunem nimanui nimic. Facem o propunere, in baza acelor posibilitati pe care le avem si in baza acelor acorduri pe care le-am incheiat deja cu Turcia’, a declarat Lavrov, precizand ca exista interes pentru acest proiect ‘din partea Greciei, Macedoniei, Serbiei, Ungariei si altor tari din regiune’.
Potrivit lui Serghei Lavrov, la ora actuala ‘cel mai important este sa fie analizate aspectele practice din punct de vedere logistic, din punct de vedere al finantarii’. ‘Cu aceasta se ocupa acum reprezentantii statelor corespunzatoare, cei care sunt responsabili pentru cooperarea energetica si, mai concret, in domeniul gazului’, a adaugat seful diplomatiei ruse. Grupul rus Gazprom a convenit la 7 mai cu Turcia ca livrarile de gaze naturale prin noua conducta Turkish Stream vor incepe in luna decembrie 2016.
de Razvan Iorga | dec. 10, 2014 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Comisarul european pentru Energie, Maros Sefcovic, a anuntat marti ca UE nu va cere Rusiei sa reinvie proiectul South Stream si va crea un nou coridor energetic sudic menit sa aduc gaze din zona Marii Caspice, relateaza agentia Unian, preluata de Karadeniz Press. Coridorul sudic de gaz (Southern Gas Corridor (SGC) ar trebui sa inceapa sa transporte gazul caspic in 2019, a spus oficialul european. Marti, la Bruxelles, in cadrul reuniunii ministrilor pentru energie din Consiliul Europea, Romania, Bulgaria si Grecia au cerut sprijinul Uniunii Europene pentru crearea unui nou coridor pentru gaze naturale intre cele trei tari, dupa ce Rusia a anuntat ca renunta la South Stream. Grecia, Bulgaria şi Romania au afirmat intr-o declaratie comuna ca sprijina dezvoltarea unui nou coridor vertical pentru gaze naturale care sa conecteze cele trei tari cu scopul de a asigura aprovizionarea bidirectionala neintrerupta de gaze, se arata intr-un document semnat de cei trei ministrii ai energiei, scrie caleaeuropeana.ro.
Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetica, Maros Sefcovic, a declarat ca serviciile Comisiei Europene sunt pregatite sa ia in considerare utilizarea fondurilor europene pentru a contribui la o integrare mai buna şi solida a sistemului energetic din aceste tari in cadrul global energetic al UE. „Uniunea Europeana sa actioneze cat mai unitar, sa vorbeasca cu o singura voce, si din toate aceste intalniri concluzia pe care o trag este ca nu ne asteapta o iarna usoara. Nu cred ca posibilitatea aparitiei unei crize a gazelor trebuie suta la suta exclusa, trebuie sa fim prudenti in tot ceea ce facem si aceasta este abordarea pe care o voi avea si maine, la Bucuresti, in cadrul comandamentului de iarna – aici ma refer la livrarile de gaze naturale pe care Federatia Rusa trebuie sa le livreze conform contractelor in vigoare catre Uniunea Europeana”, a mai spus el, citat de sursa citata.
Directorul grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a anunțat lunea trecuta ca a pus cruce proiectului de gazoduct South Stream, dupa ce presedintele rus Vladimir Putin vorbise anterior de obstacolele ridicate de Uniunea Europeana împotriva realizarii acestui proiect. Conducta South Stream, un proiect al carui cost era estimat la 40 de miliarde de dolari, urma sa transporte gazul natural rusesc în Europa, ocolind însa Ucraina.
de Razvan Iorga | mai 30, 2014 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Oficialii de la Atena au declarat joi ca Grecia este interesata ca gazoductul South Stream sa treaca si pe teritoriul sau. Ministrul Mediului, Energiei și a Schimbarilor Climate, Yanis Maniatis, a precizat ca o ramificatie a gazoductului, programat sa treaca prin Serbia si Bulgaria catre Europa Centrala, ar face cooperarea dinamica dintre Gazprom si Atena „una de si mai mult succces”, potrivit Itar-Tass. Maniatis a facut aceasta propunerea la cea de-a 17-a Adunarea Generala a Congresului European pentru Afaceri (un ONG) desfasurata la Atena. Intalnirea a fost prezidata de catre directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, care este actualul presedinte al organizatiei mentionate. Oficialul grec a descris Gazprom ca fiind un furnizor de gaz pe termen mult, atat pentru Grecia, cat si pentru Europa si a a subliniat ca dialogul dintre UE si Rusia este important pentru strategia energetica a blocului. Grecia nu este prima tara din zona Balcanilor interesata de a fi inclusa in proiectul gazoductului South Stream. Macedonia a insistat de asemenea ca o ramificatie a conductei sa fie construita si pe teritoriul sau. La finele anilor 2000, Grecia se astepta sa mareasca volumul de gaz importat din Rusia dupa construirea gazoductului Burgas-Alexandropolis, dar Atena a trebuit sa renunte la acest proiect dupa ce fostul premier bulgar Boiko Borisov a anuntat retragerea Bulgariei din acest proiect.
