NATO fortifica Kosovo

de | aug. 4, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

550 de militari germani şi 150 de militari austrieci vor ateriza la Pristina, pentru a suplimenta contingentul KFOR din Kosovo, relateaza surse militare NATO, citate de mass-media regionala. Oficialii romani au respins momentan posibilitatea suplimentarii contingentului militar romanesc din regiunea separatista din sudul Serbiei

Jandarmii romani, pregatiti sa tempereze conflictele sarbo-albaneze

Jandarmii romani, pregatiti sa tempereze conflictele sarbo-albaneze

550 de militari germani şi 150 de militari austrieci vor ateriza la Pristina, pentru a suplimenta contingentul KFOR din Kosovo, relateaza surse militare NATO, citate de mass-media regionala. Oficialii romani au respins momentan posibilitatea suplimentarii contingentului militar romanesc din regiunea separatista din sudul Serbiei.
Un prim avion, la bordul căruia se află primele trupe suplimentare ale NATO, a aterizat miercuri pe aeroportul din Pristina, relateaza sursele citate anterior. Misiunea NATO în Kosovo (KFOR) a anunţat marţi că a solicitat trupe suplimentare, respectiv un batalion. Militarii vor fi detaşaţi în zilele următoare, a declarat un purtător de cuvânt al armatei germane.
KFOR a justificat trimiterea acestor efective suplimentare pentru a “susţine” contingentele deja staţionate în regiune şi care au fost mobilizate în prezent în nordul Kosovo, unde situaţia este extrem de tensionată. Înainterea suplimentării, KFOR avea în Kosovo 5.900 de militari.

Pristina respinge acordul KFOR-Serbia

Misiunea NATO din Kosovo a ajuns miercuri seara la un acord cu reprezentanţi sârbi în baza căruia KFOR îşi va menţine cel puţin până la jumătatea lunii septembrie controlul asupra a două posturi de frontieră din nordul Kosovo aflate la originea crizei actuale. Acest acord a fost respins de Pristina, care consideră că nu ţinea seama de ”obiectivul său principal” de a desfăşura în teren poliţişti şi vameşi sub autoritatea sa. Tocmai o astfel de desfăşurare a provocat pe 25 iulie actuala criză. ”Sistemul actual de control (de către KFOR) va rămâne neschimbat până la jumătatea lunii septembrie” la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak, din nordul Kosovo, la frontiera cu Serbia, a indicat KFOR într-un comunicat, precizând că acest termen ar putea fi prelungit în timp, dacă va fi necesar, şi că misiunea KFOR îşi va menţine comandamentul şi controlul la cele două posturi de frontieră, mai relateaza mass-media regionala. Acordul a fost încheiat între comandantul KFOR, Ehrard Buhler, şi doi reprezentanţi sârbi: Goran Bogdanovic, ministru în problema Kosovo, şi Borko Stefanovic, negociatorul şef pentru dialogul dintre Belgrad şi Pristina.

NATO la anaghie

NATO consideră că este necesară suplimentarea numărului de militari din kosovo, deşi crede că, deocamdată, controlează situaţia. În regiune, în ultima săptămână, situaţia este extrem de tensionată între sârbi şi kosovari, a declarat, marţi, Hans Dieter Wichter, un purtător de cuvânt al KFOR, citat de AFP. “Da, confirm acest lucru”, a precizat purtătorul de cuvânt, răspunzând unei întrebări puse de reprezentanţii presei care doreau să ştie dacă au fost cerute trupe suplimentare. “Putem controla situaţia. Dispunem de suficiente trupe. Cererea nu a fost făcută din cauza incapacităţii noastre de a controla situaţia”, a mai adăugat el. Un poliţist kosovar a decedat, iar alţi patru au fost răniţi uşor într-o operaţiune a forţelor speciale trimise, săptămâna trecută, de Pristina pentru a impune controlul asupra posturilor de frontieră cu Serbia din nordul Kosovo. Pristina doreşte ca prin această operaţiune să fie întărit embargoul pe care l-a instituit asupra importului de produse sârbe în Kosovo, ca răspuns la embargoul declarat de Belgrad asupra importului de produse kosovare de la proclamarea independenţei acestei foste provincii iugoslave în 2008. În replică, sârbii din nordul Kosovo au blocat accesul la două puncte vamale, dintre care cel de la Jarinje a fost incendiat, miercuri seara, de mai mulţi tineri cu cagule.

Politisti romani din Kosovo, decorati

Reamintim ca recent, treizeci şi unu de poliţişti români, care s-au remarcat prin modul de executare a misiunilor încredinţate, au fost decoraţi, la sediul central al Misiunii EULEX Kosovo din Priştina, cu medalia “PRO PACE UNUM”. De asemenea, aceştia au fost felicitaţi personal de şeful Misiunii EULEX Kosovo, Xavier Bout de Marnhac. Misiunea Uniunii Europene – EULEX este o misiune de experţi selecţionaţi din toate statele membre, la care se adaugă alte cinci state contributoare, mandatul acesteia fiind implementarea legii (“rule of law”) şi monitorizarea, supervizarea şi îndrumarea (“monitoring, mentoring and advising”) autorităţilor locale pe componentele de poliţie, vamă si justiţie, în vederea formării unor instituţii la nivel şi standarde europene în Kosovo. În prezent, România contribuie la această misiune cu un contingent alcătuit din 60 de poliţişti care îşi desfăşoară activitatea în toate departamentele misiunii: poliţie specială, poliţie cu puteri executive şi componenta de monitorizare. Dovadă a profesionalismului şi experienţei ofiţerilor români, o parte dintre aceştia au fost desemnaţi în importante funcţii de conducere şi supervizare, cum ar fi şef de regiune (regional commander supervisor), şefi de echipe (team leader) şi investigatori şefi (leading investigators) în diferite dosare din sfera crimei organizate, traficului de persoane, infracţiuni economice şi corupţie. Potrivit MAI, acordarea medaliilor “PRO PACE UNUM” poliţiştilor români confirmă preţuirea şi aprecierea de care se bucură aceştia în Kosovo şi reprezintă o recunoaştere a contribuţiei lor la îndeplinirea obiectivelor misiunii.

Romania, lider in UE

România este principalul contribuitor cu personal la misiunile civile de menţinere a păcii derulate sub egida Uniunii Europene, având un număr total de 227 participanţi în cele 8 misiuni. “Ţara noastră a devenit prin Ministerul de Interne nu numai un partener solid al ţărilor aliate, ci şi un factor important de decizie în stabilirea liniilor directoare în politica externă a Uniunii Europene. Meritul pentru această performanţă revine în cea mai mare măsură Jandarmeriei Române.” a declarat recent secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestorul de poliţie Ioan Dascălu. Cel de-al treisprezecelea contingent, format din 115 luptători ai Detaşamentului de Jandarmi Români, a plecat recent în provincia Kosovo, urmând să înlocuiască contingentul aflat acum în teatrul de operaţiuni. Ceremonialul Apelului Solemn al Detaşamentului de Jandarmi s-a desfăşurat la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa chestorului de poliţie Ioan Dascălu. Oficialul le-a mulţumit jandarmilor români în numele conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru misiunea pe care au ales să o îndeplinească şi a subliniat faptul că profesionalismul de care a dat dovadă Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române din Kosovo, în misiunile desfăşurate pe durata a mai bine de opt ani de zile, a contribuit la eforturile internaţionale de menţinere a păcii. „Doresc să vă asigur că ştiu foarte bine ce înseamnă această zi pentru dumneavoastră. Misiunea în care vă deplasaţi este una nobilă, este una care aduce cinste şi onoare dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră şi nu în ultimul rând aduce prestigiu internaţional României. Pe durata misiunii, fiecare dintre dumneavoastră este practic un ambasador al ţării noastre în teatrul de operaţiuni”, a precizat secretarul de stat. Recent, colonelul Marian Petre a obtinut postul de sef al Departamentului de Politie speciala in cadrul misiunii EULEX Kosovo, in urma selectiei realizate la nivelul Capacitatii de Planificare si Conducere a misiunilor civile UE, unitate din structura Serviciului European de Actiune Externa. Aceasta reprezinta cea mai inalta pozitie in organigrama EULEX Kosovo pe dimensiunea de planificare a activitatilor de politie. Numirea sa a fost contestata de autoritatile kosovare si de presa de la Pristina.

Din cauza Kosovo, Romania a boicotat summitul de la Varsovia

Totodata, presedintele Traian Basescu a explicat recent, la postul public de radio de la Bucuresti, ca Romania nu participa la reuniunea de la Varsovia pentru ca ar insemna sa stea la masa cu reprezentantul unui stat pe care nu-l recunoaste, creandu-se precedentul ca pe viitor sa se trezeasca la reuniuni unde sta la masa cu Igor Smirnov. “Polonia a recunoscut Kosovo, Romania n-a recunoscut Kosovo. Polonia, ca tara organizatoare si care a recunoscut Kosovo, poate sa invite alt stat pe care l-a recunoscut, chiar daca acest stat nu este recunoscut la ONU, pentru ca ONU are circa 190 de state si doar 65 de state din lumea asta au recunoscut Kosovo. Deci inca nu este un stat ONU, un stat recunoscut la ONU, dar cei care l-au recunoscut isi pot lua libertatea sa-i invite. Romania nu poate sta la aceeasi masa cu un stat care nu este recunoscut de ea insasi. Cand Kosovo va fi recunoscut de ONU, vom vedea ce pozitie va adopta Romania, dar nu vom fi printre cei care vor vota pentru recunoastere, asta in mod cert”, a explicat presedintele.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *