de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Minarea-pentru-cripto-monede-amenință-securitatea-energertică-a-Republicii-Moldova
Oameni de afaceri chinezi sunt pregătiți să facă investiții masive în regiunea separatistă, în mining, profitând de costurile reduse ale energiei în regiune, relatează mass-media regională, citând un comunicat al așa-zisului guvern de la Tiraspol, preluat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate acest subiect a fost discutat în data de 28 mai, în cadrul unei întrevederi la Tiraspol a pretinsuuil premier, Alexandr Martînov, cu o delegaţie chineză, din care au făcut parte reprezentanţi ai unor companii importante de pe piaţa miningului.
Reamintim că recent mai multe state, inclusiv China, au interzis tranzacțiile cu cripto-monede după ce specialiștii au avertizat asupra pericolelor. Concomitent, serviciile de securitate din diferite state, inclusiv CIA și MOSSAD, consideră că aceste mijloace de plată sunt folosite de grupările teroriste pentru a își finanța operațiunile.
Legislație permisivă
Martânov a spus că „autoritățile transnistrene” „sunt interesate de atragerea investițiilor în economie, de resuscitarea capacităţilor de producție pe care le au întreprinderile, în special cele energetice, de crearea locurilor de muncă și de afluxul valutare în țară”. „Noi am adoptat recent Legea cu privire la susţinerea tehnologiilor blockchain, a cărei esență este de a face pe teritoriul Transnistriei cele mai avantajoase condiții pentru mining”, a spus Martînov. Acesta i-a invitat pe oaspeții din Beijing să viziteze întreprinderile energetice din regiune, ofertă acceptată de partea chineză.
Igor Ceaika, deschizător de drumuri
Președintele R. Moldova Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat recent la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova. Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.
„Am avut o întrevedere cu unul dintre liderii organizaţiei obşteşti „Delovaia Rossia”, cunoscutul om de afaceri rus Igor Ceaika. Într-o atmosferă prietenoasă, am discutat un spectru larg de aspecte importante ale cooperării economice moldo-ruse, în primul rînd, chestiunea privind investițiile mediului de afaceri rusesc în economia Moldovei.
Oamenii de afaceri din Rusia sunt dispuşi să investească în economia noastră, să creeze noi întreprinderi şi locuri de muncă. Dar, pentru realizarea acestor obiective este nevoie de a crea condiţii de activitate favorabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Agenția RBK a scris despre implicarea lui Igor Ceaika în afacerea cu criptomonede din Transnistria. Omul de afaceri rus ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamna încă din 2017 investitorii ruşi să analizeze această direcţie.
Criptomonede separatiste
Transnistria nu este singura „destinație exotică” pentru oligarhii ruși care vor să se îmbogățească de pe urma unei astfel de afaceri. Investitorii ruși au mai încercat să instaleze mine de criptare și în Abhazia, dar, aparent, cu rezultate mixte. În timp ce ratele de energie electrică sunt relativ ieftine, unii s-au plâns cu privire la întreruperile de energie și la calitatea energiei electrice, relatează eurasianet.org, citată de KARADENIZ PRESS.
Mai precis, fermele de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor unei ansamsamblu de calculatoare.
Procesul de minare generează astfel noi monede digitale pe piață, acestea putând fi ulterior tranzacționate. În ultimii ani, prețurile în bani reali al criptomonedelor au crescut semnificativ.
Transnistria virtuală
Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.
„Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, declara în septembrie 2017, Igor Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”, citat de Infotag.
Declarațiile lui Ceaika veneau după ce acesta fusese invitat de Dodon la Chișinău la începutul lunii septembrie 2017, la discuții privind implicarea investitorilor ruși mai mult în R. Moldova.
„Pentru realizarea acestei idei, in Transnistria au fost deja create toate conditiile necesare – atat tehnice, cat si legislative. Implementarea acesteia si lansarea activitatii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun ca aceasta se afla pe locul patru in Europa dupa viteza si rata de penetrare a internetului, la ei energia electrica este foarte ieftina iar aceasta este una din cele mai importante conditii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este si fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.
Poduri de criptomonede
Cu toate acestea, pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom. Rusia nu dorește să contorizeze separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova.
Ulterior, în decembrie 2017, Igor Ceaika s-a deplasat din nou la Tiraspol, acolo unde, în calitate de ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria a participat la semnarea unui memorandum trilateral de înţelegere şi cooperare între Guvernul de la Tiraspol, Camera de Comerţ şi Industrie a Transnistriei şi asociaţia oştească „Delovaia Rossia” .
„În cele din urmă, toate acestea vor da un nou impuls dezvoltării economiei transnistrene, vor contribui la crearea locurilor de muncă şi la creșterea veniturilor bugetului de stat, la reducerea deficitului”, a spus șeful guvernului transnistrean, Alexandr Martînov, citat de Infotag.
Documentul a fost semnat în cadrul dialogului de afaceri al antreprenorilor din Rusia și Transnistria, organizat de „Delovaia Rossia”.
Din delegația transnistreană au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Resurselor Naturale, precum și ai mediului de afaceri din stânga Nistrului – fabrica de vinuri „KVINT”, compania de textile „Tirotex”, fabrica de conserve din Camenca.
Din partea Rusiei la eveniment participă președintele organizației, Aleksei Repik, ambasadorul de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria, Igor Ceaika, precum şi reprezentanţi ai guvernului regiunii Moscova și comunității de afaceri din Rusia.
La reuniune au mai participat și delegaţi din partea Moldovei: deputatul fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, și consilierul Președintelui pe probleme economice, Elena Gorelova. Mai precis, oameni apropiați lui Igor Dodon.
Monedele virtuale, considerate un pericol de majoritatea băncilor naționale
Moldovenii vor plăti facturile
După aceste întâlniri preliminare, la începutul acestui an, Parlamentul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea „blockchain”, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede, relata Europa Liberă.
Igor Ceaika a declarat la începutul acestui an pentru „Kommersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană.
„Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.
Semnal de alarmă al BNM
Banca Națională a Moldovei (BNM) a atras atenția, în urmă cu două săptămâni, asupra fenomenului ce i-a amploare în R. Moldova referitor la tranzacționarea criptovalutelor.
„Ținând cont de fluctuațiile mari, inclusiv prăbușirea prețului, închiderea unor platforme de schimb a monedelor virtuale înregistrate în ultimele luni, BNM își întărește opinia cu privire la criptovalute și investițiile în acestea, moment în care a atras atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede”, se precizează într-un comunicat al BNM.
BNM mai precizează că nu are niciun rol de regulator în privinșa tranzacționării acestor monede virtuale, precum Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum și altele.
„Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova”, a mai avertizat BNM.
Sclavie energetică
Reamintim că Republica Moldova cumpără energie electrică în proporție de 70% de la stația transnistreană de la Cuciurgan, iar profitul de pe urma vânzării electricității către Chișinău, constituie peste 70% din bugetul total al regiunii separatiste.
Anterior, expertul în economie Sergiu Gaibu declara pentru mass-media de la Chișinău că „orice consum de energie electrică în transnistria, de fapt înseamnă creșterea datoriei la gaze față de Rusia. Noi deja avem 6 mlrd. de dolari, deși încă nu e clar cine până la urmă este dator pentru suma respectivă, dar e cert faptul că este o datorie față de gigantul Gazprom și într-o formă sau în alta reprezintă o pârghie de intimidare a Republicii Moldova. Orice consum sporit înseamnă creșterea acestei datorii și respectiv un subiect de tensiune dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Evident, atunci când se obține energie electrică din gaze pentru care nu se achită nimic și nu se știe dacă persoanele care îl consumă vor achita vreo dată acest gaz, evident că orice activitate bazată pe astfel de subvenție, care nu se știe de cine va fi achitată, evident că este o activitate profitabilă. Cel mai probabil crearea acestor datorii vor deveni un subiect de discuție între Republica Moldova și Federația Rusă. E vorba de mining de criptovalute, a cărui cost principal îl reprezintă energia electrică, ceea ce înseamna o defavoare enormă pentru Republica Moldova”.
România, în prag de prăbușire?!
Minarea de criptomonede are impact major pe creşterea consumului de energie electrică, iar autorităţile „se fac că nu văd acest fenomen”, atrage atenţia Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, citat de mass-media de la București. „Un fenomen ce ar putea influenţa mult sectorul energetic românesc este în derulare. Pe teritoriul ţării noastre se instalează tot mai multe echipamente pentru minarea de criptomonede cu un impact major pe creşterea consumului de energie electrică”, scrie el. Totodată, el atrage atenţia că „autorităţile statului nu văd sau se fac că nu văd acest fenomen”. „În general din partea autorităţilor este o letargie şi o lipsă de priorităţi ce pe mine începe să mă îngrozească! Este bine să ne crească destul de brusc consumul de energie electrică? Care este impactul pentru economie? Dar pentru populaţie? E bine ce se întâmplă? Este rău ce se întâmplă? Este nevoie de un punct de vedere oficial în acest sens pentru că lucrurile iau amploare cu rapiditate”, mai spune Nicolescu. Unii producători de energie au avertizat că nu vor onora consumul de electricitate destinat minării de monede virtuale. „Enel a adoptat o cale clară spre decarbonizare şi dezvoltare sustenabilă şi consideră utilizarea intensivă de energie dedicată minării de criptomonede drept o practică nesustenabilă care nu se potriveşte cu modelul său de business”, anunţat în februarie compania. (M.B.)
de Razvan Iorga | mai 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri
Președintele moldovean Igor Dodon discută cu omul de afaceri rus Igor Ceaika (prim-plan) despre posibilitățile de investiții din R. Moldova
Președintele R. Moldova Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat, joi, la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova.
Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.
„Am avut o întrevedere cu unul dintre liderii organizaţiei obşteşti „Delovaia Rossia”, cunoscutul om de afaceri rus Igor Ceaika.
Într-o atmosferă prietenoasă, am discutat un spectru larg de aspecte importante ale cooperării economice moldo-ruse, în primul rînd, chestiunea privind investițiile mediului de afaceri rusesc în economia Moldovei.
Oamenii de afaceri din Rusia sunt dispuşi să investească în economia noastră, să creeze noi întreprinderi şi locuri de muncă. Dar, pentru realizarea acestor obiective este nevoie de a crea condiţii de activitate favorabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Agenția RBK a scris despre implicarea lui Igor Ceaika în afacerea cu criptomonede din Transnistria. Omul de afaceri rus ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamna încă din 2017 investitorii ruşi să analizeze această direcţie.
Transnistria nu este singura „destinație exotică” pentru milionarii ruși care vor să se îmbogățească de pe urma unei astfel de afaceri. Investitorii ruși au mai încercat să instaleze mine de criptare și în Abhazia, dar, aparent, cu rezultate mixte. În timp ce ratele de energie electrică sunt relativ ieftine, unii s-au plâns cu privire la întreruperile de energie și la calitatea energiei electrice, relatează eurasianet.org.
Mai precis, fermele de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor unei ansamsamblu de calculatoare.
Procesul de minare generează astfel noi monede digitale pe piață, acestea putând fi ulterior tranzacționate. În ultimii ani, prețurile în bani reali al criptomonedelor au crescut semnificativ.
Transnistria virtuală
Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.
„Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, declara în septembrie 2017, Igor Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”, citat de Infotag.
Declarațiile lui Ceaika veneau după ce acesta fusese invitat de Dodon la Chișinău la începutul lunii septembrie 2017, la discuții privind implicarea investitorilor ruși mai mult în R. Moldova.
„Pentru realizarea acestei idei, in Transnistria au fost deja create toate conditiile necesare – atat tehnice, cat si legislative. Implementarea acesteia si lansarea activitatii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun ca aceasta se afla pe locul patru in Europa dupa viteza si rata de penetrare a internetului, la ei energia electrica este foarte ieftina iar aceasta este una din cele mai importante conditii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este si fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.
Cu toate acestea, pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom. Rusia nu dorește să contorizeze separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova.
Ulterior, în decembrie 2017, Igor Ceaika s-a deplasat din nou la Tiraspol, acolo unde, în calitate de ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria a participat la semnarea unui memorandum trilateral de înţelegere şi cooperare între Guvernul de la Tiraspol, Camera de Comerţ şi Industrie a Transnistriei şi asociaţia oştească „Delovaia Rossia” .
„În cele din urmă, toate acestea vor da un nou impuls dezvoltării economiei transnistrene, vor contribui la crearea locurilor de muncă şi la creșterea veniturilor bugetului de stat, la reducerea deficitului”, a spus șeful guvernului transnistrean, Alexandr Martînov, citat de Infotag.
Documentul a fost semnat în cadrul dialogului de afaceri al antreprenorilor din Rusia și Transnistria, organizat de „Delovaia Rossia”.
Din delegația transnistreană fac parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Resurselor Naturale, precum și ai mediului de afaceri din stânga Nistrului – fabrica de vinuri „KVINT”, compania de textile „Tirotex”, fabrica de conserve din Camenca.
Din partea Rusiei la eveniment participă președintele organizației, Aleksei Repik, ambasadorul de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria, Igor Ceaika, precum şi reprezentanţi ai guvernului regiunii Moscova și comunității de afaceri din Rusia.
La reuniune au mai participat și delegaţi din partea Moldovei: deputatul fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, și consilierul Președintelui pe probleme economice, Elena Gorelova. Mai precis, oameni apropiați lui Igor Dodon.
Moldovenii vor plăti facturile
După aceste întâlniri preliminare, la începutul acestui an, Parlamentul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea „blockchain”, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede, relata Europa Liberă.
Igor Ceaika a declarat la începutul acestui an pentru „Kommersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană.
„Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.
Semnal de alarmă al BNM
Banca Națională a Moldovei (BNM) a atras atenția, în urmă cu circa 10 zile, asupra fenomenului ce i-a amploare în R. Moldova referitor la tranzacționarea criptovalutelor.
„Ținând cont de fluctuațiile mari, inclusiv prăbușirea prețului, închiderea unor platforme de schimb a monedelor virtuale înregistrate în ultimele luni, BNM își întărește opinia cu privire la criptovalute și investițiile în acestea, moment în care a atras atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede”, se precizează într-un comunicat al BNM.
BNM mai precizează că nu are niciun rol de regulator în privinșa tranzacționării acestor monede virtuale, precum Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum și altele.
„Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova”, a mai avertizat BNM.
de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Căile ferate din Ucraina au nevoie urgent de modernizare
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că își dorește să extindă căile ferate cu ecartament european până în orașul Lviv, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, Poroșenko va iniția discutarea posibilității extinderii și înlocuirii ecartamentului larg, de tip sovietic, cu ecartament îngust, de tip european, de la frontiera UE până în orașul Lviv (situat la 75 km de Polonia), scrie și Ukrinform.
Liderul de la Kiev, aflat în plină campanie electorală neoficială pentru un nou mandat prezidențial, a declarat că înlocuirea ecartamentului căilor ferate va facilita călătoriile turiștilor din UE în Ucraina. „Vreau să aduc frontiera UE în Lviv cu ajutorul căilor ferate”, a declarat Petro Poroșenko. Proiectul va fi discutat cu conducerea regiunii Lviv în cel mai scurt timp, a spus Poroșenko.
Transnistria, izolată feroviar
Ambițiile în acest domeniu ale liderilor Ucrainei nu se opresc aici. Reamintim că Guvernul de la Kiev a aprobat în februarie 2018 planul financiar al companiei publice “Ukrzaliznitsya”, care cuprinde și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea tronsonului feroviar Berezino-Basarabeasca, a declarat pe rețelele sociale vice-ministrul ucrainean al Infrastructurii, Viktor Dovgani, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform înaltului oficial de la Kiev, proiectul va contribui la creşterea parcursului de mărfuri al companiei, în special pe segmentul Arţiz-Basarabeasca. Un alt avantaj al proiectului punctat de oficial este crearea unei căi alternative de ocolire a Transnistriei.
“Aceasta înseamnă deschiderea unei căi directe din Republica Moldova în porturile din regiunea Odesa, îmbunătăţirea comunicaţiei de transport cu Basarabia ucraineană şi cu portul Reni (în special, reducerea costurile de transport de mărfuri şi sporirea siguranţei lor)”, a declarat viceministrul.
Proiectul în valoare de 600 milioane de hrivne presupune reabilitarea a circa 20 de kilometri pe teritoriul Ucrainei şi 1,5 km pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi reparaţia capitală a infrastructurii segmentului Berezino-Basarabeasca, demontat în 1999.
Reamintim că oficiali SBU (principalul serviciu de securitate al Ucrainei) au solicitat încă din perioada 2014-2015 modernizarea tronsonului pentru a evita riscurile de securitate care le implică controlul traficului feroviar dintre Ucraina și Repubica Moldova de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Oficialii SBU au mai declarat că modernizarea tronsonului va facilita și deplasarea mai facilă a trupelor și tehnicii de luptă între garnizoana Odessa și regiunea de graniță cu Republica Moldova și România.
Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a avertizat asupra importanței militare a tronsonului dintre Ucraina și Republica Moldova
Opoziție dură
Proiectul are însă şi oponenţi, arată bodrug.eu. În special, directorul adjunct al portului Ismail, Yuri Vlasenko, se teme că, odată cu punerea în funcţie a tronsonului, “fluxurile de mărfuri se vor orienta spre Moldova, ceea ce va duce la distrugerea porturilor ucrainene de lângă Dunăre”.
Restaurarea acestui segment de cale ferată, pe de o parte, ar reduce distanța către porturile Ucrainene de la Dunăre, dar pe de altă parte – poate priva o parte semnificativă a mărfurilor către aceste porturi, transmite portalul cfts.org.ua, citat de bodrug.eu.
Cu toate acestea, Administrația portului Ismail susțin că autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul restabilirii segmentului Berezino-Basarabeasca, ar fi în măsură să atragă marfă suplimentare în portul maritim Giurgiulești, și o parte din mărfuri, pe cale feroviară, cătr portul românesc Galați. Ca urmare, porturile ucrainene din regiunea Dunării ar pierde o parte din cifra de afaceri.
„În 2016, prin portul Ismail au trecut aproximativ 1,4 milioane de tone de marfă pe direcția Galați (România), și anume către Uzina ArcelorMittal Galați. În cazul în care aceast segment va fi reabilitat, atunci întregul flux de mărfuri va transportat pe cale ferată, pe teritoriul Republicii Moldova, către combinatul românesc“, – a menționat într-un interviu Yuri Vlasenko, directorul adjunct al portului CTS Ismail.
Interese moldovenești
“În 2016, aproximativ 1,4 mil. tone de mărfuri au fost transportate prin portul Ismail în direcţia României, şi anume spre combinatul “ArcelorMittal Galaţi”. Dacă această ramură feroviară va fi construită, atunci acest flux de mărfuri va merge pe calea ferată, prin care va fi livrat direct la combinatul din România. În plus, Moldova va putea atrage mărfuri suplimentare în portul Giurgiuleşti”, a spus el, conform bodrug.eu.
Republica Moldova insistă asupra reabilitării tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino încă din 2006. Acesta este important din punct de vedere al posibilităţii de conectare a celor două ţări prin ocolirea Transnistriei.
Se presupunea că lucrările vor începe în vara anului 2016. Conducerea “Căii Ferate din Moldova” a spus atunci că segmentul de cale ferată pe teritoriul ţării poate fi reabilitat în decurs de 2-4 luni. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
24 de secții pentru Putin
În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.
Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 6, 2017 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Presedintele rus, Vladimir Putin, si aliatul sau de nadejde, patriarhul rus Kirill
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat astazi că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ‘Îmi anunț candidatura pentru postul de președinte al Rusiei’, a declarat Putin la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discurs transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia.
Decizie asteptata
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.
Popularitate crescuta
În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.
Vot separatist
Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezindețial rus.
Autoritățile de la Kremlin nu au comentat până în acest moment declarațiile liderilor regiunilor separatiste din Republica Moldova si Ucraina.
