de Isac Mihai | iul. 30, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Centrala nucleara de la Kozlodui, obiectiv strategic pentru Sofia
Construcţia unei noi unităţi, Unitatea 7, la Centrala Nucleară de la Kozlodui ar urma să fie finalizată în 2020, a anunţat preşedintele Consiliului de Administraţie al singurei centrale nucleare bulgare Valentin Nikolov citat de agenţia bulgară de ştiri Novinite, preluata de mass-media regionala. Kozloduiul se află la 424 de kilometri de capitala României, fapt care provoaca ingrijorarea societatii civile si a autoritatilor romane, precum si in unele cancelarii occidentale.
Nikolov le-a declarat jurnaliştilor, la Sofia, că 2020 este „o previziune optimistă” pentru finalizarea construirii noii unităţi cu o capacitate de 1.000 de megawaţi. „Totul depinde de negocierile cu partea rusă despre lucrurile care ţin de reactorul nuclear”, a precizat el, referindu-se la faptul că Guvernul lui Boiko Borisov a decis construirea acestei unităţi după ce a renunţat, în martie 2012, la construirea unei a doua centrale nucleare în ţară.
Guvernul a decis să instaleze reactorul de 1.000 de megawaţi, deja produs pentru Belene de către contractorul rus Atomstroyexport – o filială a Rosatom, la centrala de la Kozlodui, precizează Novinite.com.
Nikolov a anunţat totodată că cinci companii au depus oferte pentru efectuarea studiului preliminar în vederea construirii celui de al şaptelea reactor la Kozlodui şi că Guvernul va selecta una dintre ele până la sfârşitul săptămânii viitoare, fără să ofere numele acestor firme.
Notificare diplomatica
Autorităţile bulgare în domeniul nuclear şi conducerea Centralei Nucleare de la Kozlodui au notificat Ministerul bulgar al Mediului, dar şi Guvernele României şi Serbiei despre intenţia construirii acestui nou reactor, a adăugat Nikolov.
În prezent sunt operaţionale doar Unităţile 5 şi 6, cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, ale centralei de la Kozlodui, după ce Sofia a fost de acord să închidă unităţile 1-4, cu o capacitate de 440 de megawaţi, în 2002 şi 2006, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), sub presiunea Bruxelles-ului. Guvernul bulgar a iniţiat, de asemenea, un program în vederea extinderii duratelor de viaţă ale Unităţilor 5 şi 6 de la Kozlodui cu cel puţin încă 20 de ani, în condiţiile în care acestea erau prevăzute până în 2017 şi, respectiv, 2019.
de Isac Mihai | iul. 30, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul bulgar Boyko Borisov ataca mediatic Romania
Premierul bulgar Boyko Borisov dă vina pe problemele pe care le are România pentru întârzierea aderării Bulgariei la spaţiul Schengen, negând afirmaţiile că atentatul antiisraelian de la Burgas ar fi un motiv pentru această amânare, relateaza mass-media regionala, citând un interviu cu Borisov care urmează să fie publicat de săptămânalul sofiot Capital. ‘Atât timp cât în România au loc aceste procese şi ei (românii – n.r.) nu se întorc pe drumul drept, noi nu putem face o frontieră Schengen pe Dunăre’, spune Borisov.
Solicitat să comenteze raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, primul ministru bulgar susţine în interviu că este supus unor atacuri pe care nu le merită şi care sunt cauzate de eşecurile sistemului judiciar, care însă este independent de guvern. În opinia lui, reprezentanţii acestui sistem ar fi trebuit să vină la parlament în timpul şedinţei în care s-a dezbătut moţiunea de cenzură împotriva guvernului (moţiune care nu a fost adoptată, joi) şi să-şi asume răspunderea pentru o parte din criticile din raport. De ce aceşti oameni (reprezentanţii sistemului judiciar – n.r.) nu vin să spună: dacă cade guvernul să cadă şi capetele noastre’ – întreabă retoric Boiko Borisov.
Jurnalistii, asasinii mafiei
El comentează şi relaţiile sale cu presa. ‘Nu există nicio instituţie mass-media care să nu fi încercat să mă discrediteze, dar eu strâng din dinţi’, spune el în interviu. În opinia sa, sunt ziarişti plătiţi de mafie. Aşa cum mafia recurge la serviciile unor asasini, tot aşa apelează şi la serviciile unor ziarişti, iar ‘consecinţele activităţii acestor slugi ai mafiei din presă sunt şi mai grave decât dacă ar fi venit să tragă în mine cu automate’, mai spune premierul.
Interviul pentru Capital este dedicat împlinirii de trei ani de la începutul mandatului guvernului. Boiko Borisov afirmă că după trei ani în care bulgarii au strâns cureaua, a venit timpul să crească veniturile pentru a stimula consumul intern şi creşterea economică.
de Natalia Ciobanu | iul. 30, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, lovita de un nou razboi electoral
Fostul prim-ministru al Ucrainei, liderul partidului Batkivscina, Iulia Timosenko, condamnată la 7 ani de închisoare pentru semnarea „păgubosului” acord de gaze cu Rusia, conduce lista candidatilor la functia de deputat a opozitiei unite „Batkivscina”. Decizia a fost luată la congresul partidelor care au format acum câteva luni opozitia unită, organizat în dimineata zilei de 30 iulie 2012.
Locul doi pe lista de partid i-a revenit liderului blocului opozitiei unite, Arsenii Iateniuk, pe locul trei este presedintele formatiunii „Pozitia civică” Anatolii Gritenko (fost ministru al Apărării în Guvernul Timosenko), pe locul patru – seful staffului electoral al opozitiei unite Alexandr Turcinov si locul cinci i-a revenit fostului ministru de Interne, Iurii Lutenko, la fel detinut în închisoare.
Sistem electoral mixt
Printre primele pozitii pe lista opozitiei se mai regăsesc reprezentanti ai partidelor Narodnyi Ruh, Ukraina Noastră – Autoapărarea Natională, dar si seful Medjilisului tătarilor din Crimeea, Mustafa Djemiliov.
La acelasi congres, Batkivscina a stabilit cine vor fi candidatii opozitiei unite în circumscriptii teritoriale, întrucât la alegerile parlamentare din 28 octombrie cei 450 de deputtai din Rada Supremă de la Kiev vor fi alesi în baza sistemului electoral mixt.
Partidele opozitiei unite au adoptat si platforma electorală a blocului. Arsenii Iateniuk a mentionat că programul prevede adoptarea a 80 de proiecte de legi, menite să schimbe mai multe sfere ale societătii. În special, este vorba despre legi care le-ar interzice deputatilor să voteze pentru alti colegi, care ar permite revocarea parlamentarilor, precum si a sefului statului.
Anterior, reprezentantii puterii declarau că Iulia Timosenko nu va putea fi înscrisă în cursă, pentru că a fost condamnată de justitia ucraineana. Deocamdată nu se stie care va fi decizia finală în acest. Amintim că oficialii europeni au insistat în nenumărate rânduri ca Timosenko să poată participa la scrutin.
Astăzi a fost dat startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare în Rada Supremă, care vor avea loc pe 28 octombrie.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana urmeaza sa dea Republicii Moldova o suma de 12 milioane de euro pentru implementarea proiectelor in domeniul aprovizionarii cu apa a populatiei. Banii ce vor fi acordati, reprezinta cea de a doua transa din cadrul proiectului „Programul de Sustinere a Politicilor de Sector in domeniul Apelor”, oferita de Uniunea Europeana. In august 2009, a fost incheiat acordul de Finantare intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, care prevede ca UE va contribui la finantarea „Programului de Sustinere a Politicilor de Sector in domeniul Apelor”. Valoarea totala a proiectului a fost estimata la 50 milioane de euro, care vor fi transmisi in trei transe. Când va fi acordata cea de-a treia transa, in valoare de 13 milioane euro, deocamdata nu se stie. Insa, din acesti bani, autoritatile planuiesc sa asigure sisteme de alimentare cu apa a peste 55.000 de locuitori, si sa elaboreze Studiului privind reforma tarifelor la apa.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Intr-un material publicat de publicatia ruse de limba engleza The Moscow Times, analistul Anders Aslund, senior fellow la Institutul Peterson pentru Economie Internationala, opineaza ca Republica Moldova si regiunea sa separatista pro-rusa Transnistria ilustreaza politica externa disfunctionala din spatiul post-sovietic, fapt pentru care Chisinaul incearca sa isi cladeasca in viitorul indreptat spre UE. R.Moldova a ajuns cea mai saraca tara din Europa din cauza unei tranzitii dificile si a protectionismului UE, Rusiei si Ucrainei. Fiind dominata de agricultura, a fost mai vulnerabila decat oricare alta tara post-comunista. in timp ce UE a fost protectionista la inceput, acum Rusia este principala vinovata. Ponderea UE in exporturile R.Moldova a crescut de la 35% in 2000 la 51% in 2011, in timp ce cota Rusiei a scazut de la 45% la 20%. Potrivit ”Freedom House”, R.Moldova este cea mai libera si mai democratica tara post-sovietica. Comunistii au condus timp de multi ani, dar guvernul actual este o coalitie de centru-dreapta democratica. R.Moldova are nevoie de cateva lucruri in plus pentru a prospera. intai de toate, de un acces adecvat pe piata pentru a-si extinde exporturile. Daca acest lucru se va intampla, investitiile straine directe vor putea creste. Prin cresterea exporturilor si investitiilor straine, guvernanta mediocra ar trebui sa se amelioreze, facand tara si mai atractiva. in contextul in care valorile terenurilor cresc, fragmentarea excesiva a terenurilor agricole va inceta iar agricultura si industria alimentara se vor dezvolta odata cu industria manufacturiera pe baza fortei de munca ieftina si calificata. Mai mult, unii dintre numerosii imigranti ai R. Moldova in Rusia si Europa de Sud se vor intoarce acasa.
Mai multa atentie de la Bruxelles
UE a inceput in sfarsit sa acorde atentie R.Moldova, deoarece dintre cele sase tari din programul Parteneriatului Estic al UE – Belarus, Ucraina, R.Moldova, Armenia, Azerbaidjan si Georgia – R.Moldova este cea mai democratica. La sfarsitul lunii iunie, premierul tarii, Vlad Filat, a realizat tot ceea ce ar fi putut spera la Bruxelles. in special, a semnat un acord privind facilitarea regimului de vize. UE a acordat, de asemenea, un grant de 28 de milioane de euro (34 milioane dolari) pentru acest an. Cel mai important, a lansat negocierile privind un acord de asociere, inclusiv un acord de liber schimb profund si cuprinzator. Ambele parti spera sa finalizeze acest acord important pana in iunie 2013. Acest lucru ar putea reprezenta realizarea majora pentru R.Moldova, potrivit semnatarului articolului. intre timp, Rusia nu face nimic bun pentru niciuna din tari, considera autorul analizei. Politica sa privind R.Moldova poate fi descrisa ca un atac cu sase componente ostile, care consta in discriminare comerciala, presiune pentru aderare la Uniunea Vamala, agresiune Gazprom, sprijin pentru Transnistria, obstructie prin Biserica Ortodoxa Rusa si o partinire clara in favoarea Partidului Comunistilor.
Relatie conflictuala
Rusia a urmarit, in general, o politica comerciala capricioasa si neprietenoasa fata de R. Moldova. in 2006, a interzis brusc importul de vinuri din R.Moldova, reducand la jumatate exporturile tarii in Rusia. Piesa centrala actuala a politicii Rusiei privind RMoldova este cererea sa ca Chisinaul sa se alature Uniunii Vamale cu Belarus si Kazahstan. Din cauza ca acest lucru va perturba expansiunea comerciala vitala a R.Moldova spre UE si va bloca posibilitatea unui acord de liber schimb benefic cu UE, niciun guvern responsabil al R.Moldova nu va putea face acest lucru, mai ales ca Uniunea Vamala nu ofera nicio garantie impotriva masurilor protectioniste frecvente ale Rusiei. Desi R.Moldova a cedat controlul si dreptul de proprietate al gazoductelor sale Gazpromului, nu a primit nimic in schimb. Gazprom cere in continuare preturi exorbitant de ridicate la gaze de peste 400 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mult mai mult decat percepe clientilor din UE. Lectia evidenta este ca orice concesie facuta Rusiei va fi pedepsita de Moscova cu cereri suplimentare, potrivit autorului analizei.
Problema transnistreana
Transnistria este adesea descrisa ca ”un parc tematic” sovietic, dar conducatorii ei incearca sa justifice semi-autonomia teritoriului lor ca pe o ”oda” pentru armata imperiala rusa. Transnistria ramane in afara jurisdictiei Chisinaului, din cauza prezentei a 1.000 de soldati rusi, pe care Kremlinul ii clasifica drept forte de mentinere a pacii, la fel ca in Abhazia si Osetia de Sud. Transnistria nu plateste pentru gazul sau, pe care il obtine efectiv gratuit de la Gazprom. Transnistria nu a pastrat sistemul economic sovietic sau proprietatea de stat. Dimpotriva, arata ca un capitalism monopolist intr-o singura familie. Totul pare sa apartina companiei numita sugestiv ‘Sheriff’. Aceasta detine supermagazine, benzinarii precum si marea fabrica de coniac si vin, in timp ce a construit un impresionant palat al sporturilor pentru locuitorii din Tiraspol. Se spune ca fiul fostului lider transnistrean Igor Smirnov controleaza Sheriff. R. Moldova este doar un exemplu al politicii auto-distructive a Rusiei in spatiul post-sovietic. Uniunea Vamala nu aduce beneficii Rusiei ci ii instraineaza pe toti. Drept consecinta, doar opt tari care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI) au semnat acordul recent multilateral de liber schimb si numai Rusia si Belarus l-au ratificat. Dupa cererile dure adresate de Putin la Taskent, ca Uzbekistanul sa semneze noul acord de liber schimb, presedintele uzbek Islam Karimov a decis sa scoata tara sa din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva. Politica Rusiei in spatiul post-sovietic este costisitoare pentru toti, dar mai ales pentru Rusia, deoarece face ca tarile din CSI sa nu aiba de ales decat sa intoarca spatele Rusiei. Nu este surprinzator ca R.Moldova face tot ce poate pentru a ajunge mai aproape de UE, conchide analistul.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Doi jurnalisti romani sunt mediatizati pe blogul de fotografie al cotidianului american New York Times pentru o aventura jurnalistica in jurul Marii Negre. Proiectul lui Petrut Calinescu si stefan Candea poarta numele de „Around the Black Sea” si a constat in prezentarea culturilor si povestilor oamenilor din jurul Marii Negre. „Pentru ca a crescut in Constanta, un oras din Romania, pe coasta Marii Negre, Petrut Calinescu a transformat acest spatiu in locul lui de joaca. Isi petrecea dupa-amiezele cu prietenii, cauta buncare germane si crea tot felul de jocuri. isi aminteste ca era foarte atras de apa”, incepe articolul de pe blogul the New York Times. „Odata ce te uiti la mare, vei vrea sa afli ce este de partea cealalta”, spune Petrut Calinescu. „Dar in cea mai mare parte a vietii, nu a ajuns pe alte maluri ale Marii Negre. Asa ca proiectul «Around the Black Sea», pornit impreuna cu prietenii sai, jurnalistii stefan Candea si Ioana Hodoiu, s-a nascut din nostalgia unui loc pe care, de fapt, nu l-a vazut niciodata”, scrie lens.blogs.nytimes.com. Cei trei au obtinut un grant din partea German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii si au incepput sa exploreze niste tari cu care romanii sunt foarte putin familiari. Acestia au calatorit peste 14.500 de kilometri in 80 de zile si s-au documentat calatoria pe un blog. Unele dintre cele mai bune fotografii ale lui Petrut Calinescu au fost facute sub apa. Calatoria a inceput in Romania, trecand prin Bulgaria si Turcia, Armenia si Azerbaidjan (care, desi nu au port la Marea Neagra, fac parte din regiunea economica a Marii Negre). Au ajuns in Rusia, Republica Moldova si Ucraina si au calatorit apoi in republicile separatiste din zona. Calinescu, ale carui fotografii ilustreaza articolul The New York Times, a spus ca s-a simtit acasa, fata in fata cu „estetica” comunista pe care a regasit-o, in diverse forme, in aceste tari. Fotograful a fost uimit si de frumusetea stranie a regiunii separatiste Abkhazia care este, pe de o parte, un loc prielnic pentru nasterea unor miscari teroriste. „Era visul oricarui cetatean sovietic sa isi faca aici concediul”, spune Calinescu.
