de Razvan Iorga | sept. 16, 2012 | Intelligence, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Doi gameri cehi care sustin ca lucreaza la dezvoltarea unui joc video de strategie au fost plasati in detentie provizorie in Grecia dupa ce au fost invinuiti de spionaj pentru ca au filmat instalatii militare pe insula Lemnos (nord-estul Marii Egee), a anuntat vineri politia greaca. „Parchetul a ordonat plasarea lor in detentie provizorie joi”, a afirmat o sursa din cadrul Politiei, precizand ca inca nu a fost fixata data vreunui proces. Un asemenea caz poate lua „de la 9 la 18 luni” inainte de a fi judecat, a apreciat ea. Cei doi oameni de 28 si 33 de ani au fost arestati luni aproape de o baza militara si aveau in posesie, potrivit politiei, o camera video si un aparat foto care contineau fotografii cu instalatii militare de pe insula, in timp ce realizarea de imagini militare este interzisa in Grecia, fapt indicat pe panouri din jurul unor asemenea locuri. Lemnos si insula vecina Samothraki se afla in centrul unui diferend intre Grecia si Turcia, care ii contesta militarizarea. Cei doi cehi au afirmat pentru politie ca imaginile trebuiau sa serveasca societatii cehe Bohemia Interactive pentru dezvoltarea unui joc de strategie, „ArmA 3”, a carei finalizare este prevazuta acest an. intr-un comunicat postat pe site-ul sau de Internet, Bohemia Interactive a afirmat, la randul sau, ca angajatii sai „vizitau insula doar cu scopul de a profita de peisajele sale frumoase”, iar jocurile sale nu utilizeaza decat informatii „publice”. Ministerul ceh al Afacerilor Externe este in contact cu autoritatile grecesti pe acest caz. La inceputul anilor 2000, Grecia a retinut timp de mai mult de o luna 14 britanici si olandezi pasionati de observarea avioanelor pentru acuzatia de spionaj. Cativa membri ai grupului au fost ulterior condamnati la trei ani de inchisoare, inainte de a fi achitati la Curtea de Apel.
de Razvan Iorga | sept. 16, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Recentele presiuni energetice facute de la Moscova in cazul Republicii Moldova au determinat Bruxelles sa priveasca cu mai multa fermitate in oferirea unui perspective europene pentru Chisinau. Aceste evolutii determinate de vizita recenta a lui Filat la Moscova, unde printre subiectele de agenda a figurat si problema pretului la gaze rusesti platit de Chisinau, au convins UE ca trebuie fie multa mai concreta in abordarea fata de Republica Moldova. In contextul dat, Bruxelles-ul ar putea semna acordul de asociere cu Republica Moldova intr-un an, inaintea summitului Parteneriatului Estic, programat in septembrie 2013, apreciaza presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Informatia a fost dezvaluita de Guvernul de la Chisinau, dupa o convorbire telefonica intre Barosso si premierul Vlad Filat. Presedintele CE a laudat eforturile autoritatilor de peste Prut pentru integrarea europeana, dand asigurari ca Executivul comunitar va sustine aspiratiile europene ale R.Moldova. „in cursul conversatiei, Filat si Barroso au facut un schimb de opinii despre relatiile bilaterale si despre integrarea europeana. Jose Manuel Barroso a felicitat R.Moldova pentru continuarea procesului de reforme si pentru negocierile foarte eficiente cu UE, precizand ca va efectua o vizita oficiala la Chisinau in viitorul apropiat”, precizeaza Guvernul de la Chișinau. Vlad Filat a reiterat angajamentul Republicii Moldova pe drumul european, declarand ca „Guvernul de la Chisinau va continua reformele pentru apropierea de standardele europene si pentru atingerea principalului obiectiv – integrarea europeana”, adauga Guvernul de la Chișinau.
Sub amenintarile armei energetice
Convorbirea telefonica intervine in contextul in care Rusia ar fi propus Republicii Moldova o reducere a pretului la gaze daca aceasta tara renunta la cooperarea energetica cu Uniunea Europeana. Ziarul Le Monde a notat chiar ca Republica Moldova este prima victima colaterala a ofensivei Uniunii Europene impotriva Gazprom: „Decizia Comisiei Europene de a incepe o ancheta impotriva gigantului rus Gazprom, pentru manipularea preturilor si blocarea concurentei in mai multe state membre UE, este o lovitura de teatru in sectorul energetic. Deloc surprinzator, a atras o atitudine negativa din partea Moscovei, care nu a intarziat sa reactioneze”, explica Le Monde. Pe 11 septembrie, presedintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care plaseaza companiile strategice sub autoritatea sa directa. in acest context, vizita premierului moldovean Vlad Filat la Moscova i-a oferit ocazia de a negocia un tarif redus pentru gazele rusesti. „insa, inaintea intrevederii dintre Vladimir Putin si Vlad Filat, ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a facut publice conditiile Moscovei pentru examinarea cererii Chisinaului. Pentru a obtine o eventuala reducere cu 30% a pretului la gaze si pentru renegocierea datoriei de 4,1 miliarde de dolari (3,15 miliarde de euro), R.Moldova ar trebui sa denunte protocolul de aderare la acordul de cooperare energetica cu UE”, noteaza Le Monde.
de Anatol Terzi | sept. 15, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova şi Comisia Europeană au convenit deja asupra a aproape jumătate din textul viitorul acord privind crearea zonei de liber schimb, a anunţat vineri negociatorul şef din partea Comisiei, Luc Devigne, după cea de-a treia rundă de negocieri care s-a desfăşurat zilele trecute la Chişinău.
El a precizat că negocierile decurg într-un „tempou mediu” şi speră ca acestea să fie finalizate în 2013.
Părţile discută deja despre ofertele tarifare, iar Bruxellesul a propus Republicii Moldova o ofertă tarifară de 0% la importul producţiei industriale moldoveneşti, a declarat ministrul adjunct al economiei şi comerţului, Octavian Calmâc. În acelaşi timp, se aşteaptă abordări diferite în privinţa producţiei industriale, a menţionat el.
Printre problemele pe care le va întâmpina Republica Moldova la punerea în aplicare a viitorului acord este lipsa laboratoarelor de certificare a produselor la standarde europene. În acest context, la etapa iniţială, producătorii moldoveni vor fi obligaţi să-şi certifice mărfurile atât în Republica Moldova cât şi în UE, pentru a le fi permis accesul pe piaţa comunitară. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, crearea Zonei de liber schimb va contribui la creşterea PIB-ului în Republica Moldova cu 1,5% şi la creşterea exporturilor cu 16%.
Negocierile privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător au început în luna martie, Chişinăul şi Bruxellesul sperând să le finalizeze în a doua jumătate a anului 2013. Acordul de liber schimb va fi parte componentă a Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE, negociat începând cu ianuarie 2010.
de Madalin Necsutu | sept. 13, 2012 | Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Lupta dintre Occident si Rasarit pe teritoriul Republicii Moldova este una departe de a fi transata. Uniunea Europeana atrage din modelul este cultural si economic reprezentand un model superior de civilizatie, in timp ce Rusia ramane pentru unii o nostalgie ce aminteste de un trecut glorios si un centru economic de care Chisinaul nu se poate dispensa. O situatie de mijloc pentru Republica Moldova care este nevoita sa aleaga una dintre cele doua optiuni, fiecare parte avand avantajele si dezavantajele ei. Progresele facute de Republica Moldova in ultimii ani in directia apropierii de Uniunea Europeana au fost inregistrate constant in rapoarte Uniunii Europene vizavi de aceasta zona. O serie de inlesniri si bani au venit dinspre Bruxelles iar cetatenii Republicii Moldova plecati la munca in UE au fost un factor determinant pentru politicienii din AIE sa-si orienteze eforturile comune in aceasta directie. UE opereaza in Republica Moldova prin mai multe instrumente, unul dintre cele mai importante fiind Parteneriatul Estic.
Dupa 2004, Uniunea Europeana a fost interesata in a dezvolta Politicile Europene de Vecinatate (PEV) care au fost baza acestui Parteneriat Estic care isi propune sa lucreze in scopul stabilitatii, bunei guvernari si dezvoltarii economice pe frontiera de Est a UE. Acest Parteneriat Estic a fost oficializat in anul 2008 si face referire la sase republici ex-sovietice printre care si Republica Moldova. Unii experti opineaza ca Republica Moldova a devenit in ultimii ani chiar „tara rasfatata” a acestor politici europene prin importanta deosebita care o primeste din partea Bruxelles-ului in raport cu celelalte. Una dintre initiativele-cheie ale acestui Parteneriat o reprezinta pietele regionale de energie electrica, eficienta energetica si cresterea utilizarii energiei din surse regenerabile. in aceasta privinta, nu numai UE are rolul conducator, ci sunt si alte state care incearca sa ajute Republica Moldova. La nivel politic, Polonia este o tara care sustine cu tarie parcursul european al Republicii Moldova iar la nivel economic, Romania este motor prin care UE actioneaza in aceasta zona. Dupa negocieri ale guvernelor anterioare, premierul Ponta a semnat in urma cu circa doua luni proiectul comun pentru gazoductul Ungheni – Iasi, dar si proiectul pentru o linie electrica comuna intre Romania si Republica Moldova.
Cele doua proiecte vin ca alternativa energetica a captivitatii Chisinaului in fata fluxurile energetice care vin dinspre Federatia Rusa. Pentru acest proiect, ministerele de resort au semnat in anul 2011 un Memorandum de intelegere privind pregatirea conditiilor pentru constructia gazoductului de presiune inalta Iasi-Ungheni. Ultimele discutii la nivel inalt dintre oficialii de pe cele doua maluri ale Prutului s-au axat pe interconectarea Republicii Moldova la la Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie Electrica (ENTSO-E) cat si direct cu Romania, prin LEA 400 kV Suceava-Balti, dar si proiectul liniei electrice LEA 110 kV Falciu-Gotesti, pentru care compania romaneasca Transelectrica SA a realizat deja partea de investitii pe teritoriul Romaniei si care se estimeaza a fi finalizat la sfarsitul anului 2012. Totodata, pana la sfarsitul anului urmator, se estimeaza ca ca fi dat in exploatare gazoductul Iasi-Ungheni. Acest sistem va permite livrarea de gaze in ambele directi iar Republica Moldova va fi interconectata cu Romania, tara care isi asigura din surse proprii circa doua treimi din consumul interne, nefiind dependenta de exporturi. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro, banii fiind oferiti de Comisia Europeana.
Toti acesti pasi ai UE si ai Romaniei in favoarea oferirii de alternative Chisinaului nu sunt vazuti cu ochi buni de catre Moscova care nu doreste pierderea influentei asupra acestei foste republici ex-sovietice. O zona importanta din punct de vedere strategic care ar constitui o lovitura de imagine serioasa pentru o Rusiei intr-o ascensiune vizibila in „era Putin”. Tocmai din aceasta cauza, Moscova a devenit in ultimele luni extrem de vocala si foarte transanta vizavi de viitorul Republicii Moldova. In atari conditii, Federatia Rusa si-a intensificat eforturile de a deturna Chisinaul de la traseul european prin tot felul de puncte de presiune pe care Moscova le utilizeaza in acest caz extrem de abil. O data prin apasarea zonei sensibile separatiste transnistrene, dar si prin cea gagauza in subsidiar. Dar prin arma energetica manuita extrem de abil de compania-stat Gazprom. Daca ultimele luni au fost marcate de tot felul de miscari ale Rusiei in Transnistria, acolo unde a fost trimis guralivul-sef Dimitri Rogozin, de altfel un luptator de partea separatistilor in razboiul de pe Nistru, acum Moscova doreste sa dea lovitura de gratie prin negocieri dure legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Kazahstan-Belarus, o forma resapata a CSI. Pentru a obtine adeziunea Chisinaului la acest spatiu economic, Moscova preseaza prin datoria de circa 600 de milioane de dolari pe care MoldovaGaz fata de Gazprom la care se adauga si datoria uriasa acumulata de industria transnistreana de 3,5 miliarde de dolari catre Moscova. Aceasta suma imensa a fost acumulata in cei 20 de ani de cand exista aceasta forma separatista de conducere la Tiraspol.
Vizita recenta a premierului Vlad Filat la Moscova a scos la suprafata tocmai aceste probleme legate de parghia energetica pe care Rusia o are mereu la dispozitie in cazul Republicii Moldova. Astfel, mass-media centrala rusa a detaliat discutiile tete-a-tete purtate de Filat cu oficialii rusi care nu s-au ferit sa scoata in fata instrumentul geopolitic numit Gazprom. Taios si direct, premierului Filat i s-a spus in fata ca daca doreste o reducere a pretului gazului rusesc Republica Moldova trebuie sa renunte la parteneriatul energetic pe care il are cu UE, inclusiv la proiectul gazoductului Ungheni-Iasi construit impreuna cu Romania. „Intai de toate Rusia crede ca Moldova trebuie sa denunte protocolul de intrare intr-un parteneriat enegetic cu UE. Este o conditie care trebuie respectata, dupa care vom analiza posibilitatea de a oferi reduceri. Pana la urma, este o chestiune care va trebui decisa de R. Moldova”, a declarat ministrul Energiei al Federatiei Ruse, Aleksandr Novac, citat de gazeta.ru. In ciuda faptului ca Filat nu a dorit sa comenteze cat la suta a cerut reducere de la Gazprom, oficialul rus nu s-a ferit sa o faca publica: 30%. Novac a amintit ca Republica Moldova a semnat in octombrie 2011 un protocol cu privire la aderarea la pachetul energetic al UE. „Asta inseamna ca la 1 ianuarie 2015, Moldova va incepe implementarea pachetului III din pachetul energetic. Evident ca acest lucru nu ne aranjeaza”, a spus Novac. in prezent, pentru mia de metri cub de gaz rusesc, Chisinaul plateste echivalentul a 400 de dolari, un pret destul de piperat fata de media europeana. Presiunea este cu atat mai mare cu cat actualul contract dintre MoldovaGaz si Gazprom expira la finele acestui an iar Moscova va avea inca un avantaj la negocierile viitoare care nu se anunta deloc prea blande. Totodata, oficiali rusi apropiati acestor discutii nu exclud varianta ca in contul datoriei MoldovaGaz catre Gazprom, partea de la Chisinau sa ofere un pachet de actiuni la compania energetica nationala a Republicii Moldova. Asta in conditiile in care deja Gazpromul este actionarul majoritar al MoldovaGaz, iar Guvernul de la Chisinau mai detine doar 35 % din actiuni.
De aceasta situatie se teme si Ucraina, o alta tara a Parteneriatului Estic, cu toate ca situatia nu este similara cu cea a Republicii Moldova deoarece la carma acestei tari se afla un presedinte prorus – Viktor Ianukovici – membru al celui mai puternic partid de la Kiev – „Partidul Regiunilor”. Ucrainienii platesc deja 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc cu toate ca, odata cu venirea lui Ianukovici la putere in 2010, Kievul a crezut ca-si va rezolva aceasta problema energetica predand pentru circa trei decade controlul Rusiei la Marea Neagra prin prelungire sederii flotei ruse ancorate in prezent in portul de la Sevastopol. Numai ca negocierile ineficiente, au pastrat Rusia in coasta Ucrainei si totodata nu a rezolvat nici problema pretului in conditiile in care la finele acestui an si Ucraina trebuie sa-si negocieze din nou pretul gazelor cu Gazprom. Ziarul „Zerkalo Nedeli”, una dintre cele mai influente publicatii de la Kiev, opineaza ca tocmai aceste negocieri dure vor fi aplicate din Kievului. Un „deal” care nu poate sa fie decat in detrimentul Kievului care va trebui sa faca astfel noi concesii destul de mari in fata rusilor. Mai mult, sursa citata scrie ca Ucraina, de asemenea, este membru al Comunitatii Energetice Europene ar putea fi nevoita sa urmeze aceeasi cale propusa Chisinaului.
In aceeasi situatie se afla si Polonia, subjugata armei energetice rusesti. Ca si autoritatile de la Chisinau si Kiev, polonezii fac presiuni pentru a obtine un pret mai mic la gazele rusesti, cu mentiunea ca Varsovia platesta in momentul de fata circa 500 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc. Asta in conditiile in care pretul mediu variaza pe piata europeana intre 360 si 420 de dolari. Polonia achizitioneaza de la compania rusa Gazprom cea mai mare parte din gazele naturale necesare consumului intern. Aceste importuri se realizeaza in virtutea unui acord pe termen lung cu tarife indexate dupa cele ale petrolului. in conditiile in care in ultimii ani preturile europene la gaze au ramas la niveluri relativ stabile, cotatiile petrolului au crescut, de unde rezulta si o crestere a pretului platit de Polonia pentru gazele rusesti. in plus, oscilatiile monedei poloneze fata de dolar au amplificat cresterea preturilor carburantilor livrati din Rusia. In aceste conditii, Polonia este una dintre cei mai mari sustinatori ai anchetei Comisiei Europene asupra Gazprom in care gigantul energetic rus este acuzat ca face abuz de putere si stabileste preturile la gaze in functie de petrol, piata asupra careia are o influenta foarte mare, creand astfel un mediu neconcurential. In acest sens ministrul polonez al Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a declarat recent ca va incerca o noua intelegere cu Rusia pentru un nou angajament mai viabil. Cele trei exemple constituie doar o mostra din ce poate juca la aceasta ora Rusia pe tabla de sah a geopoliticii iar arma energetica poate stopa avantul unei Uniunii Europene tot mai slabite de a se contura la randul sau ca jucator mondial. Lipsa de initiativa a UE in ceea ce priveste Nabucco sau AGRI pentru a rezolva interdependenta energetica a Europei fata de gazul rusesc va conduce in viitor la situatii mult mai dezavantajoase pentru UE. Asta in conditiile in cre Germania s-a conectat deja la gazul rusesc prin North Stream si nu mai are nici o initiativa in acest sens de a ajuta restul statelor europene. Sa fie din nou vorba despre un pact Ribbentrop-Molotov pe palierul energetic?
de Razvan Iorga | sept. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Tiraspolul va cere Chisinaului recunoastea asa-zisei Banci Centrale Transnistrene, propunere ce va fi facuta in urmatoarele runde de negocieri de la Viena, informeaza pretinsa diplomatie de peste Nistru. „Posibilitatea solutionarii problemelor din sectorul bancar poate fi gasita prin elaborarea si adoptarea a unui mecanism integrat, reciproc acceptabil si durabil in relatiile dintre bancile centrale ale regiunii transnistrene si Republicii Moldova. Baza pentru un astfel de mecanism ar putea constitui memorandumul „Cu privire la intelegerea intre Banca Centrala Transnistreana si Banca Nationala a Moldovei”. Proiectul unui astfel de memorandum va fi prezentat in cadrul negocierilor de la Viena,” se spune in comunicat, citat de Unimedia. Potrivit partii transnistrene, „acest acord va consolida functionarea sectorului bancar si va deschide perspective pentru prosperitatea economica si realizarea proiectelor comune in sectorul real al economiei”.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia propune Republicii Moldova o reducere a pretului la gaze daca aceasta tara renunta la cooperarea energetica cu Uniunea Europeana, afirma ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, cu ocazia vizitei efectuate la Moscova de premierul Vlad Filat. „Propunerea este ca partea moldoveana sa denunte protocolul de aderare la acordul de cooperare energetica cu UE. Este o conditie care permite examinarea problemei pretului redus la gaze”, a declarat Novak, citat de RIA Novosti. „R.Moldova vrea o reducere de 30%”, a subliniat el, dupa ce Vlad Filat s-a intalnit cu premierul rus Dmitri Medvedev marti seara si cu presedintele Vladimir Putin miercuri. Negocierile intervin in contextul in care Rusia are disensiuni puternice cu Comisia Europeana privind tarifele si conditiile in care opereaza compania rusa Gazprom pe piata europeana. Despre toate acestea, Filat nu a dorit sa comenteze nimic. „Nu pot sa comemtez ce a scris presa rusa. Eu nu am discutat cu ministrul, eu am avut discutii cu prim-ministrul Medvedev, presedintele Dumei, Nariskin si presedintele Putin. in cadrul discutiilor nu am avut momente de conditionari. Este evident ca partile aflate in negocieri au si unele puncte de vedere diferite. Noi in premiera am avut la baza o abordare complexa. Nu vorbim doar despre pretul la gaz”, a spus Filat, citat de Unimedia.md. „Subiectele de discutii si negocieri nu vizeaza doar pretul la gaz, dar de toate… complexul energetic, datoriile si consumatorii din stanga Nistrului, livrarea de gaze, tranzitarea gazului pe teritoriul tarii noastre si desigur pretul. Mai multe nu va pot spune, ramane ca negociatorii sa-si faca treaba”, a spus Filat.
