O noua runda de negocieri in dosarul transnitrean la Chisinau

O noua runda de negocieri in dosarul transnitrean la Chisinau

Chisinaul si Tiraspolul se pregatesc pentru o noua runda de negocieri in dosarul transnistrean. Cea de-a 12-a runda a negocierilor Acordului de Asociere dintre R. Moldova si UE se va desfasura pe 14 septembrie, la Chisinau. Republica Moldova va fi reprezentata de catre viceministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, iar din partea Uniunii Europene va participa directorul Serviciului European pentru Actiune Externa, Gunnar Wiegand. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a anuntat intr-un comunicat ca discutiile din cadrul rundei de negocieri se vor axa pe continuarea definitivarii Preambulului Acordului de Asociere, precum si ale Prevederilor sale Generale si Institutionale. Acestea la randul sau vizeaza modalitatile de organizare institutionala si functionala a activitatilor de monitorizare de catre ambele parti a implementarii Acordului atat sub aspectul lansarii de noi initiative de cooperare intre RM si UE, cat si al ajustarii legislatiei nationale la standardele si principiile europene. De asemenea, in cadrul discutiilor vor fi audiate si confirmate rezultatele celei de-a treia runda de negociere a prevederilor ce vizeaza crearea Zonei de Comert Liber Aprofundat si Cuprinzator intre UE si RM, care constituie o parte integranta a Acordului de Asociere.

Share our work
Corlatean pentru in prima sa vizita la Chisinau in calitate de ministru de Externe

Corlatean pentru in prima sa vizita la Chisinau in calitate de ministru de Externe

Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, va face joi o vizita oficiala la Chisinau, aceasta fiind prima vizita bilaterala de la preluarea mandatului, potrivit unui comunicat al MAE. Obiectivul principal al vizitei il reprezinta accelerarea proiectelor comune aflate in derulare, confirmate recent de sefii celor doua Guverne cu ocazia vizitei oficiale la Chisinau a premierului roman. Programul vizitei cuprinde primiri la presedintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Vlad Filat si presedintele Parlamentului, Marian Lupu. Ministrul roman va avea consultari cu Iurie Leanca, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si integrarii europene, si intrevederi cu Valeriu Lazar, viceprim-ministru, ministrul economiei, si cu Mihai Ghimpu, presedintele Partidului Liberal. Potrivit sursei citate, Titus Corlatean va aborda in cadrul discutiilor stadiul dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeana si va reitera, in acest context, mesajul clar de sustinere pentru eforturile Chisinaului in directia integrarii europene. Vor fi analizate, totodata, evolutiile recente si perspectivele solutionarii politice a dosarului transnistrean.

Share our work
Raspuns la ancheta CE. Vladimir Putin pune Gazprom sub protectia statului

Raspuns la ancheta CE. Vladimir Putin pune Gazprom sub protectia statului

Preşedintele rus Vladimir Putin a pus marţi sub controlul şi protecţia statului companiile ruseşti „strategice” care operează în străinătate, în contextul în care gigantul Gazprom este vizat de o anchetă a Comisiei Europene.
Conform decretului Kremlinului, comunicarea de informaţii privind activităţile acestor companii este supusă acordului puterii executive, dacă datele sunt „cerute de servicii din ţări străine, organizaţii internaţionale, uniuni de ţări străine”. Decretul supune, de asemenea, autorizării puterii modificarea acordurilor încheiate cu parteneri din străinătate şi „a oricăror documente privind politica lor comercială de preţuri în ţări străine”. De asemenea, documentul supune autorizării statului rus orice cesiune de active deţinute de aceste companii la societăţi străine, de drepturi în activităţi comerciale în străinătate sau de bunuri imobiliare în străinătate.
Puterea executivă a ţării va refuza să-şi dea acordul pentru aceste măsuri dacă ele sunt de natură „să aducă prejudicii intereselor economice ale Federaţiei Ruse”, adaugă decretul. Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că a deschis o anchetă oficială împotriva Gazprom, suspectând gigantul rus că a obstrucţionat condiţiile concurenţiale şi a manipulat preţurile în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est extrem de dependente de livrările de gaze ruseşti. Gigantul rus riscă o amendă de 10 miliarde de euro.

Gaprom acuză Comisia Europeană

Grupul rus Gazprom a anunţat marţi că investigaţia demarată de Comisia Europeană face parte dintr-o companie destinată să pună presiune pe Gazprom ca să reducă preţurile la gaze naturale. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov, a subliniat că Gazprom nu va oferi reduceri la livrările de gaze naturale fără acordul autorităţilor ruse.
„Este o încercare de a rezolva problemele economice ale UE, în special cele ale noilor state membre din UE pe socoteala Rusiei”, a declarat Sergei Kupriyanov. De asemenea, Kupriyanov a anunţat că Gazprom va menţine în continuare legătura între preţul gazelor naturale şi preţul petrolului în contractele pe termen lung.

Share our work
Parlamentul European cere tarilor UE noi anchete privind inchisorile CIA

Parlamentul European cere tarilor UE noi anchete privind inchisorile CIA

Parlamentul European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care cere statelor UE, în principal Lituaniei, Poloniei şi României, să continue investigaţiile legate de existenţa presupuselor închisori ale CIA pe propriile teritorii la începutul anilor 2000.
Rezoluţia, intitulată „Presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri” şi elaborată de eurodeputata Hélene Flautre (grupul Verzilor), a fost adoptată de PE, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, cu 568 de voturi „pentru”, 34 „împotrivă” şi 77 de abţineri. Documentul, adoptat la 11 iulie de către Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), relevă că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să investigheze dacă au existat închisori sau centre secrete de detenţie pe teritoriul lor unde au fost închise persoane în cadrul programului secret de extrădări al CIA. În mod special, România, Lituania şi Polonia sunt încurajate să deschidă sau să reia investigaţii independente.
„Cercetări ale ONU, Consiliului Europei, mijloacelor media naţionale şi internaţionale, jurnaliştilor de investigaţie şi societăţii civile au scos la lumină noi informaţii privind localizarea centrelor secrete de detenţie ale CIA în Europa, zborurile de extrădare prin spaţiul aerian european şi persoanele transportate sau închise”, precizează rezoluţia. În rezoluţie eurodeputaţii îşi exprimă îngrijorarea faţă de obstacolele întâlnite de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale asupra implicării unor state membre în programul CIA.

România trebuie să deschidă o investigaţie independentă

Documentul cere autorităţile judiciare din România să deschidă o investigaţie independentă privind presupusele centre secrete de detenţie ale CIA de pe teritoriul său, „în special în lumina noilor dovezi privind legăturile de zboruri între România şi Lituania”. Eurodeputaţii mai cer autorităţilor lituaniene „să-şi onoreze angajamentul de a redeschide investigaţia penală asupra implicării ţării în programul CIA” în contextul în care datele arată legături de zboruri între cele două ţări.
Polonia este încurajată „să persevereze în ancheta penală în desfăşurare privind detenţiile secrete”, dar eurodeputaţii regretă „lipsa comunicării oficiale privind scopul, desfăşurarea şi situaţia” anchetei. În fine, rezoluţia mai solicită Finlandei, Danemarcei, Portugaliei, Italiei, Marii Britanii, Germaniei, Spaniei, Irlandei, Greciei, Ciprului, României şi Poloniei să dezvăluie toate informaţiile privind avioanele suspecte asociate cu CIA şi teritoriul lor.

Amnesty International salută decizia PE

Organizaţia Amnesty International a salutat votul de marţi din plenul PE. „Este un rezultat excelent. Raportul a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare de eurodeputaţi din toate grupurile politice şi, prin urmare, transmite un mesaj foarte puternic”, a declarat, într-un comunicat, Nicolas Beger, directorul Oficiului Amnesty International pentru instituţiile europene. „Facem din 2007, de la ultimul raport, campanie pentru a acorda urgentă atenţie acestei chestiuni, însă mai rămân de făcut multe lucruri. Acum avem nevoie de acţiuni concrete din partea diverselor guverne şi de a se pune capăt fugii lor de responsabilitate”, a mai afirmat Beger.
Documentul adoptat marţi de eurodeputaţi continuă o serie de alte rapoarte detaliate, unul elaborat de o comisie a PE şi unul realizat de Consiliul Europei, care au enumerat dovezi privind complicitatea europeană în aceste operaţiuni secrete ale CIA. Rezoluţii ale Parlamentului European din 2007 şi 2009 le-au cerut statelor UE să deschidă investigaţii, însă apelurile au fost în general ignorate.

Share our work
Moscova se declara pregatita sa primeasca o adeziune a RM la Uniunea Vamala

Moscova se declara pregatita sa primeasca o adeziune a RM la Uniunea Vamala

Rusia este pregatita sa examineze posibila aderare a Republicii Moldova la uniunea vamala, daca aceasta idee va fi in interesul Chisinaului, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev, cu ocazia intrevederii pe care a avut-o cu omologul sau moldovean, Vlad Filat, relateaza pagina online a RIA Novosti. „Daca R.Moldova doreste sa faca parte din uniunea vamala, Rusia este pregatita sa examineze aderarea sa”, a precizat Medvedev, explicând ca Rusia nu a impus niciodata decizii in acest domeniu. „Nu a fost impusa niciodata participarea la vreun proces de integrare. Dimpotriva, aceste aspecte trebuie decise tinând cont de interesele nationale ale unui stat. Acest lucru este adevarat in privinta aderarii la uniunea vamala, la zona de liber schimb a CSI, la UE si la alte structuri”, a precizat Medvedev. Uniunea vamala Rusia – Belarus – Kazahstan a fost lansata pe 6 iulie, dupa ce, pe 1 ianuarie 2012, cele trei state au format un spatiu economic comun.

Share our work
PCRM ar castiga alegerile in Republica Moldova iar Filat este cel mai influent politician

PCRM ar castiga alegerile in Republica Moldova iar Filat este cel mai influent politician

Cel mai recent sondaj de opinie realizat peste Prut indica o scadere a influentei comuniste la Chisinau, cu toate ca PCRM reuseste sa se mentina in topul preferintelor majoritatii. Locul secund este ocupat de catre PDLM-ul condus de premierul Vlad Filat iar PD si PL inregistreaza ambele mici scaderi la un nivel de circa 8% din optiunile de vot ale cetatenilor Republicii Moldova. Partidul Comunistilor din Republica Moldova conduce in topul preferintelor alegatorilor. Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, comunistii ar acumula 24% din voturile alegatorilor, fiind urmat de Partidul Liberal Democrat cu 21%, Partidul Liberal – 8%, Partidul Democrat din Moldova – 8% (decisi + indecisi). 9,4% dintre respondenti au declarat ca nu voteaza, iar 25,4% au declarat ca nu stiu cu cine ar vota. Cu toate acestea, conform aceluiasi sondaj, cel mai influent politician de la Chisinau ramane premierul Vlad Filat cu o cota de popularitate de de 38%. El este urmat de catre Vladimir Voronin cu 13% si Marian Lupu cu 8%, a scris Unimedia.

Share our work