de Razvan Iorga | mart. 2, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
soldati rusi in Simferopol, Crimeea
Agresiunea teritoriala a fortelor militare ruse nu va fi tolerata de puterea nou instalata de la Kiev. Presedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a plasat armata in stare de alerta, pe fondul amenintarilor Rusiei cu o interventie militara, iar masurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, Turcinov a facut acest anunt dupa o reuniune de urgenta a Consiliului pentru securitatea nationala. De asemenea, Ucraina a decis inchiderea spatiului aerian pentru aeronavele militare, in contextul amenintarilor Rusiei cu o interventie militara, informeaza site-ul publicatiei Kiev Post. Ordinul a fost dat de presedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov. Ordinul a fost dat de presedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov. In plus, securitatea a fost sporita la toate aeroporturile, cu exceptia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor militii proruse. Deciziile Kievului vin dupa ce presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut si a primit aprobarea Consiliului Federatiei, Camera superioara a Parlamentului, pentru trimiterea de trupe ruse in Ucraina pana la „normalizarea” situatiei. „Din cauza situatiei extraordinare din Ucraina si a amenintarilor la adresa cetatenilor rusi, trupe ruse vor fi desfasurate in Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federatiei sa autorizeze utilizarea fortelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei pana la normalizarea situatiei politice din aceasta tara”, a comunicat Kremlinul. Sambata dimineata, presedintele Consiliului Federatiei declara ca Rusia ar putea trimite militari in regiunea autonoma ucraineana Crimeea pentru garantarea securitatii Flotei ruse si a cetatenilor rusi din aceasta zona prorusa situata in sudul Ucrainei. „Pentru a raspunde solicitarii Guvernului din Crimeea, este posibil, in aceasta situatie, sa trimitem un contingent limitat pentru garantarea securitatii Flotei de la Marea Neagra si a cetatenilor rusi care traiesc in Crimeea”, a declarat Valentina Matvienko, presedintele Consiliului Federatiei Ruse.
Avertismentele Occidentului
Nici SUA nu stau cu mainile in san. Barack Obama a purtat discutii separate, sambata, cu omologul sau francez, François Hollande, si premierul canadian, Stephen Harper, in cadrul carora cei trei lideri si-au exprimat „profunda ingrijorare” in legatura cu o interventie rusa in Ucraina, potrivit administratiei americane. in cadrul acestor conversatii, cei trei „lideri au cazut de acord asupra faptului ca suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei trebuie respectate” si au decis sa ramana in contact in acest dosar, a precizat Casa Alba intr-un comunicat. Ambasadorul ucrainean la Natiunile Unite, Iuri Sergheiev, a declarat duminica ca Ucraina intentioneaza sa se apere de „agresiunea” militara rusa, dar va avea nevoie de sustinere din partea altor tari. in urma cu cateva ore, noua Administratie interimara proeuropeana de la Kiev anunta ca va cere ajutorul Statelor Unite si Marii Britanii pentru garantarea securitatii Ucrainei. in plus, Ucraina a cerut trimiterea imediata a unei misiuni internationale pentru evaluarea situatiei din Crimeea, precum si asistenta pentru protejarea obiectivelor nucleare.
Reactiile membrilor NATO riverani la Marea Neagra
Primele state din zona Marii Negre care au reactionat la agresiunea rusa asupra Ucrainei au fost Romania si Turcia. Presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, la Cotroceni, ca Romania cere Rusiei incetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei si considera ca tara vecina este agresata de fortele Federatiei Ruse. seful statului a facut o declaratie de presa la Cotroceni precizand ca doreste sa exprime pozitia oficiala a Romaniei privind etapa la care s-a ajuns in evolutiile din Ucraina. Potrivit presedintelui, Romania considera ca orice prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fara acordul acesteia si in afara acordurilor internationale este o agresiune la adresa Ucrainei. „In momentul de fata noi consideram ca Ucraina este agresata de fortele Federatiei Ruse”, a spus presedintele Traian Basescu. El a precizat ca Romania cere Rusiei incetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei. De asemenea, presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, la emisiunea „Dupa 20 de ani” de la ProTV, ca mesajul pe care i l-ar transmite liderului rus Vladimir Putin este „incetati orice joc pe teritoriul Republicii Moldova si doi, limitati-va la acordul pe care il aveti cu Ucraina”. intrebat ce i-ar transmite lui Vladimir Putin, presedintele a raspuns: „Nu prea ia in seama Putin ce ii transmite presedintele SUA, ma indoiesc ca va tine cont de ce ii spun eu, dar, am doua planuri in care i-as transmite un mesaj: «Nu faceti niciun joc pe teritoriul Republicii Moldova», si nu o spun intamplator. «incetati orice joc pe teritoriul Republicii Moldova» si doi, «Limitati-va la acordul pe care il aveti cu Ucraina». Referitor la integritatea teritoriala a Ucrainei, si autoritatile de la Ankara au reactionat. Turcia acorda o mare importanta integritatii teritoriale si stabilitatii Ucrainei, afirma ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind ca regiunea autonoma Crimeea trebuie sa ramana parte a Ucrainei. „Pentru Turcia, integritatea teritoriala a Ucrainei, stabilitatea si prosperitatea acestei tari sunt esentiale. Crimeea are o importanta deosebita pentru Turcia, datorita prezentei tatarilor in aceasta regiune si a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu. „Cea mai mare dorinta a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu. „Turcia indeamna toti liderii comunitatilor si grupurilor etnice din Crimeea sa uneasca eforturile pentru stabilitatea si pacea regionala”, a continuat seful diplomatiei turce.
de Razvan Iorga | feb. 27, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina are un nou guvern de tranzitie condus Arseni Iateniuk, membru al partidului fostului premier Iulia Timosenko. La varsta de 39 de ani, Arseni Iateniuk va conduce Guvernul de uniune nationala chemat sa preia conducerea tarii, inaintea alegerilor prezidentiale anticipate din 25 mai, dupa ce Parlamentul l-a destituit sambata pe presedintele Viktor Ianukovici. In discursul privind candidatura sa, Arseni Iateniuk nu a disimulat deloc amploarea misiunii care il asteapta in timp ce Ucraina este in pragul falimentului. El a evocat chiar necesitatea unui „Guvern de kamikaze” din cauza unor masuri nepopulare care vor fi luate. „Conturile publice sunt goale, s-a furat totul. Nu promit o ameliorare, nici astazi, nici maine. Obiectivul nostru principal este stabilizarea situatiei. Datoria publica este de 75 de miliarde de dolari acum. in 2010, cand Ianukovici a ajuns la putere, ea era doua ori mai mare”, le-a explicat el deputatilor. „Somajul a capatat un ritm galopant. Nu avem alta solutie decat sa luam masuri nepopulare, intre care reducerea programelor sociale si a subventiilor, reducerea cheltuielilor bugetare”, a continuat el. Arseni Iateniuk a evocat, de asemenea, situatia din Crimeea, peninsula din sudul Ucrainei, unde un comando prorus a luat cu asalt parlamentul. „Integritatea teritoriala este amenintata, asistam la manifestatii de separatism in Crimeea (…). Le spun rusilor, nu ne infruntati, suntem prieteni si parteneri”, a declarat el. „Ucraina isi vede viitorul in Europa in calitate de membru al Uniunii Europene”, a adaugat Iateniuk. El a precizat ca nu va fi candidat la alegerile prezidentiale din mai. Membru al partidului fostului premier Iulia Timosenko eliberata sambata din inchisoare, Arseni Iateniuk a fost deja ministru al Economiei si Afacerilor Externe.
Provocari in Crimeea
Alegerea noului guvern de la Kiev s-a produs ieri pe fondul tensionarii situatiei din orasul Simferopol, Crimeea. Un comando de aproximativ 30 de persoane inarmate, in uniforme fara insemne distinctive, a ocupat joi dimineata, in jurul orei locale 04:30, cladirile parlamentului si cabinetului de ministri din Simferopol, capitala republicii autonome rusofone Crimeea, zguduita de tensiuni separatiste, si au ridicat drapele rusesti. Premierul Crimeii, Anatoli Mohiliov, a confirmat pentru AFP ca unele cladiri oficiale au fost ocupate de persoane inarmate. Indivizi cu ‘arme moderne’ au sosit in cursul noptii, a adaugat el. Fortele speciale ale politiei din peninsula au fost plasate in stare de alerta, informeaza in acest context AFP, citandu-l pe ministrul interimar de interne Arsen Avakov. Joi, liderul de la Kremlin a ordonat aviatiei, dar si Flotei Ruse de la Marea Neagra sa intre in pregatiri de razboi, in timp ce NATO, SUA si Polonia au avertizat Moscova sa nu comita o astfel de „greseala grava”.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2014 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Reprezentatii Chisinaului si separatistii de la Tiraspol vor avea joi si vineri, la Viena, o noua runda de negocieri sub egida OSCE. Este primul astfel de eveniment din 2014. La finele rundei reprezentantii politici de la Chisinau si Tiraspol, Eugen Carpov si Nina Stanski, vor sustine un briefing de presa prin intermediul unei transmisiuni video de la Viena, preconizata pentru 28 februarie, ora 14:30. Negocierile vor fi prezidate de catre ambasadorul Radojko Bogojević, reprezentantul special al presedintelui in exercitiul al OSCE din partea Elvetiei pentru procesul de reglementare transnistreana. Autoritatile de la Chisinau au discutat, joia trecuta, cu separatistii transnistreni carora le-au dat asigurari ca de la Chisinau urmeaza sa anuleze taxele si accizele pentru marfurile si produsele moldovenesti, care vin din Transnistria, potrivit deciziei grupurilor de lucru din partea Tiraspolului si Chisinaului. Dupa o discutie care a durat mai mult de trei ore, reprezentantii Chisinaului si ai Tiraspolului au convenit ca timp de o luna sa fie initiat procesul de anulare a taxelor impuse partii transnistrene.
de Razvan Iorga | feb. 26, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
NATO si-a exprimat dorinta ca Ucraina sa ramana o tara „suverana, independenta si angajata ferm pe calea democratiei” si un element-cheie de securitate in regiunea euro-atlantica „Cele 28 de state membre NATO continua sa sustina suveranitatea si independenta Ucrainei, integritatea teritoriala a acestei tari, dezvoltarea democratica si principiul inviolabilitatii frontierelor ucrainene”, se arata intr-un comunicat comun al ministrilor Apararii din statele NATO. „Aceste principii reprezinta factori-cheie ai stabilitatii si securitatii in Europa Centrala si de Est”, subliniaza ministrii, precizand ca urmaresc indeaproape situatia din Ucraina. Alianta Nord-Atlantica insista pe „importanta dialogului politic bazat pe valori democratice, pe respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor, pentru a raspunde aspiratiilor democratice ale intregului popor ucrainean”. Declaratiile oficialilor NATO vin dupa ce Vladimir Putin a ordonat miercuri verificarea pregatirii pentru lupta a trupelor din centrul si vestul Rusiei. „In concordanta cu un ordin dat de presedintele Rusiei, astazi, la ora 14.00 (13.00 ora Romaniei), au fost puse in alerta fortele Districtului Militar Vestic si unitatile stationate in cel de-al doilea comandament al Districtului Militar Central al armatei implicate in apararea aerospatiala, trupele aeroportate si avioanele de transport”, a anuntat agentia Interfax, citandu-l pe ministrul Apararii Serghei soigu. Districtul Vestic isi are sediul la Sankt Petersburg si se intinde din zona arctica de vest a Rusiei pana la granita cu Ucraina si Belarus. Districtul central isi are sediul la Ekaterinburg si se intinde din Siberia pana la vest de Muntii Ural, relateaza Wall Street Journal, in editia electronica. Aceasta miscare intervine pe fondul tensiunilor dintre Rusia si Ucraina, al carei presedinte prorus Viktor Ianukovici a fost inlaturat de la putere de protestatarii prooccidentali la sfarsitul saptamanii, in urma unor violente soldate cu peste 80 de morti. Indepartarea de la putere a lui Ianukovici a generat ingrijorari in vest cu privire la o posibila interventie militara a Rusiei in regiunile proruse din Ucraina, in special in Crimeea, unde stationeaza Flota Rusa la Marea Neagra. Dar oficialii rusi au declarat public ca o astfel de miscare este putin probabila.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Noul Mitropolit al Kievului, Onufrie, ales acum doua zile loctiitor al scaunului Mitropoliei Kievului in cadrul Patriarhiei Moscovei, a participat la o discutie in Rada Ucrainei cu presedintele interimar Oleksandr Turcinov in care a incercat sa ii spuna acestuia ca, in cazul in care ultranationalistii de pe EuroMaidan se vor implica in tensiunile izbucnite in regiunea Crimeea, Romania va aduce trupe pentru a-si apara cetatenii etnici din Ucraina. La fel s-ar putea intampla si in regiunea Cernauti. „Nu trebuie sa uitam ca avem zone vorbitoare de limba romana care sunt tulburate de zvonurile precum ca protestatarii de pe Euromaidan merg sa ocupe manastirea unde au un azil de copii cu 500 de suflete (referire la manastirea Banceni, n. red.). Sunt vorbitori de limba romana, sunt foarte tulburati si au si inceput a raspandi zvonul ca vor cere ajutorul Romaniei sa-i ajute, ca Romania ar putea sa bage trupele armate in Odessa. In aceasta perioada tulbure orice este posibil, de aceea va rog sa faceti totul pentru a preveni orice confruntare”, a declarat Onufrie, mitropolit subordonat canonic ale Patriarhiei Ruse, vorbitor de limba romana ce provine din regiunea Cernautilor. Declaratiile lui Onufrie vin dupa ce protestatarii de pe EuroMaidan au inconjurat zidurile manastirii Poceav din Tarnopol. Biserica Ortodoxa a Ucrainei, subordonata Patriarhiei Moscovei, si-a schimbat Întaistatatorul in urma cu doar cateva zile, imediat dupa rasturanarea presedintelui Ianukovici. In cadrul unei sedinte ad-hoc, prezidate de catre decanul de varsta al Sinodului, mitropolitul Agafanghel al Odessei si Ismailului, la conducerea Mitropoliei Kievului a urcat mitropolitul de Cernauti si Bucovina, Onufrie. Imediat dupa alegere, Onufrie a purtat o discutie telefonica cu patriarhul rus, Kiril.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=mwJJTlTF4ks[/youtube]
de Razvan Iorga | feb. 25, 2014 | Balcani, Federatia Rusa, Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Bucurestiul, dar si alte capitale europene care au minoritati compacte in anumite zone din Ucraina au protestat impotriva recentei decizii de aprobare a legii prin care limbile minoritatilor erau introduse in administratia locala in cazul in care 10% din totalul populatiei dintr-un teritoriu vorbeste o limba minoritara. Romanii reprezinta numeric a doua comunitate etnica din Ucraina, dupa rusi. Legea a intrat in vigoare in august 2012 si a provocat protestele nationalistilor din vestul Ucrainei. Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, dupa ce a semnat in cartea de condoleate deschisa la Ambasada Ucrainei, ca problema acestei tari ne preocupa si a aratat ca a avut trei sedinte de lucru pe situatia din Ucraina, la Palatul Cotroceni si vor mai fi si alte intalniri. Intrebat despre sedintele de lucru care au avut loc in weekend, la Palatul Cotroceni, pe tema situatiei din Ucraina, presedintele Traian Basescu a spus: „Problema Ucrainei ne preocupa, pentru ca avem 640 de kilometri de frontiera cu Ucraina si nu au fost doua, au fost trei ( sedinte – n.r.) si or sa mai fie”. Referitor la romanii din Ucraina, seful statului a aratat ca situatia este buna si ca acestia nu sunt angrenati in conflicte. „Deocamdata sunt intr-o situatie buna, adica nu sunt angrenati in conflicte, problema este sa se revina la dreptul de a utiliza limba romana, pentru ca numai asa Ucraina va reusi sa stea unita, daca minoritatile vor avea respectul cuvenit din partea puterii. Inclusiv minoritatea rusa trebuie sa aiba dreptul sa se exprime in limba materna”, a comentat presedintele Traian Basescu. Traian Basescu a aprins si o candela, in fata Ambasadei, unde au fost depuse flori si lumanari in memoria victimelor din Kiev. Presedintele a fost intampinat la sosire de ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe considera ca, pentru a ramane ancorata in parcursul sau european, Ucraina trebuie sa mentina nivelul de protectie a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobandite ca efect al legii adoptate in 2012 si revocate duminica, 23 februarie 2014, de autoritatile de la Kiev. Dar nu numai Romania este nemultumita de aceasta decizie a nou instalatei puteri de la Kiev. Executivul de la Sofia si-a exprimat indignarea in legatura cu decizia Parlamentului de la Kiev de a abroga legea referitoare la limbile rationale, care afecteaza si minoritatea bulgara din Ucraina, relateaza Novinite.com Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vighenin, a avut discutii pe aceasta tema cu ambasadorul Ucrainei la Sofia la reuniunea de la Budapesta a tarilor din Grupul de la Visegrad. „Noii lideri politici din Ucraina trebuie sa dea dovada de responsabilitate si sa sustina integrarea tuturor comunitatilor in societatea ucraineana”, afirma ministrul de Externe de la Sofia intr-un comunicat de presa. Declaratia intervine dupa ce Rada Suprema de la Kiev a abrogat duminica legea care permitea folosirea oficiala a limbilor regionale in administratia locala, in cazul in care 10 la suta din totalul populatiei dintr-o regiune vorbeste o limba minoritara. Etnici bulgari traiesc in special in raioanele Arciz, Ismail si Bolgrad, din regiunile sudice ale Ucrainei.
