Prim-ministrul Mihai-Razvan Ungureanu si comisarul european pentru Afaceri Maritime si Pescuit, Maria Damanaki, au discutat, joi, la Palatul Victoria, oportunitatea lansarii unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Marii Negre. „Cei doi oficiali au discutat despre oportunitatea lansarii, intr-un orizont de timp viitor, a unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Marii Negre, pornind de la Sinergia Marii Negre si complementar Strategiei pentru Regiunea Dunareana”, se arata in comunicatul Guvernului. Discutia s-a purtat in contextul necesitatii intensificarii cooperarii regionale in zona extinsa a Marii Negre. in acest context, premierul roman a accentuat ca obiectivul strategic al Romaniei este consacrarea Regiunii Marii Negre drept un spatiu al stabilitatii, prosperitatii si securitatii, tara noastra sustinand constant o implicare activa a Uniunii Europene, a mentionat sursa citata. Alte subiecte abordate in cursul intrevederii au vizat reforma politicii comune a Uniunii Europene in domeniul pescuitului si absorbtia fondurilor europene in cadrul Programului Operational pentru Pescuit. La intrevedere au mai fost prezenti Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, si Stelian Fuia, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Rusia incearca sa isi creeze un avantaj la sefia Adunarii generale a ONU prin sprijinirea Serbiei in aceasta functie in detrimentul Lituaniei. Ministrul sarb de Externe Vuk Jeremici a declansat o disputa diplomatica in Europa de Est depunandu-si candidatura la presedintia Adunarii Generale a ONU. seful diplomatiei lituaniene Audronius Azubalis a acuzat Rusia de reinvierea unor dispute de pe vremea Razboiului Rece prin sustinerea lui Jeremici impotriva candidaturii ambasadorului Vilniusului la ONU, Dalius Cekuolis. El a declarat ca Jeremici a incercat sa exercite un „santaj” asupra tarii sale. intr-un interviu Jeremici a respins aceste acuzatii, subliniind ca tara sa merita sa obtina un post de prim plan la nivel international. in acest an, presedintia Adunarii urmeaza sa revina unei tari din Europa de Est, iar cei 193 de membri ai acesteia urmeaza sa participe la un vot, in iunie, pentru prima data din 1991 si pana in prezent. De obicei, cele cinci grupuri regionale din cadrul Adunarii isi repartizeaza postul prin rotatie, iar presedintele este desemant prin aclamare pentru un mandat de un an. insa, de aceasta data, cele 23 de tari membre ale grupului Europei de Est nu au reusit sa ajunga la un consens. in prezent, presedinte este Nassir Abdulaziz al-Nasser din Qatar. Jeremici si Azubalis sunt implicati in campanii intense la New York.
Rivalitati in sud-estul Europei
Acest caz a „reinviat toate vechile rivalitati din Europa de Est, lucru de care nu aveam nevoie”, a declarat un ambasador al unei tari din Europa de Est. Cekuolis si-a depus candidatura in iunie, iar Azubalis afirma ca a fost uimit sa afle in ianuarie ca Jeremici doreste si el postul. „Este regretabil, iar acest lucru arata cel putin ca anumiti politicieni sunt departe de a intelege cum ar trebui sa functioneze politica in Europa”, a declarat Azubalis pentru presa la New York. Refuzand un vot cadrul grupului regional, a continuat ministrul lituanian, Rusia si Serbia depun eforturi „sa opuna un vot de veto” fata de ambitiile lituaniene. Potrivit unor diplomati, Lituania suspecteaza Rusia ca l-a incurajat pe Jeremici sa candideze din cauza ostilitatii dintre Moscova si Vilnius pe tema anexarii Lituaniei de catre fosta Uniune Sovietica. Letonia, Estonia si Lituania au fost anexate de fosta URSS in cursul celui de al Doilea Razboi Mondial. Moscova a recunoscut independenta Lituaniei abia pe 6 septembrie 1991. Acest stat baltic cu 3,2 milioane de locuitori a aderat la NATO si Uniunea Europeana (UE) in 2004. Rusia a fost iritata de un discus sustinut la ONU de ambasadorul lituanian in 2010, cu ocazia marcarii a 65 de ani de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial, in care s-a referit la anexarea sovietica. „Ceea ce am auzit spunandu-se in mod neoficial este ca Rusia este obsedata de modul in care abordam istoria celui de al Doilea Razboi Mondial”, a spus Azubalis. „Poate parea ridicul, dar este un dezacord legat de istorie”, a adaugat ministrul lituanian de Externe. Jeremici si diplomatii rusi resping orice idee a unei conspiratii, insa purtatorul de cuvant al misiunii ruse la ONU Anton Uspensky a confirmat ca Moscova se opune alegerii lui Cekuolis. „Lituanienii au fost primii informati ca nu vom putea sustine un candidat care nu intelege importanta victoriei asupra nazismului (…), lucru care a permis crearea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU)”, a declarat Uspensky. O asemenea persoana „nu ar trebui sa prezideze Adunarea Generala” a organizatiei, a apreciat purtatorul de cuvant. Azubalis afirma ca Jeremici a amenintat cu blocarea candidaturii Lituaniei pentru un loc de membru nepermanent in cadrul Consiliului de Securitate in 2014, daca Vilniusul nu renunta la candidatura sa la presedintia Adunarii. „Relatiile noastre nu ar trebui sa fie fondate pe un santaj sau pe un vot de veto, ci pe dialog”, a comentat ministrul lituanian de Externe.
Pledoaria Serbiei
Potrivit lui Jeremici, Lituania a avut, deja, partea sa de posturi internationale importante, referindu-se la detinerea presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in 2011. „Este o tara mica, noi suntem o tara mica, iar eu cred ca am servi mai bine sistemul ONU daca ne-am repartiza responsabilitatile”, a declarat ministrul sarb. Ministrii sarb si lituanian s-au intalnit la Bruxelles saptamana trecuta, iar Jeremici a confirmat ca sunt angajate negocieri. „Noi am propus un schimb echitabil Lituaniei”, a apreciat acesta. „Suntem pregatiti sa sustinem” candidatura sa la Consiliul de Securitate, a precizat el. „Guvernul sarb, care a depus eforturi mari pentru a asigura stabilitatea si reconcilierea in Balcani (…), crede ca poate contribui in cadrul acestei institutii internationale, prin intermediul primei noastre candidaturi la un post de o asemenea importanta”, a mai precizat Jeremici.
Rusia va insista ca Bulgaria sa-si respecte cu rigurozitate toate obligatiile, a declarat joi ministrul rus al energiei, Serghei smatko, la o zi dupa ce Sofia a anuntat ca renunta la proiectul bulgaro-rus vizand centrala nucleara de la Belene. „in timpul negocierilor, vom insista sa fie respectate cu rigurozitate toate normele, regulile si obligatiile partilor”, a declarat Serghei Smatko, precizand ca omologul sau bulgar, Delian Dobrev, va discuta vineri cu responsabili din guvernul rus. Dobrev s-a deplasat joi la Moscova „pentru a identifica o cale amicala de solutionare a problemei”, fara a apela la justitie. Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat miecuri decizia executivului de la Sofia de a renunta la proiectul centralei nucleare de la Belene. El a spus ca Bulgaria va plati Rusiei primul reactor produs pentru centrala de la Belene, dar acesta va fi instalat la Kozlodui. Decizia de a construi o centrala nucleara la Belene, oras situat pe malul Dunarii, a fost luata in anul 1981. Constructia efectiva a inceput in anul 1987, dar proiectul a fost inghetat la inceputul anilor „90 din cauza lipsei de resurse si a riscurilor seismice din zona, pentru a fi reluat in anul 2003. Centrala urma sa fie dotata cu doua reactoare de 1.000 MW fiecare si sa fie construita de compania rusa Atomstroyexport. Planurile initiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Nationala de Electricitate NEK, sa detina 51% in viitoarea centrala. Restul de 49% urma sa fie vandut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns insa in impas dupa ce in octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la constructia centralei de la Belene a fost amanata de mai multe ori in ultimii doi ani, principalul punct de disputa intre cele doua parti fiind pretul, precum si lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei.
Proiectele la Marea Neagra au nevoie de mai multa vigoare, iar rolul UE poate fi determinant in acest sens, a declarat, joi, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. „Au trecut cinci ani de cand Marea Neagra a intrat pe harta Uniunii Europene, prin aderarea Romaniei si Bulgariei. UE a sesizat rapid potentialul adus de acest bazin maritim si a lansat inca din 2007, la initiativa Romaniei si cu sprijinul altor state membre, Sinergia Marii Negre. Constatam insa ca procesul nu si-a realizat pe deplin potentialul; au existat progrese, dar fragmentate, iar proiectele noastre au nevoie de mai multa vigoare”, a declarat Cristian Diaconescu, in deschiderea conferintei „Politici europene la Marea Neagra: Consolidarea cooperarii regionale”. Interesele individuale, diferite in sine, ale statelor din regiune „pot fi urmarite eficient doar intr-un context de dialog, de negociere integrativa, care sa depaseasca limitele jocului de suma nula cu care ne-a obisnuit istoria secolelor trecute. Potentialul de beneficii mutuale a fost deja evidentiat, insa nu a fost inca exploatat pe deplin”, a precizat seful MAE. Cristian Diaconescu a enumerat obiectivele Romaniei ca stat membru UE la Marea Neagra: „Dorim dezvoltarea multidimensionala a zonei Marii Negre, in beneficiul statelor riverane, dar si in interesul pe termen lung al Uniunii Europene, in domenii precum transporturi, energie, protectia mediului, securitate maritima, schimburi culturale. Solutia este mai multa cooperare regionala intre tarile riverane si cele din zona extinsa a Marii Negre. Aceasta exista deja, in formate diverse; insa, ca si in cazul Sinergiei, rezultatele sunt segmentate, iar intentiile nu reusesc, de multe ori, sa fie implementate”.
Cooperarea la Marea Neagra
Uniunea Europeana poate avea un rol esential in stimularea cooperarii dintre statele de la Marea Neagra, a adaugat seful MAE: „Avem nevoie de o abordare regionala noua, insotita de o oferta clara si robusta a UE. Cred ca Uniunea, cu greutatea sa economica si politica, poate avea un rol semnificativ in stimularea acestei cooperari. Uniunea ofera un model neegalat ca ambitie, transparenta si eficienta de niciun alt format de dialog interstatal. Romania crede cu tarie ca o mai mare implicare a UE va conduce la consolidarea potentialului de cooperare regionala la Marea Negra”. „O uniune care nu isi poate realiza vocatia de model de cooperare, dialog si integrare in imediata sa vecinatate (Balcani, Marea Neagra) va avea mai putine sanse sa-si atinga ambitiile de jucator global”, a punctat seful diplomatiei romane. Rezultatul cel mai asteptat al unei mai stranse cooperari va fi „cresterea capacitatii de accesare a instrumentelor de finantare europene si nu numai, ma refer aici la fonduri structurale, programe de cercetare si dezvoltare sau programe comune operationale pentru cooperarea trans-frontaliera”, a conchis ministrul de Externe.
Pentru a tempera Turcia in acuzele aduse regimului Bashar al-Assad, Siria ar putea recurge la „arma kurda”, noteaza cotianul rus Komersant. Mai mult folosirea de catre autoritatile de la Damasc a kurzilor gazduiti pe teritoriul sau ar putea destabiliza intreaga zona unde se regasesc kurzi precum Iran sau Irak. Expertii vorbesc despre nasterea aliantei dintre Damasc si Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfasoara o lupta armata impotriva autoritatilor turce. in acest mod Bashar al-Assad spera sa obtina o parghie de presiune asupra Ankarei, mizand pe cartea kurda, ceea ce-i va permite sa destabilizeze situatia in mai multe tari din proximitate. Liderul aripii militare a PKK, Murat Karayilan, este convins: guvernul islamic conservator de la Ankara, „tolerat de SUA si de o serie de puteri europene„, pregateste o interventie armata in Siria. Liderul aripei armate a PKK a atentionat ca, in cazul in care aceste planuri vor fi realizate, „toate regiunile kurde din Turcia vor deveni zona de actiuni militare„.
Sprijin pentru terorism
Damascul ii sprijinea in mod traditional pe separatistii kurzi, considerati de Ankara separatisti. intemeietorul PKK, Abdullah Öcalan, conducea „razboiul de partizani„ impotriva autoritatilor turce de pe teritoriul sirian. Langa Damasc, PKK avea o baza proprie, care amintea de o mica cetate, iar „luptatorii pentru eliberarea Kurdistanului„ erau instruiti in defileul Bekaa, care, chiar daca se afla in Liban, la acea vreme era controlata practic de sirieni. Lucrurile au continuat astfel pana in 1998, cand Ankara i-a cerut Damascului sa-l expulzeze pe Öcalan, amenintand ca, in caz contrar, va declansa un razboi. Ca o confirmare a seriozitatii acestor intentii, la granita au fost comasate trupe turcesti. Presedintele de atunci Hafez al-Assad a fost nevoit sa se retraga: Öcalan a parasit Siria, cautand fara succes azil in Rusia, Italia si Grecia, iar in februarie 1999 a fost arestat de serviciile secrete turce de pe teritoriul Kenyei. De atunci, Damascul si PKK au incercat sa nu-si afiseze relatiile, insa acum situatia s-a schimbat, constata Kommersant. in razboiul civil sirian premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a plasat de partea opozitiei. Consiliul National Sirian (CNS), care se opune lui Bashar al-Assad, isi are sediul in Turcia. in afara de aceasta, liderii de la Ankara vorbesc din ce in ce mai des despre crearea, de-a lungul granitelor cu Siria, a unei „zone-tampon„, inaccesibila pentru fortele guvernamentale siriene. Drept replica, Bashar al-Assad a decis sa mizeze pe cartea kurda, amintindu-i in acest fel lui Erdogan despre posibilele consecinte pe care le va avea pentru Turcia amestecul in conflictul sirian.
Siria s-ar putea dezintegra
Potrivit Kommersant, mai exista o explicatie pentru activitatea lui Bashar al-Assad in directia kurda: el doreste sa-si asigure sprijinul kurzilor, care in Siria se cifreaza la circa 2 milioane (10% din populatie). in actualul razboi civil, majoritatea kurzilor isi mentin neutralitatea. Unele miscari kurde sprijina Damascul, altele – opozitia, insa in linii mari populatia regiunilor kurde supravietuieste neluand parte activa la actiunile de protest. De altfel, nici nu ar avea de ce: fortele de securitate ale lui Bashar al-Assad au lasat practic regiunile kurde nesupravegheate, deoarece regimul de la Damasc nu are posibilitatea de a se ocupa si de majoritatea sunita, si de kurzi. O serie de politicieni kurzi au propus deja proclamarea pe teritoriul Siriei a „Kurdistanului de Vest„, cu capitala la Afrin. in opinia expertilor, indiferent cum se va incheia criza siriana, kurzii isi vor consolida oricum pozitiile. Astazi, cu ei „cocheteaza„ si Bashar al-Assad, si inamicii sai. Liderii CNS au promis deja ca in cazul in care vor veni la putere le vor oferi regiunilor kurde autonomie, dupa exemplul Irakului, unde regiunile nordice populate de kurzi exista practic ca un stat suveran. Este putin probabil ca autoritatile Turciei, unde kurzii au cu mult mai putine drepturi si se plang de discriminare, vor fi incantate de aparitia la granita sa a unei alte „regiuni kurde libere„. Fara indoiala, combatantii PKK vor profita de situatie si vor incerca sa-si consolideze prezenta in „Kurdistanul de Vest„. Drept rezultat, armata turca va fi nevoita sa desfasoare operatiuni impotriva partizanilor kurzi nu doar pe teritoriul Irakului, ca in prezent, ci si in Siria, indiferent de cine se va afla in acel moment la putere la Damasc: Assad sau adversarii sai.
Rolul Parlamentului European în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova este unul determinant, a apreciat miercuri premierul R Moldova, Vlad Filat, după întrevederea cu preşedintele PE Martin Schulz. ”Relaţiile parlamentare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană urmează o dinamică pozitivă, iar sprijinul acordat până în prezent Republicii Moldova de către PE a fost unul important. Cele 10 runde de negocieri privind Acordul de Asociere, în care s-au încheiat provizoriu 23 din 25 de capitole, sunt o dovadă şi a dinamismului relaţiilor dintre R Moldova şi UE, iar demararea negocierilor pentru Acordul de comerţ liber şi implementarea planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize reprezintă acţiuni şi măsuri esenţiale pentru R Moldova”, a spus Filat. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat miercuri, după întâlnirea la Bruxelles cu premierul Republicii Moldova, că a acceptat invitaţia de a efectua o vizită la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va putea face acest lucru în perioada următoare. “Am primit o invitaţie amabilă de a vizita Republica Moldova şi sper că în perioada următoare voi putea” face acest lucru, a declarat preşedintele PE în cadrul unei declaraţii comune de presă cu premierul Vlad Filat.
Paşii următori
Martin Schulz a precizat că printre subiectele discutate cu Vlad Filat s-au numărat “paşii următori necesari” după lansarea negocierilor de săptămâna trecută privind acordul comprehensiv de liber schimb şi politica privind vizele în cadrul acordului comercial. “Am discutat situaţia privind întrebările legate de Republica Moldova şi Transnistria. Am ascultat extrem de atent analiza premierului privind situaţia internă şi evoluţiile din ţară şi am subliniat că PE şi UE în ansamblu sprijină ţara pe calea reformelor. Ne-am exprimat încă o dată dorinţa de a păstra legătura, pentru a coopera în special pentru a întări procesul de reformă din ţară”, a afirmat preşedintele PE. Martin Schulz a afirmat totodată că l-a felicitat pe premierul Filat pentru recenta alegere a noului preşedinte Nicolae Timofti. “Cunoaştem angajamentul premierului de a rezolva situaţia dificilă din ţară şi, prin urmare, am exprimat mulţumirile PE”, a afirmat el. Şeful guvernului de la Chişinău a mai avut, miercuri la Bruxelles, întâlniri cu raportorul PE pentru Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, liberalul britanic Graham Watson, şi cu liderul grupului europarlamentar al PPE, Joseph Daul. Cei doi europarlamentari au remarcat că alegerea recentă a preşedintelui Republicii Moldova oferă ţării stabilitatea necesară pentru finalizarea procesului de reforme început şi au promis că vor susţine în continuare eforturile de integrare europeană depuse de autorităţile de la Chişinău.
Prim-ministrul Mihai-Razvan Ungureanu si comisarul european pentru Afaceri Maritime si Pescuit, Maria Damanaki, au discutat, joi, la Palatul Victoria, oportunitatea lansarii unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Marii Negre. „Cei doi oficiali au discutat despre oportunitatea lansarii, intr-un orizont de timp viitor, a unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Marii Negre, pornind de la Sinergia Marii Negre si complementar Strategiei pentru Regiunea Dunareana”, se arata in comunicatul Guvernului. Discutia s-a purtat in contextul necesitatii intensificarii cooperarii regionale in zona extinsa a Marii Negre. in acest context, premierul roman a accentuat ca obiectivul strategic al Romaniei este consacrarea Regiunii Marii Negre drept un spatiu al stabilitatii, prosperitatii si securitatii, tara noastra sustinand constant o implicare activa a Uniunii Europene, a mentionat sursa citata. Alte subiecte abordate in cursul intrevederii au vizat reforma politicii comune a Uniunii Europene in domeniul pescuitului si absorbtia fondurilor europene in cadrul Programului Operational pentru Pescuit. La intrevedere au mai fost prezenti Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, si Stelian Fuia, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
