de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova va efectua o vizită la Cartierul General al NATO. Vlad FILAT va avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi va participa la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice + Republica Moldova.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, recent, 120 de delegaţi din peste 40 de state, membre ale Alianţei Nord-Atlantice, semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, Dialogului Mediteranean şi Iniţiativei de la Istanbul, au participat la Chişinău, la Atelierului de Cooperare şi Coordonare Militară „Parteneri cu NATO în viitor”.
În mediul actual de securitate avem nevoie de foarte multă cooperare şi înţelegere pentru a soluţiona problemele comune, a declarat atunci ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa. Oficialul a afirmat în deschiderea evenimentului că R Moldova este un partener activ în cadrul Programului PfP şi a participat cu succes în diverse activităţi organizate de NATO.
„Cooperarea dintre NATO şi partenerii săi este multidimensională şi reciproc avantajoasă. Cu susţinerea NATO, în R Moldova, au fost realizate până în prezent numeroase proiecte, care s-au dovedit deosebit de importante pentru securitatea cetăţenilor noştri”, a susţinut ministrul. „În mediul actual de securitate avem nevoie de foarte multă cooperare şi înţelegere pentru a soluţiona problemele comune. Totodată, ţin să subliniez că în conformitate cu angajamentele asumate în plan internaţional, R Moldova îşi propune să fie un furnizor de securitate. În acest context, Armata Naţională a depus eforturi considerabile pentru a spori pregătirea subunităţilor operaţionale predestinate pentru misiuni internaţionale”, a mai spus atunci Marinuţa.
Prim-ministrul Vlad Filat va întreprinde, în perioada 27-28 martie 2012, o vizită de lucru la Bruxelles. Agenda vizitei prim-ministrului mai cuprinde, pe lângă vizita la NATO, o serie de întrevederi cu înalţi oficiali ai Parlamentului European şi Comisiei Europene, inclusiv cu Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, vicepreşedintele Comisiei Europene Siim Kallas, Comisar European pentru transport, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, raportorul pentru Acordul de Asociere Republica Moldova-UE din partea Parlamentului European, Graham Watson şi alţi oficiali. De asemenea, la Bruxelles, Vlad Filat se va întâlni cu Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfred Martens şi cu Preşedintele Grupului PPE în Parlamentul European, Joseph Daul.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin a reacţiont ironic la reacţia Chişinăului faţă de recenta sa numire ca reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, afirmând într-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”.
Demnitarul rus a inserat şi un link al unui articol publicat luni în Nezavisimaia Gazeta, intitulat „Rogozin a aruncat în aer formatul transnistrean”, în care este relevată nemulţumirea Chişinăului faţă de noile împuterniciri ale vicepremierului rus. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de desemnarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin ca reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria. Chişinăul a subliniat că întreprinde acţiunile corespunzătoare prin canale diplomatice pentru a obţine clarificările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componentă a Republicii Moldova.
Conducerea Rusiei l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin în funcţiile de preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova şi de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, întrucât acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor cu Chişinăul, a explicat luni Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Moscova încearcă să ducă de nas Chişinăul
„Acordând o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor multilaterale cu Republica Moldova, conducerea rusă a decis să-l numească pe vicepremierul Dmitri Rogozin preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală pentru cooperare economică dintre Rusia şi Republica Moldova şi reprezentat al preşedintelui rus pentru Transnistria”, se arată într-un comunicat de presă al MAE rus.
Diplomaţia rusă îşi exprimă convingerea că „ridicarea nivelului de reprezentare a părţii ruse va conferi o dinamică dezvoltării dialogului politic, va contribui la descoperire mai profundă a potenţialului cooperării bilaterale în domeniile economic, comercial şi umanitar”.
Anterior, copreşedintele Comisiei interguvernamentale era, din partea Rusiei, ministrul educaţiei Andrei Fursenko. Potrivit unor supoziţii apărute în presă, el nu va mai face parte din viitorul guvern rus, care va fi condus de Dmitri Medvedev. Diplomaţia de la Moscova afirmă că intenţionează să acorde o atenţie deosebită reglementării transnistrene. În acest context, subliniază MAE rus, trebuie soluţionată o gamă largă de probleme, menite să consolideze legăturile multilaterale dintre Transnistria şi subiecţii Federaţiei Ruse, apărarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor ruşi care locuiesc în regiune.
„Principala misiune este dictată de scopurile stabilizării stării socio-economice a Transnistriei, de asigurarea unui nivel de trai demn populaţiei din regiune, aspect considerat de partea rusă una din principalele premise în identificarea unei formule viabile pentru soluţionarea conflictului de la Nistru”.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Procesul fostului şef al Statului Major al armatei turce, İlker Başbuğ, acuzat de organizarea unui proiect de lovitură de stat şi „conducerea unei organizaţii teroriste armate” a început luni în faţa unui tribunal din apropiere de Istanbul.
Generalul Başbuğ, în vârstă de 68 de ani, care a condus armata între 2008 şi 2010, se află în arest preventiv din 6 ianuarie şi riscă închisoarea pe viaţă. Acesta a apărut în faţa instanţei din Silivri, o suburbie a Istanbulului, în cadrul unui proces în curs pentru diverse presupuse comploturi ce vizau înlăturarea guvernării. În deschiderea audierii, avocatul său a solicitat ca fostul general să fie judecat de Curtea Supremă, denumirea Curţii Constituţionale deoarece această judecă înalţii lideri de stat. Judecătorii au respins această cerere.
Armata turcă deţine de mult timp poziţia de susţinător al laicităţii, preluând puterea de trei ori în trecut, în 1960, 1971 şi în 1980 şi forţând plecarea guvernului islamist în 1997, transmite Mediafax. Însă aceasta şi-a pierdut influenţa politică după reformele întreprinse de Partidul pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP) al premierului Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere din 2002.
Zeci de ofiţeri, activi sau în rezervă, au fost arestaţi din 2008, acuzaţi de complot împotriva puterii în cadrul unei anchete extinse denumită Ergenekon. İlker Başbuğ deţine cel mai înalt grad dintre cei arestaţi.
Un comunicat distribuit presei de apropiaţii ofiţerului încarcerat acuză justiţia de „falsificarea faptelor şi a probelor” şi solicită abandonarea anchetei penale. Unii văd arestarea lui Başbuğ şi a altor zeci de ofiţeri ca un indicator important al procesului democratic în această ţară. Însă opoziţia îl vede ca pe un proces fără sfârşit devenit un instrument al guvernului folosit pentru eliminarea opoziţiei din cadrul armatei şi a administraţiei.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
NATO intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al Alianşei, Anders Fogh Rasmussen.
„Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen, răspunzând unei întrebări, în timpul unei videoconferinţe cu jurnalişti ruşi.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei, transmite Agerpres. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze. Referindu-se la dialogul Rusia NATO pe tema scutului, Anders Fogh Rasmussen a evidenţiat că acesta va continua şi după reuniunea de la Chicago.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Penitenciarul din Ucraina unde este încarcerată Iulia Timoşenko a anunţat luni că aceasta suferă de aceeaşi afecţiune ca şi alte 150 de deţinute din închisoare, în replică la un raport al unor medici germani, care recomandă spitalizarea ei în afara închisorii.
„Avem circa 150 de deţinute care suferă de aceeaşi afecţiune. Aceste paciente primesc îngrijiri în dispensarul închisorii”, a anunţat penitenciarul, citându-l pe medicul închisorii, pretinzând şi că tratamentul acordat fostului prim-ministrul „ia în considerare toate recomandările medicilor germani”.
Aceste declaraţii survin după ce ziarul online Ukrainska Pravda a publicat un raport descris ca fiind redactat de medici germani care au examinat-o pe Iulia Timoşenko în luna februarie. Potrivit acestui document, datat de pe 17 februarie, ea suferă de hernie de disc şi de dureri „insuportabile” şi necesită o spitalizare „imediată” într-o „clinică specializată” din afara închisorii.
Iulia Timoşenko a fost condamnată în luna octombrie la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere”, după ce în anul 2009 a semnat cu Rusia, fără avizul guvernului său, un acord pentru livrarea de gaze naturale considerat păgubos de noile autorităţi de la Kiev. Învinsă de Victor Ianukovici în alegerile prezidenţiale din anul 2010, ea vede în această condamnare un act de răzbunare menit să o îndepărteze din viaţa politică. Această problemă a provocat o criză şi în relaţiile dintre Ucraina şi Uniunea Europeană.
de Natalia Ciobanu | mart. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Conflictul identitar moldo-roman afecteaza calitatea invatamantului din sudul Ucrainei
Scolile cu predare în limba română din Ucraina sunt pe cale de disparitie. Despre acest fenomen vorbesc atât oamenii, cât si statisticile. Metodele sovietice de dezbinare a etnicilor români din Ucraina între „români” si „moldoveni”, folosite intens în perioada sovietică (1944-1941) au fost preluate si imbunatatite de noul stat ucrainean, indepenedent de la începutul anilor 90. Din 18 scoli cu predare în limba română, care au existat în primii ani de independentă ai Ucrainei, astăzi mai sunt doar 6 cu predare în limba „moldovenească”. La începutul anilor 90 limba de predare din aceste scoli era numită firesc română. Termenul de limbă „moldovenească” a fost impus de autoritătile ucrainene la începutul anilor 2000, si după aceasta data, elevii si profesorii din scolile „moldovenesti” din Odesa au început să trăiască în lumi paralele cu cei din regiunile Cernăuti si Transcarpatia, unde limba de predare mereu a fost si este româna.
Profesorii de română
În această situatie, profesorii de limbă română din regiunea Odesa sunt nevoiti să se descurce de unii singuri, pentru a le vorbi adevărul elevilor la orele de limbă si literatură, dar si pentru a se tine cu strictete de curriculumul din noile manuale de limba „moldovenească”. „Toate dosarele de zi cu zi le scriem în limba „moldovenească”, pentru că asta ni se cere, copiilor însă le spunem că limba noastră este româna. Uneori mai înlocuim cu „limba noastră” sau „limba maternă”, numai ca să nu repetăm deseori termenul de „moldovenească”, au declarat surse locale.
Îi salvează internetul
Cea mai grea încercare pentru profesori este de a preda orele de „Literatură integrată”, un amestec de literatură română (numită „moldovenească”) cu cea universală. „Din clasicii literaturii române au mai rămas Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Se pune accent pe studierea operelor scriitorilor autohtoni, numiti moldoveni, precum Emilian Bucov, Nicolae Costenco, Victor Teleucă si altii”, mentionează profesoara.
La orele de literatură profesorii au mai mult spatiu de manevră. Pe lângă operele mentionate în curricula scolară, ei le prezintă elevilor si alte romane scrise de autori, pentru a le dezvolta limba prin lectură. „Ne salvează internetul, de unde putem prelua orice operă, ca să le-o prezentăm copiilor. Nu avem suficiente cărti cu grafie latină în biblioteca scolară”, au mai declarat sursele citate.
Profesorii mai recunosc că situatia s-ar putea schimba dacă profesorii de limbă română ar avea o pregătire mai bună. „Noi stim că nivelul nostru nu este la fel cu cel al profesorilor din România sau chiar din Republica Moldova. Foarte rar apare vreo ocazie să mergem la cursuri de perfectionare în România”, au adaugat sursele citate.
Statistici ingrijoratoare
Un alt fenomen îngrijorător pentru comunitatea românească este ucrainizarea si rusificarea scolilor. De câtiva ani, de când predarea unor discipline de bază, precum istoria si geografia, se face în limba de stat (prin ordin al Ministerului Educatiei de la Kiev), în scolile românesti au apărut si clase în care predarea se face doar în rusă sau ucraineană. Părintii copiilor etnici români sunt cei care insistă pe aparitia acestor clase, pentru că îsi doresc „un viitor mai sigur si mai bun” pentru copiii lor în Ucraina. Astfel, copiii vorbesc acasă limba română, la scoală, în pauză iarăsi vorbesc româna, iar odată intrati la orele de clasă vorbesc ucraineana sau rusa. În clasele de limbă ucraineană sau rusă limba „moldovenească” (română) se predă doar de două ori pe săptămână, iar literatura nu se mai predă deloc.
Sursele citate considera că reducerea ariei de funcţionare a limbii române în şcolile de cultură generală, mai devreme sau mai târziu, face ca acelaşi lucru să se întâmple în familii, în localităţi aparte, apoi în teritorii mai largi. Potrivit datelor statistice oficiale din Ucraina, în perioada anilor 1989-2001, numărul moldovenilor în regiunea Odesa a scăzut cu 20 783 de persoane (peste 14 la sută). În 2001, din totalul de 123 751 de moldoveni doar 73,3% au recunoscut drept maternă limba etniei (moldovenească, precum obişnuiesc să-i spună).
Nu vor cenzură
La sfârsitul anului 2003, intelectualii din sudul Basarabiei, au semnat o scrisoare deschisă, adresată factorilor de decizie de la Kiev si Odesa. Autorii scrisorii protestau împotriva izgonirii limbii române din scoli si a falsificării adevărului stiintific despre limba română în regiunea Odesa. „Limba noastră maternă în scolile de cultură generală din regiunea Odesa, ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică, să fie studiată cu statut oficial de limbă română, acesta fiind numele ei corect, recunoscut de stiinta filologică contemporană. În scolile de cultură generală din regiunea Odesa studierea limbii si a literaturii române să se facă după aceleasi manuale, programe si materiale didactice ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică din Ucraina. Să se pună capăt persecutărilor pentru folosirea glotonimului „limba română” si cenzurii asupra literaturii în limba română în regiunea Odesa”, se mentiona în scrisoare.
Si astăzi obiectivul principal al comunităţii româneşti din regiunea Odesa îl consituie uniformizarea şi unificarea programului de învăţământ pentru românii şi moldovenii din Ucraina.
