Perspectiva sumbra a şcolilor cu limba de predare română din sudul Ucrainei

, , , , , ,
 

Conflictul identitar moldo-roman afecteaza calitatea invatamantului din sudul Ucrainei

Scolile cu predare în limba română din Ucraina sunt pe cale de disparitie. Despre acest fenomen vorbesc atât oamenii, cât si statisticile. Metodele sovietice de dezbinare a etnicilor români din Ucraina între „români” si „moldoveni”, folosite intens în perioada sovietică (1944-1941) au fost preluate si imbunatatite de noul stat ucrainean, indepenedent de la începutul anilor 90. Din 18 scoli cu predare în limba română, care au existat în primii ani de independentă ai Ucrainei, astăzi mai sunt doar 6 cu predare în limba „moldovenească”. La începutul anilor 90 limba de predare din aceste scoli era numită firesc română. Termenul de limbă „moldovenească” a fost impus de autoritătile ucrainene la începutul anilor 2000, si după aceasta data, elevii si profesorii din scolile „moldovenesti” din Odesa au început să trăiască în lumi paralele cu cei din regiunile Cernăuti si Transcarpatia, unde limba de predare mereu a fost si este româna.

Profesorii de română

În această situatie, profesorii de limbă română din regiunea Odesa sunt nevoiti să se descurce de unii singuri, pentru a le vorbi adevărul elevilor la orele de limbă si literatură, dar si pentru a se tine cu strictete de curriculumul din noile manuale de  limba „moldovenească”. „Toate dosarele de zi cu zi le scriem în limba „moldovenească”, pentru că asta ni se cere, copiilor însă le spunem că limba noastră este româna. Uneori mai înlocuim cu „limba noastră” sau „limba maternă”, numai ca să nu repetăm deseori termenul de „moldovenească”, au declarat surse locale.

Îi salvează internetul

Cea mai grea încercare pentru profesori este de a preda orele de „Literatură integrată”, un amestec de literatură română (numită „moldovenească”) cu cea universală. „Din clasicii literaturii române au mai rămas Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Se pune accent pe studierea operelor scriitorilor autohtoni, numiti moldoveni, precum Emilian Bucov, Nicolae Costenco, Victor Teleucă si altii”, mentionează profesoara.
La orele de literatură profesorii au mai mult spatiu de manevră. Pe lângă operele mentionate în curricula scolară, ei le prezintă elevilor si alte romane scrise de autori, pentru a le dezvolta limba prin lectură. „Ne salvează internetul, de unde putem prelua orice operă, ca să le-o prezentăm copiilor. Nu avem suficiente cărti cu grafie latină în biblioteca scolară”, au mai declarat sursele citate.
Profesorii mai recunosc că situatia s-ar putea schimba dacă profesorii de limbă română ar avea o pregătire mai bună. „Noi stim că nivelul nostru nu este la fel cu cel al profesorilor din România sau chiar din Republica Moldova. Foarte rar apare vreo ocazie să mergem la cursuri de perfectionare în România”, au adaugat sursele citate.

Statistici ingrijoratoare

Un alt fenomen îngrijorător pentru comunitatea românească este ucrainizarea si rusificarea scolilor. De câtiva ani, de când predarea unor discipline de bază,  precum istoria si geografia, se face în limba de stat (prin ordin al Ministerului Educatiei de la Kiev), în scolile românesti au apărut si clase în care predarea se face doar în rusă sau ucraineană. Părintii copiilor etnici români sunt cei care insistă pe aparitia acestor clase, pentru că îsi doresc „un viitor mai sigur si mai bun” pentru copiii lor în Ucraina. Astfel, copiii vorbesc acasă limba română, la scoală, în pauză iarăsi vorbesc româna, iar odată intrati la orele de clasă vorbesc ucraineana sau rusa. În clasele de limbă ucraineană sau rusă limba „moldovenească” (română) se predă doar de două ori pe săptămână, iar literatura nu se mai predă deloc.
Sursele citate considera că reducerea ariei de funcţionare a limbii române în şcolile de cultură generală, mai devreme sau mai târziu, face ca acelaşi lucru să se întâmple în familii, în localităţi aparte, apoi în teritorii mai largi. Potrivit datelor statistice oficiale din Ucraina, în perioada anilor 1989-2001, numărul moldovenilor în regiunea Odesa a scăzut cu 20 783 de persoane (peste 14 la sută). În 2001, din totalul de 123 751 de moldoveni doar 73,3% au recunoscut drept maternă limba etniei (moldovenească, precum obişnuiesc să-i spună).

Nu vor cenzură

La sfârsitul anului 2003, intelectualii din sudul Basarabiei, au semnat o scrisoare deschisă, adresată factorilor de decizie de la Kiev si Odesa. Autorii scrisorii protestau împotriva izgonirii limbii române din scoli si a falsificării adevărului stiintific despre limba română în regiunea Odesa. „Limba noastră maternă în scolile de cultură generală din regiunea Odesa, ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică, să fie studiată cu statut oficial de limbă română, acesta fiind numele ei corect, recunoscut de stiinta filologică contemporană. În scolile de cultură generală din regiunea Odesa studierea limbii si a literaturii române să se facă după aceleasi manuale, programe si materiale didactice ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică din Ucraina. Să se pună capăt persecutărilor pentru folosirea glotonimului „limba română” si cenzurii asupra literaturii în limba română în regiunea Odesa”, se mentiona în scrisoare.
Si astăzi obiectivul principal al comunităţii româneşti din regiunea Odesa îl consituie uniformizarea şi unificarea programului de învăţământ pentru românii şi moldovenii din Ucraina.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *