Candidatii la presedintia Frantei sfideaza Turcia

Candidatii la presedintia Frantei sfideaza Turcia

Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de „căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o „recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind „una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.

Share our work
Cazul Timosenko: UE si Rusia, cu ochii pe Ucraina

Cazul Timosenko: UE si Rusia, cu ochii pe Ucraina

Rusia a făcut apel marţi către autorităţile ucrainene să dea dovadă de „omenie” cu fostul premier Iulia Timoşenko, încarcerată, care a intrat în greva foamei pentru a condamna „represiunea politică” în Ucraina şi violenţele în închisoare. De asemenea, Comisia Europeană solicită explicaţii din partea autorităţilor ucrainene în legătură cu situaţia Iuliei Timoşenko.
„Sperăm că autorităţile ucrainene vor lua toate măsurile necesare garantării drepturilor Iuliei Timoşenko, vor da dovadă de omenie şi vor găsi o cale adecvată, care nu va complica situaţia politică interioară”, a declarat ministerul rus al Afacerilor Externe. „Cerem urgent explicaţii din partea autorităţilor ucrainene în legătură cu situaţia doamnei Iulia Timoşenko”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Extindere.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a intrat marţi în grevă a foamei în închisoare, a anunţat avocatul său Serghei Vlasenko. “Iulia Timoşenko a anunţat că a început o grevă a foamei”, a declarat Vlasenko la ieşirea de la închisoarea din Harkov. “Este o grevă a foamei pe o perioadă nedeterminată de timp, ea reclamă încetarea represiunilor politice în ţară”, a continuat avocatul.
Închisă din august 2011, Iulia Timoşenko, în vârstă de 51 de ani, a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Este, de asemenea, judecată de la 19 aprilie pentru deturnare de fonduri publice şi fraudă fiscală în anii 1997-1998, pe când conducea Sistemele energetice unite ale Ucrainei (SEUU), infracţiuni pasibile de 12 ani de închisoare. Învinsă în alegerile prezidenţiale din 2010, Timoşenko denunţă aceste persecuţii ca fiind o răzbunare personală a actualului preşedinte Viktor Ianukovici vizând eliminarea sa de pe scena politică.

Share our work
Turcia, decisa sa adopte reforme in spiritul european

Turcia, decisa sa adopte reforme in spiritul european

Turcia va continua să efectueze reforme în spirit european, chiar şi fără Uniunea Europeană, a declarat marţi la Bucureşti Bulent Aras, director al Centrului pentru Cercetare Strategică al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Turcia.
Ankara, care consideră că partenerii europeni sunt responsabili de impasul în care se află negocierile la ora actuală, îşi doreşte să continue procesul de aderare la Uniunea Europeană. Dar „Turcia se descurcă foarte bine şi de una singură. Ea ştie unde vrea să ajungă de acum în 10 de ani. Uniunea Europeană nu pare a şti încă acest lucru”, a opinat profesorul Aras, în timpul conferinţei cu tema „Aderarea Republicii Turcia la Uniunea Europeană”, găzduită de Institutul Diplomatic Român.
„Din punct de vedere istoric, este logic ca Uniunea Europeană să devină o entitate multietnică şi multiculturală, iar UE are nevoie de Turcia pentru a atinge acest obiectiv”, a explicat expertul. În context, el a criticat atitudinea anumitor lideri politici europeni, care au adoptat poziţii împotriva acestui obiectiv, şi a prezis că aceştia nu vor mai rezista mult. „Orice lider politic, indiferent de numele său, care nu va recunoaşte curentul multicultural va dispărea”, a spus doctorul Bulent Aras. Pe de altă parte, „Turcia este un element-cheie în fiecare proiect energetic important al Uniunii Europene”, a ţinut să evidenţieze responsabilul turc, remarcând totodată că ţara sa va ajuta Europa să îşi îndeplinească un vechi deziderat: acela de a avea acces la Asia.
Procesul negocierilor dintre Ankara şi UE bate pasul pe loc, cu 13 capitole, dintr-un total de 35 deschise începând din 2005. Austria, Franţa şi Germania sunt reticente faţă de aderarea cu drepturi depline a Turciei la UE şi sprijină ideea unui parteneriat cu Ankara.

Share our work
Summit-ul Aliantei: Consiliu Rusia – NATO, amanat sine die

Summit-ul Aliantei: Consiliu Rusia – NATO, amanat sine die

Summit-ul NATO, ignorat de presedintele rus Vladimir Putin

Statele Unite ale Americii nu se pregătesc pentru desfăşurarea unei şedinţe a Consiliului Rusia – NATO în cadrul summitului Alianţei din 20-21 mai 2012 de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Victoria Nuland, citată de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, părţile americană şi rusă au afirmat că nu văd niciun motiv pentru organizarea unei astfel de întâlniri din cauză că poziţiile celor două părţi asupra unor probleme, inclusiv asupra scutului antirachetă, sunt în continuare ireconciliabile. Totodata, surse diplomatice de la Moscova au declarat ca rămâne deschisă problema nivelului de participare a Rusiei la summitul NATO.
Reamintim că, in data 19 aprilie 2012, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa a invitat Rusia să participe la reuniunea extinsă privind Afganistanul, care va avea loc în cadrul summitului de la Chicago, însă, după cum a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, Rusia nu a stabilit încă nivelul său de participare, întrucât există în continuare semne de întrebare legate de frecventa participarii sale la astfel de reuniuni. Astfel, partea rusă este nemultumită pentru că nu este invitată în mod regulat la discusiile dintre NATO si partenerii lor privind situatia din Afganistan.

Putin „da cu flit” NATO

La sfârsitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat în urma Consiliului NATO – Rusia de la Bruxelles că noul presedinte rus, Vladimir Putin, nu va participa la Summitul de la Chicago. Motivul invocat de partea rusă este agenda aglomerată a presedintelui rus, precum si faptul că Putin va fi la doar câteva săptămâni de la preluarea un nou mandat de presedinte. În aceste conditii, Rasmussen a mai declarat că a convenit cu liderul de la Kremlin să discute ulterior subiectele de interes de pe agenda NATO-Rusia, atunci cand calendarul intens al celor doua parti va permite acest lucru.

Israel, interzis la summit

Anterior, si Republica Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza. “Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Demolarile, pretext diplomatic?

Surse diplomatice de la Ankara, citate de mass-media regionala, au mai declarat ca un alt motiv al opozitiei vehemente a Turciei este faptul ca in ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un recent comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.

Share our work
Asia Centrala, amenintata de conflictul uzbeko-kargaz

Asia Centrala, amenintata de conflictul uzbeko-kargaz

Liderul uzbek, Islam Karimov, pregatit sa apere granitele Uzbekistanului

Republica Uzbekistan a început amplasarea unui gard de-a lungul graniţei, fără acordul Kârgâzstanului, a declarat şeful direcţiei pentru delimitarea graniţei şi dezvoltarea teritoriilor transfrontaliere din cadrul aparatului guvernului kârgâz, Kurbanbai Iskenderov, citat de mass-media regionala. Iskenderov a afirmat că partea uzbecă a început deja lucrările de amplasare a gardului. „Şi noi intenţionăm să amplasăm propriile garduri, în acest sens fiind deja alocate 7 milioane de somi (n.r.-moneda locala)”, a declarat oficialul kârgâz. El a subliniat că, în zona graniţei dintre Kârgâzstan şi Uzbekistan, din cele 18 puncte de trecere a frontierei lucrează, în prezent, doar unul. „Unele dintre aceste puncte lucrează doar în regim unilateral. Iar ca să fim mai clari, cetăţenii noştri nu sunt lăsaţi să treacă în Uzbekistan, în schimb cetăţenii Uzbekistanului intră fără nicio problemă pe teritoriul Kârgâzstanului”, a adăugat Iskenderov.
Problema stabilirii şi a delimitării graniţelor dintre cele două foste republici sovietice din Asia Centrală nu a fost rezolvata nici la aproape 20 de ani de la disparitia URSS. Reamintim ca Uzbekistanul, în regim unilateral, a demarat in urma cu cativa ani amplasarea unor campuri de mine de-a lungul graniţei sale cu Kargazstan, fapt ce a dus la moartea mai multor persoane, inclusiv a unor cetateni europeni si turci.

Share our work
R. Moldova: Timofti nu promulga legea castrarii pedofililor

R. Moldova: Timofti nu promulga legea castrarii pedofililor

Presedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti nu a promulgat legea privind sterilizarea chimica a pedofililor, votata de Parlament la inceputul lui martie, relateaza marti Info-Prim Neo. Purtatorul de cuvant al presedintiei, Vlad Turcanu, a declarat ca seful statului considera ca aceasta lege contravine prevederilor constitutionale care se refera la inadmisibilitatea tratamentului degradant fata de persoane, indiferent de actele pe care le savarsesc acestea. Initiativa legislativa privind castrarea chimica a pedofililor apartine Partidului Liberal. Proiectul a fost votat in doua lecturi si urma sa intre in vigoare la 1 iulie. Autorul proiectului, deputatul liberal Valeriu Munteanu, a declarat ca numarul infractiunilor sexuale impotriva minorilor creste in fiecare an, iar Codul Penal contine pedepse prea blande, cele mai multe dosare pe acest segment fiind clasate. in ultimii cinci ani, 15 persoane au fost trase la raspundere penala in mod repetat. Castrarea chimica consta in administrarea unui medicament special, tratament care are ca finalitate inhibarea dorintelor sexuale. Castrarea chimica se executa, la decizia instantei de judecata, de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare.

Share our work