Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.

Conştiinţă naţională sau mirajul UE?

Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.

Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte

Share our work
R Moldova: Bascanul Formuzal respinge Istoria Romanilor

R Moldova: Bascanul Formuzal respinge Istoria Romanilor

Autorităţile din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova intenţionează să se opună deciziei Ministerului Educaţiei de la Chişinău de a reveni la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar.
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat marţi, la Comrat, în cadrul şedinţei executivului local, că nu va permite studierea istoriei unui alt stat. „Dacă Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a emis un asemenea ordin, prin care noi trebuie să studiem istoria statului vecin, Comitetul intenţionează să dezvolte propria sa lege, în care instituţiile de învăţământ din Găgăuzia va studia istoria ţării lor, adică istoria Moldovei”, a declarat Formuzal. Mihail Formuzal susţine că, în ultimul timp, a crescut numărul de plângeri din partea cetăţenilor care se arată îngrijoraţi faţă de redenumirea disciplinei şcolare „Istoria” în „Istoria românilor şi istoria universală”.
Anunţul başcanului găgăuz, Mihail Formuzal, precum că elevii din şcolile autonomiei găgăuze nu vor studia „Istoria Românilor”, este o declaraţie politică care nu merită comentată, a declarat ministrul Educaţiei de la Chişinău, Mihai Şleahtiţchi.„Este o declaraţie politică care contravine interesului de stat al Republicii Moldova şi care se situează în zona unui conflict flagrant cu politica pe care o promovează Ministerul Educaţiei”, a mai spus declarat Şleahtiţchi. Ministrul Educaţiei afirmă că deocamdată nu va întreprinde nimic în acest sens. „Vom vedea cum vor derula evenimentele. Nu cred în invenţiile politice”, a adăugat Şleahtiţchi.
Ministerul Educaţiei din Republica Moldova a dispus recent revenirea la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar. În prezent, elevii din Republica Moldova studiază disciplina „Istoria”, care cuprinde şi Istoria Românilor. Potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei, în anul de studii 2012-2013 disciplina se va numi „Istoria românilor şi universală”, iar un titlu similar vor avea şi noile manuale de istorie. Această decizie a provocat reacţii negative şi în rândul unor politicieni de la Chişinău. Declaraţiile lui Formuzal vin după un scandal cu autorităţile de la Chişinău, în vara anului trecut, din cauza examenului de bacalaureat la limba română. Comratul a intenţionat să excludă acest examen, după ce mai mulţi elevi din regiune au picat examenul la română în 2011.

Share our work
Armata rusa considera Iranul si Coreea de Nord pericole nucleare

Armata rusa considera Iranul si Coreea de Nord pericole nucleare

Statul Major rus a admis marţi că Iranul şi Coreea de Nord reprezintă o ameninţare nucleară, după ce până acum a respins în repetate rânduri o astfel de probabilitate.
„Pericolul există întotdeauna, de aceea noi urmărim cu atenţie evoluţia potenţialului nuclear al multor state. ..Şi analiza, pe care am efectuat-o împreună cu americanii confirmă că o astfel de probabilitate există şi de aceea am fost de acord că un sistem de apărare antirachetă este necesar”, a declarat şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, într-un interviu apărut în presa de la Moscova.
Statul Major rus, a adăugat general Makarov, „ştie că multe state care au declarat că nu deţin armament nuclear, de fapt posedă un astfel de armament”. „Fără îndoială că, dacă acesta cade în mâinile extremiştilor, vor fi grave consecinţe pentru comunitatea internaţională”, a atras atenţia generalul rus. El a precizat că, „pentru contracararea unei astfel de ameninţări, Rusia este gata să acţioneze în această direcţie împreună cu alte ţări”.

Scutul antirachetă

Pericolul pe care îl reprezintă Iranul şi Coreea de Nord a constituit una din explicaţiile date de SUA pentru instalarea scutului antirachetă în Europa şi care a generat nemulţumire la Moscova. În interviul acordat, generalul Nikolai Makarov aminteşte că Moscova nu a reuşit până în prezent să ajungă la o înţelegere cu Washingtonul în această problemă, reiterând că acest scut reprezintă un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. „Dacă se construieşte acest sistem de apărare antirachetă, atunci să-l construim împreună. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus.
Până acum, Ministerul rus al Apărării a declarat în repetate rânduri că un pericol nuclear pentru Europa şi Rusia din partea Iranului şi a Coreii de Nord nu există, întrucât cele două ţări nu deţin potenţialul necesar pentru crearea de armament nuclear. SUA şi mai multe state occidentale acuză de mai mult timp Iranul că îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, în timp ce Teheranul insistă pentru dreptul de a deţine tehnologie în domeniu „la vârf” şi susţine că proiectul său atomic urmăreşte scopuri strict paşnice.

Share our work
Candidatii la presedintia Frantei sfideaza Turcia

Candidatii la presedintia Frantei sfideaza Turcia

Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de „căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o „recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind „una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.

Share our work
Cazul Timosenko: UE si Rusia, cu ochii pe Ucraina

Cazul Timosenko: UE si Rusia, cu ochii pe Ucraina

Rusia a făcut apel marţi către autorităţile ucrainene să dea dovadă de „omenie” cu fostul premier Iulia Timoşenko, încarcerată, care a intrat în greva foamei pentru a condamna „represiunea politică” în Ucraina şi violenţele în închisoare. De asemenea, Comisia Europeană solicită explicaţii din partea autorităţilor ucrainene în legătură cu situaţia Iuliei Timoşenko.
„Sperăm că autorităţile ucrainene vor lua toate măsurile necesare garantării drepturilor Iuliei Timoşenko, vor da dovadă de omenie şi vor găsi o cale adecvată, care nu va complica situaţia politică interioară”, a declarat ministerul rus al Afacerilor Externe. „Cerem urgent explicaţii din partea autorităţilor ucrainene în legătură cu situaţia doamnei Iulia Timoşenko”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Extindere.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a intrat marţi în grevă a foamei în închisoare, a anunţat avocatul său Serghei Vlasenko. “Iulia Timoşenko a anunţat că a început o grevă a foamei”, a declarat Vlasenko la ieşirea de la închisoarea din Harkov. “Este o grevă a foamei pe o perioadă nedeterminată de timp, ea reclamă încetarea represiunilor politice în ţară”, a continuat avocatul.
Închisă din august 2011, Iulia Timoşenko, în vârstă de 51 de ani, a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Este, de asemenea, judecată de la 19 aprilie pentru deturnare de fonduri publice şi fraudă fiscală în anii 1997-1998, pe când conducea Sistemele energetice unite ale Ucrainei (SEUU), infracţiuni pasibile de 12 ani de închisoare. Învinsă în alegerile prezidenţiale din 2010, Timoşenko denunţă aceste persecuţii ca fiind o răzbunare personală a actualului preşedinte Viktor Ianukovici vizând eliminarea sa de pe scena politică.

Share our work
Turcia, decisa sa adopte reforme in spiritul european

Turcia, decisa sa adopte reforme in spiritul european

Turcia va continua să efectueze reforme în spirit european, chiar şi fără Uniunea Europeană, a declarat marţi la Bucureşti Bulent Aras, director al Centrului pentru Cercetare Strategică al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Turcia.
Ankara, care consideră că partenerii europeni sunt responsabili de impasul în care se află negocierile la ora actuală, îşi doreşte să continue procesul de aderare la Uniunea Europeană. Dar „Turcia se descurcă foarte bine şi de una singură. Ea ştie unde vrea să ajungă de acum în 10 de ani. Uniunea Europeană nu pare a şti încă acest lucru”, a opinat profesorul Aras, în timpul conferinţei cu tema „Aderarea Republicii Turcia la Uniunea Europeană”, găzduită de Institutul Diplomatic Român.
„Din punct de vedere istoric, este logic ca Uniunea Europeană să devină o entitate multietnică şi multiculturală, iar UE are nevoie de Turcia pentru a atinge acest obiectiv”, a explicat expertul. În context, el a criticat atitudinea anumitor lideri politici europeni, care au adoptat poziţii împotriva acestui obiectiv, şi a prezis că aceştia nu vor mai rezista mult. „Orice lider politic, indiferent de numele său, care nu va recunoaşte curentul multicultural va dispărea”, a spus doctorul Bulent Aras. Pe de altă parte, „Turcia este un element-cheie în fiecare proiect energetic important al Uniunii Europene”, a ţinut să evidenţieze responsabilul turc, remarcând totodată că ţara sa va ajuta Europa să îşi îndeplinească un vechi deziderat: acela de a avea acces la Asia.
Procesul negocierilor dintre Ankara şi UE bate pasul pe loc, cu 13 capitole, dintr-un total de 35 deschise începând din 2005. Austria, Franţa şi Germania sunt reticente faţă de aderarea cu drepturi depline a Turciei la UE şi sprijină ideea unui parteneriat cu Ankara.

Share our work