de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Oligarhul rus Boris Berezovski, autoexilat din 2001 la Londra, a promis o recompensa de 50 de milioane de dolari pentru arestarea actualului premier Vladimir Putin, presedintele ales al Federatiei Ruse, relateaza Interfax. Informatia a aparut pe blogul omului de afaceri, considerat fosta eminenta cenusie a defunctului presedinte Boris Eltin.Berezovski, care si-a facut mea culpa in mai multe articole in presa britanica pentru faptul ca a contribuit la venirea lui Putin la putere in 2000, considera ca rusii au toate motivele de a nu permite investirea lui Putin la 7 mai a.c., deoarece presedintele ales infaptuieste ‘capturarea violenta a puterii’, ceea ce intra sub incidenta articolului 278 din Codul Penal rus (rebeliune armata). intr-un apel, postat luni pe blogul sau, cunoscutul oligarh ii indeamna pe rusi la rebeliune, cerandu-le sa impiedice ‘incoronarea’ tarului Vladimir. El considera ca tentativele de a impiedica intrarea convoiului lui Putin la Kremlin in data de 7 mai nu pot fi pedepsite conform articolului amintit din Codul Penal intrucat reprezinta o actiune de restabilire a ordinii constitutionale in Rusia. ‘Din motive binecunoscute nu pot sa iau parte personal la retinerea lui Putin’, scrie oligarhul, condamnat in Rusia la ani grei de inchisoare in mai multe dosare privind deturnari de fonduri, indicand ca este dispus sa plateasca o recompensa de 50 de milioane de dolari persoanei care l-ar trimite pe Vladimir Vladimirovici Putin in spatele gratiilor. La aceasta recompensa pot pretinde inclusiv persoane din anturajul lui Putin – garzi de corp, functionari ai aparatului guvernamental, colaboratori etc. Berezovski mai spune ca nu a stabilit intamplator suma respectiva ca recompensa. Tot atat au promis anul trecut rebelii libieni pentru capturarea colonelului Muammar al-Gaddafi. „Cred ca ceea ce au putut face oamenii in Libia – rasturnarea tiranului – vor putea face si rusii”, scrie el, indemnandu-l pe procurorul general al Rusiei, Iuri Ceaika, sa-l recunoasca pe Putin drept criminal de stat si sa emita un mandat de arestare impotriva acestuia.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. „226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului. El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman „ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce „pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si „hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei. Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. „S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte.
Iurie Renita: „Proces firesc si legal”
De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, Iurie Renita, a subliniat ca procesul de redobandire a cetateniei romane de catre persoanele din tara sa este unul „absolut firesc si legal”. „Indiferent de motivele care au stat la baza cererii de redobandire a cetateniei, este un drept al nostru”, a spus Renita la conferinta de lansare a studiului. La randul sau, secretarul de stat Eugen Tomac de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, a afirmat ca, dincolo de aprecierile din presa europeana, nu a auzit de vreun sef de stat sau de guvern ori vreun ministru de externe din tarile UE care sa isi exprime aceasta ingrijorare fata de politica de cetatenie a Romaniei. „Obiectivul nostru este sa ii repunem in drepturi pe toti cei care se simt atasati de statul roman”, a spus Tomac. Pe de alta parte, studiul arata ca, dupa modificarile operate in 2009, capacitatea administrativa a ANC acopera cu greu numarul mare de solicitanti. in Bucuresti exista o singura zi de lucru cu publicul, in care solicitantii de cetateni pot depune dosarele, iar la sediul din strada Smardan se creeaza cozi imense, de 300-500 de persoane. Procesarea dosarelor dureaza in medie 10-14 luni, in locul celor 5 prevazute de lege. Autorii studiului au elaborat si o serie de recomandari care vizeaza eficientizarea procedurii de depunere si solutionare a dosarului de redobandire: eliminarea unor acte redundante (caziere avize, declaratia la notar ca solicitantul nu este infractor), sporirea capacitatii administrative si transparentei ANC si a Sectiei de Stare Civila a Primariei Sectorului 1, introducerea unui sistem de programare online sau telefonic, o comunicare mai rapida a ANC cu celelalte institutii implicate in verificarea dosarelor – SRI, SIE si MAI. Totodata, studiul considera necesara si elaborarea unei strategii nationale care sa cuprinda politica de cetatenie, dar si aspecte legate de migratie.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, la Palatul Cotroceni, pe inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Knut Vollebaek, prilej cu care seful statului roman i-a multumit pentru interesul aratat fata de situatia minoritatii romane de pe teritoriul sarb, exprimandu-si speranta ca Protocolul dintre Romania si Serbia va fi implementat. „Multumesc ca ne-ati vizitat si ca discutati problemele minoritatilor din jurul Romaniei si din Romania. Va multumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastra cu privire la situatia minoritatii romane din Serbia, care pare sa fie cel mai fierbinte subiect in acest moment intre Romania si Serbia. Cu siguranta vom gasi solutii, in acelasi timp intelegem pe deplin campania care se desfasoara (in Serbia – n.r.). Avem un Protocol care a fost semnat acum doua luni la Bruxelles si speram ca el va fi implementat”, a declarat Basescu, in debutul intrevederii cu Knut Vollebaek. Pe 2 martie, reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la Uniunea Europeana au semnat, la Bruxelles, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, fiind de altfel primul Protocol al Comisiei care trateaza pe fond problematica minoritatii celor doua state. Protocolul contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna. De asemenea, Protocolul precizeaza expres asumarea de catre Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE si criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ si protectia minoritatilor nationale. O prevedere importanta a Protocolului Comisiei se refera la recomandarea catre partea sarba de a lua masuri pentru a asigura accesul persoanelor apartinand minoritatii romane din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios in limba materna. Acest drept este mentionat in Protocol prin raportare directa si explicita la standardele europene privind drepturile omului, care prevaleaza asupra cadrului legislativ intern. Protocolul contine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale, subliniind importanta auto-identificarii libere, fara nicio interferenta, si precizand in mod expres ca autoritatile sarbe au obligatia de a aplica recomandarile formulate de Comisia Mixta, precum si prevederile Acordului din 2002, asupra intregului teritoriu al Republicii Serbia, inclusiv in Timoc.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Inspectori ai aviatiei din Rusia efectueaza in perioada 22-28 aprilie zboruri de observare in spatiul aerian al Romaniei si Ungariei, a anuntat un comunicat al Ministerului rus al Apararii. In timpul zborurilor, care au loc in cadrul aplicarii Tratatului international privind Cerul Deschis, inspectorii rusi impreuna cu colegii lor romani si unguri vor verifica modul de utilizare a echipamentelor sistemelor de observare, precizeaza sursa citata. Raza maxima de actiune a zborurilor corespunde unui traseu convenit din timp si reprezinta 900 de kilometri deasupra teritoriului Romaniei si 860 deasupra Ungariei. Zboruri de observare vor fi efectuate de pe aerodromurile romanesc „Bucuresti” si Kecskemét din Ungaria. Actiunea este parte a Tratatului international Cer deschis, adoptat in 1992 de 27 de state care fac parte din OSCE. intre timp, numarul statelor care au aderat la acest tratat a crescut la 34, mentioneaza cotidianul Vedomosti. Scopul documentului este de a consolida intelegerea reciproca si increderea intre state, permitand tuturor membrilor culegerea deschisa de informatii referitoare la fortele militare si la evenimentele care ii ingrijoreaza.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice insistă pe importanţa unei reduceri mai substanţială a armamentului nuclear rus, astfel încât să se poată asigura un echilibru, în condiţiile în care obiectivele în această privinţă ale statelor membre deţinătoare de arsenale nucleare sunt mult mai puţin ambiţioase.
Într-o reuniune a Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European (AFET), Anders Fogh Rasmussen s-a pronunţat pentru continuarea cooperării cu Rusia „în toate aspectele şi în orice moment”, deşi există domenii în care există divergenţe, precum situaţia din Georgia. Rasmussen a reafirmat că sistemul de apărare antirachetă al NATO este unul pur defensiv şi că el nu este îndreptat contra niciunei ţări. Legat de acest subiect, oficialul NATO şi-a exprimat speranţa că la Summitul de la Chicago, din 20-21 mai, Alianţa va putea să declare capacitatea intermediară a sistemului de apărare antirachetă.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a mai pledat luni pentru o coordonare mai bună între Alianţa Nord-Atlantică şi UE în problemele de securitate şi i-a cerut Uniunii Europene să adopte capacităţile necesare pentru acţiunile din străinătate. Rasmussen a spus că ţările europene ar trebui să fie mai îndrăzneţe privind un rol „mai solid” pe arena internaţională, fiind necesare capacităţi militare astfel încât europenii să poată susţine mai bine operaţiunile Alianţei în afara spaţiului euro-atlantic.
El le-a solicitat statelor membre UE ca, în pofida constrângerilor de natură bugetară din perioada actuală, să continue să investească „inteligent şi sufiecient” în capacităţile militare esenţiale şi să arate dorinţa de a le folosi atunci când este nevoie.
de Vitalie Goncearov | apr. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova
Seful misiunii diplomatice turce din Republica Moldova, ambasadorul Mehmet Selim Kartal, a solicitat autoritatilor de la Chisinău o mai mare deschidere fată de oamenii de afaceri turci, relateaza editia locala a cotidianului Adevarul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu acordat editiei locale a cotidianului „Adevarul”, ambasadorul a mai declarat ca Turcia va continua să susţină UTA Găgăuzia. „Acolo locuieşte o populaţie de origine turcică, dar relaţia specială pe care o avem nu creează disconfort pentru celelalte etnii, cu care la fel am găsit limbaj comun. Suntem transparenţi, nu avem o agendă ascunsă în Găgăuzia”, a declarat ambasadorul.
„Ce ţine de economie şi comerţ suntem la un nivel destul de bun. La fel e şi în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale. Şi asta se datorează faptului că ne percepem reciproc ca buni vecini, chiar dacă nu există o graniţă comună. Dacă luăm în considerare faptul că avem şi noi la sud o mică ieşire la mare, atunci putem spune că suntem vecini adevăraţi. Apropo de mare, am fost recent la expoziţia de turism de la Moldexpo şi mi s-a creat impresia că 90% din ofertele turistice pentru moldoveni sunt în Turcia şi doar 10% în România, Bulgaria şi alte ţări. E şi aceasta o dovadă a prieteniei noastre” a mai declarat ambasadorul.
Avocati strategici
Ambasadorul turc a criticat opozitia unor lideri europeni fata de integrarea Turciei in blocul comunitar. ”Este din cauza unor ţări, mai exact a unor anumiţi politicieni, lideri europeni, care au o viziune foarte îngustă şi nu văd în perspectivă. Când Turcia a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea Economică Europeană (care a devenit ulterior Uniunea Europeană), cancelar al Germaniei era Konrad Adenauer. Deşi era un conservator, a acceptat asocierea Turciei şi eventuala aderare mai târziu. Acum, în Germania la putere se află iarăşi conservatorii, dar liderii acestei guvernări ne spun cu totul alte lucruri, creează o categorie de state privilegiate, ceea ce nici nu există în UE, doar ca să nu ofere Turciei statutul de membru cu drepturi depline. Recent, ministrul turc de Externe a solicitat României să fie un avocat al Turciei, să se bată pentru ea la Bruxelles, la fel ca şi pentru Republica Moldova. Solicităm acest sprijin nu doar României, ci mai multor state, dar trebuie să fie clar că noi nu solicităm suport financiar. O voce în plus în favoarea noastră e binevenită întotdeauna. Aşa a fost de la începuturi. Avem nevoie de avocaţi care să ne facă mai facilă intrarea în UE” a mai declarat Mehmet Selim Kartal, citat de cotidianul de la Chisinau.
Potential nevalorificat
Ambasadorul turc a deplans problemele aparute in calea dezvoltarii relatiilor bilaterale. ”Capitalul turcesc este prezent pe piaţa moldovenească, dar potenţialul nevalorificat e destul de mare. Sfatul meu pentru autorităţile moldoveneşti ar fi să creeze o atmosferă mai benefică pentru businessmenii din Turcia. Atunci oameni de afaceri turci ar avea posibilitatea să vină în Moldova să deschidă societăţi comune cu antreprenorii moldoveni. Ar fi în avantajul ambelor părţi” a mai declarat ambasadorul. ”La moment, antreprenorii noştri care deja sunt aici se plâng de condiţii foarte stricte, de control prea dur din partea statului. Nu ştiu pe cât este de necesar acest control, dar ei percep aceste constrângeri ca pe nişte piedici. Nu cunosc dacă este cumva vorba de o atitudine discriminatorie. Reproduc ceea ce îmi spun ei – că e dificil să activezi în Moldova. Este multă birocraţie, dar nu numai” a mai adaugat inaltul diplomat turc.
Sanse pentru Moldova
„S-ar putea ca Moldova să devină un membru (n.n-al UE) cu drepturi depline mai degrabă decât Turcia” a declarat ambasadorul. „Doar dacă ne facem bine temele. Una este Legea Antidiscriminare. Ce credeţi despre dezbaterile aprinse legate de acest proiect? Cei care se opun vorbesc, între altele, despre „pericolul islamizării societăţii”, dacă legea va fi adoptată… Un ambasador nu poate da aprecieri unor discuţii despre politica internă. Dar în orice ţară modernă, democratică, există un articol în constituţie privind non-discriminarea faţă de orice categorie socială, minoritate religioasă, etnică sau de alt gen. Oamenii trebuie să fie toleranţi şi să înţeleagă că o societate în care oricine poate să se autoidentifice aşa cum vrea el nu poate să existe fără legi şi reguli” a mai adaugat acesta, citat de mass-media de la Chisinau.
