de Anatol Terzi | mai 7, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Patru angajaţi ai Comisariatului de poliţie Ciocana, Chişinău, au fost condamnaţi pentru tortură la câte cinci ani de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă de trei ani.
De asemenea, inculpaţii au fost privaţi de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul MAI pe un termen de trei ani, în baza sentinţei Judecătoriei Ciocana. Procuratura Generală a anunţat că, totodată, instanţa de judecată i-a achitat pe doi dintre aceştia pe cel de-al doilea cap de acuzare înaintat de procurori, şi anume, pentru abuz în serviciu. În context, procurorii vor ataca sentinţa instanţei de judecată, pe care o consideră prea blândă.
Potrivit probelor prezentate de procurori, la 10 aprilie 2009, doi dintre inculpaţi i-au încătuşat în mod abuziv pe doi elevi de la Liceul profesional nr.1 din Chişinău, pe care îi bănuiau de participarea la devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei şi i-au condus la Comisariatul Ciocana. În continuare, aceştia au privat ilegal de libertate victimele pentru 5 ore, în lipsa procesului-verbal de reţinere şi fără a le permite să-şi contacteze părinţii sau avocatul. În acest timp, victimele au fost bătute, torturate, ameninţate şi silite să recunoască participarea la dezordinile în masă, la devastarea şi sustragerea bunurilor materiale din clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului.
În total, în legătură cu acţiunile abuzive comise de reprezentanţii autorităţilor publice împotriva protestatarilor după evenimentele din aprilie 2009, au fost înregistrate şi examinate 108 sesizări. În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat. Din numărul total de plângeri, în 58 de cazuri au fost deschise dosare penale.
Un număr de 27 de dosare în privinţa a 43 de poliţişti au fost finalizate şi trimise în judecată. În restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identitatăţii persoanelor care au acţionat ilegal, acestea fiind cu cagule pe cap. Drept rezultat, instanţele de judecată au condamnat nouă poliţişti, iar alţi 18 poliţişti au fost achitaţi.
de Natalia Ciobanu | mai 7, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Putin, contestat in strada de firava opozitie rusa
Actiunea de protest „Marşul milioanelor”, organizată de opozitia din Federatia Rusă la Moscova, în ajunul învestirii preşedintelui Vladimir Putin, s-a soldat cu câtiva răniti si retinerea a sute de persoane, printre care si liderii opozitiei, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Agentia „Interfax” a precizat ca echipele de prim ajutor au transportat la spital şase persoane, care au fost rănite în timpul acţiunii din centrul Moscovei. Potrivit sursei, pentru diferite încălcări săvârşite în timpul „Marşului milioanelor” au fost reţinute peste 250 de persoane.
Printre cei retinuti de politie în Piaţa Bolotnaia din Moscova au fost si liderii opoziţiei ruse – Aleksei Navalnîi, Serghei Udalţov si Boris Nemtov. Udalţov a fost ridicat de trupele OMON direct de pe scenă. El a cerut, însă, participanţilor la miting să nu plece şi să se transmită în direct la principalele posturi de televiziune. Participanţii au început să scandeze: „Alegerile au fost furate. Noi de aici nu plecăm!” şi „Nu pentru asta am ieşit în stradă în decembrie şi martie, ca să plecăm acum!”.
În jurul orei 17.00 (ora Moscovei), urmare a altercatiilor dintre protestatari si fortele de ordine, organizatorii mitingului au început să demonteze scena din centrul capitalei. „Poliţia a oprit desfăşurarea mitingului nostru din cauza încălcării regulilor de desfăşurare”, a declarat un membru al mişcării „Solidaritatea”, Nadejda Mitiuşkina.
OMON vs. anarhisti
Presa rusă a relatat că altercatiile cu politia au fost declanşate de organizatorii acţiunii care au cerut deschiderea accesului la pasajul Marelui Pod de Piatră, pentru care nu detineau autorizatie de la primăria din Moscova. Potrivit martorilor, când anarhiştii au încercat să rupă cordonul format de trupele OMON lângă cinematograful „Udarnik”, deasupra mulţimii s-a ridicat un nor de fum, cel mai probabil format de fumigene. În acele clipe de panică politia a început retinerile.
S-a anunţat, de asemenea, reţinerea unor participanţi la acţiunile organizate la Vladivostok şi Habarovsk în sprijinul marşului de la Moscova. Participantii la „Marsul milioanelor” au protestat fată de rezultatele alegerilor prezidentiale din luna martie 2012, al căror învingător a devenit actualul prim-ministru Vladimir Putin. Mitingul s-a desfăsurat în ajunul ceremoniei de învestire a noului sef de stat, care va avea loc pe 7 mai la Kremlin.
de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus joi, în timpul unei discuţii cu Traian Băsescu, că libera circulaţie în UE nu este principalul motiv pentru care cetăţenii moldoveni depun cereri spre a primi cetăţenia română, ci „atitudinea faţă de istorie, de neam”.
Oficialul de la Chişinău a replicat astfel la afirmaţia omologului de la Bucureşti, care declarase că tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula şi învăţa în Uniunea Europeană.
„Nu ştim când se va întâmpla ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să circule liber prin ţările Europei, însă aceasta este o posibilitate, dar nu cred că este principalul motiv pentru care cetăţenii Republicii Moldova depun cereri pentru a primi cetăţenia României. Aceste porniri au la bază atitudinea faţă de istorie, de neam şi cred că acesta este motivul principal. Nu exclud că este şi motivul de a avea acces în alte state, dar ăsta, mai puţin. Şi dacă ne întoarcem la modul cum s-a petrecut conferirea acestei cetăţenii, e clar că au fost şi unele probleme. Ştim că a fost recunoscut oficial de către organele competente că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care într-adevăr doresc să posede această cetăţenie să o facă legal, cinstit şi din suflet”, a spus Nicolae Timofti.
„În primul rând, trebuie să priviţi la legea cetăţeniei şi din alt unghi. Noi nu absorbim decât o parte din cetăţenii Republicii Moldova, cărora le acordăm cetăţenia. O mare parte primesc cetăţenia fiind domiciliaţi în Republica Moldova, pentru că aici este, dacă vreţi, unicitatea legii noastre – acordăm cetăţenie şi cetăţenilor Republicii Moldova, fără a le cere să aibă domiciliul pe teritoriul României”, a afirmat Băsescu, la Radio România Actualităţi, întrebat despre eventualele consecinţe în plan politic, în contextul în care peste 250.000 de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română, în ultimii 20 de ani, iar Republica Moldova nu are un număr foarte mare de locuitori.
Dreptul fiecăruia să-şi aleagă cetăţenia
La rândul său, preşedintele Nicolae Timofti a precizat că în Republica Moldova situaţia redobândirii cetăţeniei române este privită diferit de către curentele politice. El a subliniat că este un drept al omului să decidă ce cetăţenie să-şi ia, iar faptul că legislaţia moldoveană permite ca un cetăţean din R. Moldova să aibă şi o altă cetăţenie este un factor pozitiv.
Băsescu a precizat că România înţelege foarte bine situaţia R. Moldova, având în vedere că şi pentru cetăţenii români era „extrem de dificil”, să circule cu restricţii în UE sau când tinerii nu puteau primi burse date de Uniune pentru studiu la „facultăţi bune din vechea Europă”. „Înlesnind tinerilor – şi ei sunt primii solicitanţi, să ştiţi – obţinerea cetăţeniei române, nu-i lipsim de cetăţenia moldoveană, legea noastră nu obligă să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, le dăm însă şansa de studia nu numai în România, dar oriunde în teritoriul UE. Mai mult decât atât, le dăm şansa să muncească în locuri mai bine plătite, este un fenomen pe care îl ştim foarte bine de la noi, românii se duc să lucreze în străinătate, aceeaşi şansă o dăm şi cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aproape s-a creat un automatism, la absolvirea liceului sau a facultăţii, dacă îşi depun actele din vreme, odată cu diploma, primesc şi cetăţenia română şi zicem noi că aşa i-am ajutat foarte mult”, a completat Băsescu.
El a amintit şi de importanţa, în context, a acordului bilateral legat de micul trafic de frontieră, care permite o circulaţie continuă 50 de kilometri în jurul frontierei comune dintre cele două state. „Deci, cred că nu este un pericol pentru Republica Moldova, dimpotrivă, este o şansă pentru generaţia tânără. Imaginaţi-vă că Republica Moldova abia acum negociază tratatul pentru libera circulaţie, îl negociază, nu se ştie când va fi aprobat de toate statele membre ale Uniunii, va mai dura probabil câţiva ani. De trei ani tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula în UE, au acces la educaţie în UE”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.
de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia intenţionezăa să voteze împotriva participării UE la summitul NATO de la Chicago, dacă nu va fi invitată şi Organizaţia de Cooperare Islamică (OCI).
Decizia este un semnal al amplificării dezamăgirii faţă de blocul comunitar, în contextul în care preşedinţia semestrială a UE va fi preluată din iulie de Cipru, ţară pe care Ankara refuză să o recunoască. Conform cotidianului turc Zaman, Ankara a precizat că va bloca participarea UE la summitul NATO dacă la reuniune nu va fi invitată şi OCI. Opoziţia Turciei pare să pună NATO într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care, conform unor informaţii, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au primit deja invitaţia de a participa la dineul de deschidere a summitului de la Chicago.
Pentru a participa la summitul NATO, UE ca entitate are nevoie de o invitaţie, iar Turcia, membră NATO din 1952, are puterea de a se opune. UE a căpătat o mai mare greutate politică în urma Tratatului de la Lisabona. Bruxellesul participă la eforturile de reconstrucţie şi democratizare din Afganistan, fiind de aşteptat ca rolul său să crească după retragerea NATO din această ţară în 2013.
Cotidianul turc Hürriyet, citat de EurActiv, publică declaraţia unui oficial turc rămas sub protecţia anonimatului care a spus că Ankara nu a numit participarea la summit a Organizaţiei de Cooperare Islamică drept condiţie pentru prezenţa UE, dar a confirmat că Ankara se va opune participării Bruxellesului la reuniunea de la Chicago.
“NATO nu ar trebui să irosească timp în încercarea de a invita mai mulţi reprezentanţi de la organizaţii din afară”, a spus sursa citată, care a salutat OCI, un bloc de 56 de state, pentru spriijinul acordat NATO în Libia,”’nu mai redus decât al UE”. Turcia susţine că, până la aderarea Republicii Cipru la UE în 2004, relaţiile sale în cadrul NATO mergeau destul de bine. De atunci, Ankara a împiedicat NATO să schimbe informaţii cu UE sub justificarea că Cipru nu este membru al Parteneriatului pentru Pace, un program NATO considerat anticamera pentru aderarea la Alianţă. Cipru va prelua de la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE, însă Turcia a avertizat că îşi va îngheţa relaţiile cu UE în această perioadă.
Turcia a refuzat să accepte şi participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea a nouă cetăţeni turci în anul 2010, în urma unui atac al marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni cu ajutoare şi activişti pro-palestinieni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.
de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi peste 20 rănite de două explozii care s-au produs în noaptea de joi spre vineri în apropierea unei secţii de poliţie din Daghestan.
„Cel puţin 15 persoane au fost ucise, dintre care 12 poliţişti şi trei angajaţi ai Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă”, a declarat pentru un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, menţionând că există persoane care au murit şi din rândul civililor. „Conform informaţiilor preliminare, peste 20 de persoane au fost rănite, dar se pare că acest bilanţ va mai creşte”, a adăugat sursa.
Prima explozie s-a produs în jurul orei locale 22.30, în apropierea unei secţii de poliţie din Mahacikala, capitala Daghestanului. O maşină a explodat în momentul în care poliţiştii au încercat să o oprească pentru un control. Conform unei surse din cadrul poliţiei, un dispozitiv explozibil a fost activat de către un kamikaze aflat la volanul maşinii.
Această explozie a provocat un incendiu în toată împrejurimea secţiei de poliţie, mai mulţi pompieri şi angajaţi ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă fiind trimişi la faţa locului, transmite Mediafax. A doua explozie s-a produs în apropierea aceleiaşi secţii de poliţie la puţin timp după sosirea echipelor care se ocupau de stingerea incendiului. Aproximativ 20 de maşini au fost avariate de explozie.
După primul Război din Cecenia (1994-1996) între forţele federale ruse şi separatişti, rebeliunea s-a islamizat progresiv şi s-a extins tot mai mult în afara frontierelor acestei mici republici, transformându-se la mijlocul anilor 2000 într-o mişcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord.
Moscova, umplută de sânge
Instanţele sharia ar trebui legalizate în Rusia şi ar trebui să devină o alternativă a tribunalelor civile, care nu se bucură de autoritate printre adepţii islamului. Încercările de a împiedica înfiinţarea acestor tribunale va duce la o escaladare a violenţei în Federaţia Rusă. “Moscova va fi umplută de sânge şi transformată într-o mare moartă”, a avertizat săptămâna trecută, într-o declaraţie la un post de televiziune rusesc, avocatul Daghir Hasavov, asistentul preşedintelui Comisiei pentru politici sociale şi de ocrotire a sănătăţii din Consiliul Federaţiei.
Potrivit acestuia, musulmanii care nu doresc să se integreze în cultura laică a Federaţiei Ruse au dreptul să decidă singuri cărei instanţe să se adreseze pentru a-şi reglementa relaţiile în cadrul comunităţii lor. Pe cei care vor încerca să împiedice înfiinţarea tribunalelor sharia în Rusia îi aşteaptă o soartă greu de invidiat, a mai avertizat acesta.
“Musulmanii nu vor să aibă de a face cu sistemul juridic laic în mai multe trepte, străin lor. Voi credeţi că noi venim aici, în Rusia, ca într-un loc străin. Noi credem însă că suntem la noi acasă. Poate că voi sunteţi nişte străini, dar noi suntem la noi acasă şi noi vom fi cei care vom stabili regulile după care să ne ghidăm. Vă place asta sau nu. Orice încercare de a împiedica acest lucru va duce la vărsare de sânge”, a mai spus Hasavov.
de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, joi, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, ocazie cu care a asigurat că MAE a creat premisele pentru o participare cât mai substanţială a României la Summitul NATO de la Chicago.
Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe a avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, NATO, Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse acreditaţi în România.
„România consideră că există toate condiţiile pentru o reuniune de succes la nivel înalt, astfel încât interesele şi voinţa tuturor aliaţilor să fie reflectate în rezultatele reuniunii”, consideră Diaconescu. Conform MAE, şeful diplomaţiei române le-a mulţumit demnitarilor străini pentru excelenta colaborare avută de-a lungul mandatului său, perioadă în care a fost creat un context favorabil pentru dezvoltarea de noi proiecte eficiente atât la nivel bilateral, cât şi multilateral şi şi-a exprimat încrederea că diplomaţia română va continua să promoveze cu profesionalism şi onestitate interesele României şi obiectivele comune din cadrul UE şi NATO, consolidând şi intensificând, în acelaşi timp, relaţiile bilaterale cu fiecare ţară parteneră.
Obiective atinse în cursul mandatului
Diaconescu a evidenţiat, cu această ocazie, unele obiective esenţiale de politică externă atinse în cursul mandatului său. „România a avut în ultimele luni un rol activ pe plan european, în special în promovarea intereselor naţionale în relaţie cu politicile UE, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectarea libertăţilor fundamentale ale Uniunii, cât şi dosarul guvernanţei economice a UE. În al doilea rând, ţara noastră a continuat consolidarea şi diversificarea parteneriatelor speciale cu ţări europene şi euro-atlantice. În acest sens, ministrul Diaconescu şi-a exprimat satisfacţia pentru discuţiile avute cu partea americană, cât şi cu omologii din Italia, Finlanda, Germania, Turcia, Polonia, Olanda, Spania, Suedia şi Ungaria”, subliniază MAE.
Ministerul mai arată că a promovat o agendă activă şi cuprinzătoare cu partenerii regionali, în special cu Republica Moldova. Diaconescu a salutat, de asemenea, progresele înregistrate în relaţia cu Serbia, Albania, Georgia şi Ucraina, iar în ceea ce priveşte proiectele cu parteneri din zonele mai îndepărtate, el a subliniat importanţa planului ambiţios de cooperare cu R.P. Chineză discutat la nivel de prim-miniştri la Varşovia, cât şi întâlnirile de lucru regionale cu ambasadori din statele arabe, Asia şi America Latină.
