Nicolae Timofti: Cetatenia romana, ceruta din atitudinea fata de istorie, de neam

Nicolae Timofti: Cetatenia romana, ceruta din atitudinea fata de istorie, de neam

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus joi, în timpul unei discuţii cu Traian Băsescu, că libera circulaţie în UE nu este principalul motiv pentru care cetăţenii moldoveni depun cereri spre a primi cetăţenia română, ci „atitudinea faţă de istorie, de neam”.
Oficialul de la Chişinău a replicat astfel la afirmaţia omologului de la Bucureşti, care declarase că tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula şi învăţa în Uniunea Europeană.
„Nu ştim când se va întâmpla ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să circule liber prin ţările Europei, însă aceasta este o posibilitate, dar nu cred că este principalul motiv pentru care cetăţenii Republicii Moldova depun cereri pentru a primi cetăţenia României. Aceste porniri au la bază atitudinea faţă de istorie, de neam şi cred că acesta este motivul principal. Nu exclud că este şi motivul de a avea acces în alte state, dar ăsta, mai puţin. Şi dacă ne întoarcem la modul cum s-a petrecut conferirea acestei cetăţenii, e clar că au fost şi unele probleme. Ştim că a fost recunoscut oficial de către organele competente că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care într-adevăr doresc să posede această cetăţenie să o facă legal, cinstit şi din suflet”, a spus Nicolae Timofti.
„În primul rând, trebuie să priviţi la legea cetăţeniei şi din alt unghi. Noi nu absorbim decât o parte din cetăţenii Republicii Moldova, cărora le acordăm cetăţenia. O mare parte primesc cetăţenia fiind domiciliaţi în Republica Moldova, pentru că aici este, dacă vreţi, unicitatea legii noastre – acordăm cetăţenie şi cetăţenilor Republicii Moldova, fără a le cere să aibă domiciliul pe teritoriul României”, a afirmat Băsescu, la Radio România Actualităţi, întrebat despre eventualele consecinţe în plan politic, în contextul în care peste 250.000 de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română, în ultimii 20 de ani, iar Republica Moldova nu are un număr foarte mare de locuitori.

Dreptul fiecăruia să-şi aleagă cetăţenia

La rândul său, preşedintele Nicolae Timofti a precizat că în Republica Moldova situaţia redobândirii cetăţeniei române este privită diferit de către curentele politice. El a subliniat că este un drept al omului să decidă ce cetăţenie să-şi ia, iar faptul că legislaţia moldoveană permite ca un cetăţean din R. Moldova să aibă şi o altă cetăţenie este un factor pozitiv.
Băsescu a precizat că România înţelege foarte bine situaţia R. Moldova, având în vedere că şi pentru cetăţenii români era „extrem de dificil”, să circule cu restricţii în UE sau când tinerii nu puteau primi burse date de Uniune pentru studiu la „facultăţi bune din vechea Europă”. „Înlesnind tinerilor – şi ei sunt primii solicitanţi, să ştiţi – obţinerea cetăţeniei române, nu-i lipsim de cetăţenia moldoveană, legea noastră nu obligă să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, le dăm însă şansa de studia nu numai în România, dar oriunde în teritoriul UE. Mai mult decât atât, le dăm şansa să muncească în locuri mai bine plătite, este un fenomen pe care îl ştim foarte bine de la noi, românii se duc să lucreze în străinătate, aceeaşi şansă o dăm şi cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aproape s-a creat un automatism, la absolvirea liceului sau a facultăţii, dacă îşi depun actele din vreme, odată cu diploma, primesc şi cetăţenia română şi zicem noi că aşa i-am ajutat foarte mult”, a completat Băsescu.
El a amintit şi de importanţa, în context, a acordului bilateral legat de micul trafic de frontieră, care permite o circulaţie continuă 50 de kilometri în jurul frontierei comune dintre cele două state. „Deci, cred că nu este un pericol pentru Republica Moldova, dimpotrivă, este o şansă pentru generaţia tânără. Imaginaţi-vă că Republica Moldova abia acum negociază tratatul pentru libera circulaţie, îl negociază, nu se ştie când va fi aprobat de toate statele membre ale Uniunii, va mai dura probabil câţiva ani. De trei ani tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula în UE, au acces la educaţie în UE”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.

Share our work
Turcia accepta prezenta UE la summitul NATO doar daca e invitata si OCI

Turcia accepta prezenta UE la summitul NATO doar daca e invitata si OCI

Turcia intenţionezăa să voteze împotriva participării UE la summitul NATO de la Chicago,  dacă nu va fi invitată şi Organizaţia de Cooperare Islamică (OCI).
Decizia este un semnal al amplificării dezamăgirii faţă de blocul comunitar, în contextul în care preşedinţia semestrială a UE va fi preluată din iulie de Cipru, ţară pe care Ankara refuză să o recunoască. Conform cotidianului turc Zaman, Ankara a precizat că va bloca participarea UE la summitul NATO dacă la reuniune nu va fi invitată şi OCI. Opoziţia Turciei pare să pună NATO într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care, conform unor informaţii, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au primit deja invitaţia de a participa la dineul de deschidere a summitului de la Chicago.
Pentru a participa la summitul NATO, UE ca entitate are nevoie de o invitaţie, iar Turcia, membră NATO din 1952, are puterea de a se opune. UE a căpătat o mai mare greutate politică în urma Tratatului de la Lisabona. Bruxellesul participă la eforturile de reconstrucţie şi democratizare din Afganistan, fiind de aşteptat ca rolul său să crească după retragerea NATO din această ţară în 2013.
Cotidianul turc Hürriyet, citat de EurActiv, publică declaraţia unui oficial turc rămas sub protecţia anonimatului care a spus că Ankara nu a numit participarea la summit a Organizaţiei de Cooperare Islamică drept condiţie pentru prezenţa UE, dar a confirmat că Ankara se va opune participării Bruxellesului la reuniunea de la Chicago.
“NATO nu ar trebui să irosească timp în încercarea de a invita mai mulţi reprezentanţi de la organizaţii din afară”, a spus sursa citată, care a salutat OCI, un bloc de 56 de state, pentru spriijinul acordat NATO în Libia,”’nu mai redus decât al UE”. Turcia susţine că, până la aderarea Republicii Cipru la UE în 2004, relaţiile sale în cadrul NATO mergeau destul de bine. De atunci, Ankara a împiedicat NATO să schimbe informaţii cu UE sub justificarea că Cipru nu este membru al Parteneriatului pentru Pace, un program NATO considerat anticamera pentru aderarea la Alianţă. Cipru va prelua de la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE, însă Turcia a avertizat că îşi va îngheţa relaţiile cu UE în această perioadă.
Turcia a refuzat să accepte şi participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea a nouă cetăţeni turci în anul 2010, în urma unui atac al marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni cu ajutoare şi activişti pro-palestinieni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.

Share our work
Atentate in Daghestan: Zeci de morti si raniti

Atentate in Daghestan: Zeci de morti si raniti

Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi peste 20 rănite de două explozii care s-au produs în noaptea de joi spre vineri în apropierea unei secţii de poliţie din Daghestan.
„Cel puţin 15 persoane au fost ucise, dintre care 12 poliţişti şi trei angajaţi ai Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă”, a declarat pentru un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, menţionând că există persoane care au murit şi din rândul civililor. „Conform informaţiilor preliminare, peste 20 de persoane au fost rănite, dar se pare că acest bilanţ va mai creşte”, a adăugat sursa.
Prima explozie s-a produs în jurul orei locale 22.30, în apropierea unei secţii de poliţie din Mahacikala, capitala Daghestanului. O maşină a explodat în momentul în care poliţiştii au încercat să o oprească pentru un control. Conform unei surse din cadrul poliţiei, un dispozitiv explozibil a fost activat de către un kamikaze aflat la volanul maşinii.
Această explozie a provocat un incendiu în toată împrejurimea secţiei de poliţie, mai mulţi pompieri şi angajaţi ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă fiind trimişi la faţa locului, transmite Mediafax. A doua explozie s-a produs în apropierea aceleiaşi secţii de poliţie la puţin timp după sosirea echipelor care se ocupau de stingerea incendiului. Aproximativ 20 de maşini au fost avariate de explozie.
După primul Război din Cecenia (1994-1996) între forţele federale ruse şi separatişti, rebeliunea s-a islamizat progresiv şi s-a extins tot mai mult în afara frontierelor acestei mici republici, transformându-se la mijlocul anilor 2000 într-o mişcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord.

Moscova, umplută de sânge

Instanţele sharia ar trebui legalizate în Rusia şi ar trebui să devină o alternativă a tribunalelor civile, care nu se bucură de autoritate printre adepţii islamului. Încercările de a împiedica înfiinţarea acestor tribunale va duce la o escaladare a violenţei în Federaţia Rusă. “Moscova va fi umplută de sânge şi transformată într-o mare moartă”, a avertizat săptămâna trecută, într-o declaraţie la un post de televiziune rusesc, avocatul Daghir Hasavov, asistentul preşedintelui Comisiei pentru politici sociale şi de ocrotire a sănătăţii din Consiliul Federaţiei.
Potrivit acestuia, musulmanii care nu doresc să se integreze în cultura laică a Federaţiei Ruse au dreptul să decidă singuri cărei instanţe să se adreseze pentru a-şi reglementa relaţiile în cadrul comunităţii lor. Pe cei care vor încerca să împiedice înfiinţarea tribunalelor sharia în Rusia îi aşteaptă o soartă greu de invidiat, a mai avertizat acesta.
“Musulmanii nu vor să aibă de a face cu sistemul juridic laic în mai multe trepte, străin lor. Voi credeţi că noi venim aici, în Rusia, ca într-un loc străin. Noi credem însă că suntem la noi acasă. Poate că voi sunteţi nişte străini, dar noi suntem la noi acasă şi noi vom fi cei care vom stabili regulile după care să ne ghidăm. Vă place asta sau nu. Orice încercare de a împiedica acest lucru va duce la vărsare de sânge”, a mai spus Hasavov.

Share our work
Cristian Diaconescu: Participarea Romaniei la Summitul NATO de la Chicago va fi substantiala

Cristian Diaconescu: Participarea Romaniei la Summitul NATO de la Chicago va fi substantiala

Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, joi, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, ocazie cu care a asigurat că MAE a creat premisele pentru o participare cât mai substanţială a României la Summitul NATO de la Chicago.
Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe a avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, NATO, Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse acreditaţi în România.
„România consideră că există toate condiţiile pentru o reuniune de succes la nivel înalt, astfel încât interesele şi voinţa tuturor aliaţilor să fie reflectate în rezultatele reuniunii”, consideră Diaconescu. Conform MAE, şeful diplomaţiei române le-a mulţumit demnitarilor străini pentru excelenta colaborare avută de-a lungul mandatului său, perioadă în care a fost creat un context favorabil pentru dezvoltarea de noi proiecte eficiente atât la nivel bilateral, cât şi multilateral şi şi-a exprimat încrederea că diplomaţia română va continua să promoveze cu profesionalism şi onestitate interesele României şi obiectivele comune din cadrul UE şi NATO, consolidând şi intensificând, în acelaşi timp, relaţiile bilaterale cu fiecare ţară parteneră.

Obiective atinse în cursul mandatului

Diaconescu a evidenţiat, cu această ocazie, unele obiective esenţiale de politică externă atinse în cursul mandatului său. „România a avut în ultimele luni un rol activ pe plan european, în special în promovarea intereselor naţionale în relaţie cu politicile UE, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectarea libertăţilor fundamentale ale Uniunii, cât şi dosarul guvernanţei economice a UE. În al doilea rând, ţara noastră a continuat consolidarea şi diversificarea parteneriatelor speciale cu ţări europene şi euro-atlantice. În acest sens, ministrul Diaconescu şi-a exprimat satisfacţia pentru discuţiile avute cu partea americană, cât şi cu omologii din Italia, Finlanda,  Germania, Turcia, Polonia, Olanda, Spania, Suedia şi Ungaria”, subliniază MAE.
Ministerul mai arată că a promovat o agendă activă şi cuprinzătoare cu partenerii regionali, în special cu Republica Moldova. Diaconescu a salutat, de asemenea, progresele înregistrate în relaţia cu Serbia, Albania, Georgia şi Ucraina, iar în ceea ce priveşte proiectele cu parteneri din zonele mai îndepărtate, el a subliniat importanţa planului ambiţios de cooperare cu R.P. Chineză discutat la nivel de prim-miniştri la Varşovia, cât şi întâlnirile de lucru regionale cu ambasadori din statele arabe, Asia şi America Latină.

Share our work
In caz de forta majora: Rusia ar putea ataca scutul american antiracheta

In caz de forta majora: Rusia ar putea ataca scutul american antiracheta

În caz de forţă majoră, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, a declarat joi şeful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov.
„Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul conferinţei tematice de la Moscova. Având în vedere „natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus.
Rusia şi-a reiterat joi propunerea adresată Alianţei Nord-Atlantice referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior de NATO. „Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, prezentat la conferinţa internaţională la Moscova de secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.
În opinia lui Patruşev, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică. Altminteri, a arătat el, sistemul american antirachetă desfăşurat în Europa va fi capabil să intercepteze, către 2020, rachete balistice intercontinentale ruseşti, încălcând echilibrul strategic.

General rus: Scutul din România nu este antirusesc

Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. „Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă Moscova nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului.
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova, cu scopul de a prezenta propria sa viziune referitoare la influenţa sistemului antibalistic american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu.

Share our work
Minoritatile nationale sprijina noul guvern al Romaniei

Minoritatile nationale sprijina noul guvern al Romaniei

În premieră, în România, echilibrul de forţe din viaţa politica s-a schimbat cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, vinerea trecută, la Bucureşti, 235 de parlamentari au votat  împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii. Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, dar şi alţi membri ai grupului.
Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri că a primit acordul de principiu, din partea grupului minorităţilor naţionale, de susţinere în Parlament a noului guvern. “Am făcut o propunere oficială grupului minorităţilor de a sprijini guvernul USL care va fi prezentat luni în Parlament. Am primit un acord de principiu în acest sens”, a afirmat liderul USL, în urma întâlnirii cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ponta a spus că urmează să se ia o decizie oficială în cadrul grupului minorităţilor şi dacă acordul de principiu va fi confirmat se va prezenta luni dimineaţă înaintea începerii audierilor miniştrilor propuşi pentru a semna protocolul de susţinere de către minorităţi a Cabinetului propus de Victor Ponta.
Liderul PSD a mai spus că a discutat cu reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale despre sistemul de vot uninominal pur. “Am fost de multe ori în această încăpere în calitate de lider al opoziţiei şi am discutat de fiecare dată, am lămurit lucruri importante cu grupul minorităţilor, inclusiv atunci când i-am rugat să participe la votul moţiunii de cenzură şi după vot când le-am mulţumit. Avem o istorie pozitivă cu cei din acest grup şi am toată încrederea că lucrurile se vor finaliza prin semnarea protocolului pe baza unei încrederi şi a unui spirit de colaborare pe care l-am câştigat în timp”, a spus Ponta.
Important de menţionat că joi, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, Klaus Iohannis a declarat, într-o conferinţă de presă, că Guvernul condus de Victor Ponta va fi „considerabil mai bun decât ultimele guverne”. „E OK, cu siguranţă este un Guvern sau va fi, dacă va fi acceptat, considerabil mai bun decât ultimele guverne pe care le-am avut (…), fiindcă sunt persoane şi personalităţi cunoscute. Mulţi dintre ei au mai fost miniştri şi se pare că lucrurile se pot duce spre o zonă bună”, a afirmat Iohannis.
Iohannis a spus că îi va contacta pe membrii viitorului Guvern pentru discuţii legate de administraţie publică locală şi de minorităţi. „Cu siguranţă vom avea astfel de întâlniri, dar nu acum, chiar în primele două săptămâni. Nici nu am făcut demersuri, lumea are suficientă treabă cu instalarea Guvernului acum, după aceea putem să vorbim”, a spus Klaus Iohannis.

Share our work