de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
În caz de forţă majoră, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, a declarat joi şeful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov.
„Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul conferinţei tematice de la Moscova. Având în vedere „natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus.
Rusia şi-a reiterat joi propunerea adresată Alianţei Nord-Atlantice referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior de NATO. „Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, prezentat la conferinţa internaţională la Moscova de secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.
În opinia lui Patruşev, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică. Altminteri, a arătat el, sistemul american antirachetă desfăşurat în Europa va fi capabil să intercepteze, către 2020, rachete balistice intercontinentale ruseşti, încălcând echilibrul strategic.
General rus: Scutul din România nu este antirusesc
Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. „Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă Moscova nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului.
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova, cu scopul de a prezenta propria sa viziune referitoare la influenţa sistemului antibalistic american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
În premieră, în România, echilibrul de forţe din viaţa politica s-a schimbat cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, vinerea trecută, la Bucureşti, 235 de parlamentari au votat împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii. Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, dar şi alţi membri ai grupului.
Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri că a primit acordul de principiu, din partea grupului minorităţilor naţionale, de susţinere în Parlament a noului guvern. “Am făcut o propunere oficială grupului minorităţilor de a sprijini guvernul USL care va fi prezentat luni în Parlament. Am primit un acord de principiu în acest sens”, a afirmat liderul USL, în urma întâlnirii cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ponta a spus că urmează să se ia o decizie oficială în cadrul grupului minorităţilor şi dacă acordul de principiu va fi confirmat se va prezenta luni dimineaţă înaintea începerii audierilor miniştrilor propuşi pentru a semna protocolul de susţinere de către minorităţi a Cabinetului propus de Victor Ponta.
Liderul PSD a mai spus că a discutat cu reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale despre sistemul de vot uninominal pur. “Am fost de multe ori în această încăpere în calitate de lider al opoziţiei şi am discutat de fiecare dată, am lămurit lucruri importante cu grupul minorităţilor, inclusiv atunci când i-am rugat să participe la votul moţiunii de cenzură şi după vot când le-am mulţumit. Avem o istorie pozitivă cu cei din acest grup şi am toată încrederea că lucrurile se vor finaliza prin semnarea protocolului pe baza unei încrederi şi a unui spirit de colaborare pe care l-am câştigat în timp”, a spus Ponta.
Important de menţionat că joi, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, Klaus Iohannis a declarat, într-o conferinţă de presă, că Guvernul condus de Victor Ponta va fi „considerabil mai bun decât ultimele guverne”. „E OK, cu siguranţă este un Guvern sau va fi, dacă va fi acceptat, considerabil mai bun decât ultimele guverne pe care le-am avut (…), fiindcă sunt persoane şi personalităţi cunoscute. Mulţi dintre ei au mai fost miniştri şi se pare că lucrurile se pot duce spre o zonă bună”, a afirmat Iohannis.
Iohannis a spus că îi va contacta pe membrii viitorului Guvern pentru discuţii legate de administraţie publică locală şi de minorităţi. „Cu siguranţă vom avea astfel de întâlniri, dar nu acum, chiar în primele două săptămâni. Nici nu am făcut demersuri, lumea are suficientă treabă cu instalarea Guvernului acum, după aceea putem să vorbim”, a spus Klaus Iohannis.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
“Am discutat şi chestiuni de ordin bilateral; sigur că nu puteam să trec peste două date semnificative la acest început de an 2012: la 27 martie s-au împlinit 94 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România şi pe 16 mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă”, a declarat Traian Băsescu în timpul întâlnirii cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
De asemenea, Traian Băsescu a afirmat că, indiferent de culoarea politică a Guvernului de la Bucureşti, România va avea aceeaşi atitudine faţă de Republica Moldova. „Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fudamentale în politica externă – România în NATO, România în UE, relaţia strategică România – R. Moldova. Aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România şi sunt piloni recunoscuţi pentru toate partidele, indiferent de culoarea lor politică. Niciun risc, indiferent de ce Guvern se instalează la Bucureşti”, a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă noul guvern român va menţine „aceeaşi linie” în relaţia cu Chişinăul.
La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a subliniat că indiferent de orientarea politică a guvernării, România va avea aceeaşi atitudine faţă de ţara sa. „Eu cred că susţinerea din partea României va fi semnificativă pentru realizarea ideii noastre de aderare a Republicii Moldova la UE”, a spus Timofti.
”Suntem două state suverane, având ca locuitori preponderent români. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole”, a mai spus preşedintele României.
O biserică de lemn în dar
România dăruieşte Republicii Moldova o biserică maramureşeană din lemn şi un milion de cărţi în limba română, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că dăruim cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de Preşedinţia Republicii Moldova şi un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova”, a declarat preşedintele.
De asemenea, Băsescu a subliniat şi perspectiva majorării numărului de burse acordate studenţilor din R. Moldova. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că vom menţine numărul de cinci mii de burse şi pentru anul şcolar următor, cu perspectiva ca în anii următori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10 mii de burse acordate tinerilor din Republica Moldova”, a spus preşedintele Băsescu.
Trupele ruse vor părări teritoriul R Moldova
Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO – Rusia sau UE – Rusia, utilizând Republica Moldova, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu.
“Vă rog să mă credeţi că v-o spune un şef de stat autorizat: nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau UE şi Federaţia Rusă, utilizând Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că R. Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu! Ce vă pot spune însă cu certitudine şi nu o să contenesc în a face această susţinere – când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu SUA, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în consideraţie că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO”, a spus Traian Băsescu.
El a arătat că atât România, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate de securitatea cetăţenilor celor două state şi că Moscova înţelege că elementele de securitate care vor fi amplasate în România nu vor pune sub semnul întrebării securitatea sa.
Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că problema transnistreană va găsi o rezolvare şi că se va reuşi, la un moment dat, ca trupele ruseşti să fie retrase de pe teritoriul moldovean.
“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi grupări. Eu sunt de părere că noi o să reuşim, nu pot să vă spun când, dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul R. Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica R. Moldova. Am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, şi am avut discuţii sincere, deschise. După, dumnealui a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată în baza unor discuţii, a tratativelor şi a relaţiilor bilaterale”, a precizat Nicolae Timofti.
Sprijin pentru aderarea la UE
“Vreau să îi mulţumesc, încă o dată, domnului preşedinte Traian Băsescu pentru suportul României în susţinerea Moldovei în cadrul negocierilor pe care le purtăm cu Uniunea Europeană, pe marginea proiectului de acord de asociere, în dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Nu uităm că România a fost unul din coautorii ideii de formare a grupului informal de sprijin pentru acţiunea europeană, cunoscut drept „Prietenii Moldovei”, atrăgând un număr impunător de state membre ale Uniunii Europene, acest grup fiind un suport valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Profit de această ocazie pentru a înainta domnului preşedinte Băsescu invitaţia să efectueze o vizită oficială în Republica Moldova, într-o perioadă convenabilă domniei sale”, a mai spus preşedintele R Moldova.
Nicolae Timofti, întâlnire cu Patriarhul Daniel
Importanţa păstrării identităţii naţionale a cetăţenilor care au în comun aceeaşi limbă, cultură, credinţă şi tradiţie pentru o mărturie comună în context european şi mondial a fost subliniată în timpul întâlnrii dintre Patriarhul Daniel şi Nicolae Timofti.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, la Palatul Patriarhiei, pe Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, aflat într-o vizită oficială în România. La întrevedere au mai participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, şi Marius Lazurca, ambasadorul României la Chişinău.
Patriarhul României a salutat prezenţa preşedintelui Nicolae Timofti şi a apreciat preocuparea pentru dialog şi cooperare în context european a autorităţilor Republicii Moldova. De asemenea, Nicolae Timofti a mulţumit pentru primire şi s-a referit la strădaniile autorităţilor Republicii Moldova pentru rezolvarea problemelor concrete prezente, mai ales cele de ordin social, generate de criza economico-financiară şi de migraţie. Patriarhul României a oferit în dar preşedintelui Republicii Moldova o icoană în argint aurit a Maicii Domnului-Prodromiţa şi câteva albume.
La finalul întâlnirii Nicolae Timofti a declarat: „Am discutat despre ceea ce ne uneşte, ceea ce trebuie să facem pentru ca popoarele noastre să trăiască în pace şi linişte, să educăm cetăţenii să creadă în Dumnezeu, să aibă o credinţă şi să trăiască cu o credinţă”.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. „Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
„Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.
SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. „Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. „Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
„În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.
Temerile Rusiei
Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, „în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări „pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. „Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.
de Natalia Ciobanu | mai 3, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a avertizat că Berlinul va bloca ratificarea acordului de asociere Uniunea Europeană – Ucraina, în contextul îngrijorărilor legate de situaţia fostului premier Iulia Timoşenko.
„Noi, germanii, spunem că acordul de asociere UE-Ucraina nu poate fi ratificat dacă nu sunt clar îndeplinite condiţiile unui de stat de drept”, a declarat Westerwelle, într-un interviu acordat unei televiziuni. Acordul de asociere Uniunea Europeană – Ucraina a fost parafat la 30 martie, la Bruxelles, după aproape cinci ani de negocieri şi în pofida tensiunilor deja existente legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Dispoziţiile privind „instituirea unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător” acoperă toate domeniile: comerţul cu bunuri, agricultura – unde UE dă asigurări că a obţinut exceptări pentru anumite produse sensibile -, servicii, investiţii, libera circulaţie a capitalurilor şi cea a persoanelor, limitată totuşi la călătoriile de afaceri.
La momentul respectiv, diplomaţi europeni precizau că parafarea este o etapă „pur tehnică”, ea neînsemnând că Uniunea Europeană este pregătită să semneze oficial Acordul. Într-un alt interviu apărut miercuri, într-un cotidian, şeful diplomaţiei germane a reamintit că Ucraina, în calitate de membru al Consiliului Europei, s-a angajat să respecte standardele acestei organizaţii în materie de drepturi ale omului. „Guvernul ucrainean trebuie să ştie: drumul spre Europa trece pe un pod care se sprijină pe doi piloni: democraţia şi statul de drept”, a subliniat el.
Întrebat pe tema unui eventual boicot al Euro-2012 din Ucraina de către guvernul german, Guido Westerwelle a afirmat că, deocamdată, subiectul nu este de actualitate, transmite Agerpres. „Sunt de părere că nu are rost să decidem în legătură cu acest lucru astăzi. (…) Nu ajută să spunem că o vom face în şase săptămâni”, a adăugat el, insistând că „important este astăzi să o ajutăm pe dna Timoşenko”. Potrivit presei germane, cancelarul Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său ar putea să nu se deplaseze în Ucraina pentru a asista la meciuri de la Euro-2012 dacă Iulia Timoşenko nu va fi eliberată până atunci.
Germania preia initiativa
Totodată, Germania insistă ca Euro-2012 să nu se mai desfăşoare în Ucraina. Ministrul adjunct al economiei şi dezvoltării din Germania, Gudrun Kopp, a propus ca toate meciurile Campionatului European de Fotbal din vara acestui an să aibă loc doar în oraşe poloneze, în legătură cu încălcările standardelor democratice care au loc în Ucraina”. „Mai este încă timp pentru a verifica dacă este posibil ca toate meciurile să se desfăşoare exclusiv în oraşe poloneze sau – de ce nu? – în Polonia şi într-o altă ţară”, a subliniat oficialul german, explicând că, prin poziţia sa, doreşte să pedepsească autorităţile ucrainene pentru încălcarea valorilor democratice. „Cine încalcă în mod constant drepturile omului ar trebui să ia în considerare şi posibilele consecinţe. Suntem responsabili de acest lucru şi trebuie să boicotăm Campionatul European de Fotbal din Ucraina” a declarat Kopp. De asemenea, ministrul german a făcut un apel la sportivii, guvernele şi parlamentele europene să se pronunţe împotriva încălcării drepturilor omului în Ucraina.
„Deutsche Welle”, citat de „Ukrainsika Pravda” menţionează că dezbaterile referitoare la cazul Timoşenko a împărţit guvernele europene în tabere diferite, cei mai activi critici ai acestei probleme devenind politicienii germani, care îndeamnă la un boicot politic al meciurilor din cadrul Euro-2012.
Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei i-a îndemnat pe politicienii europeni să nu boicoteze Euro 2012.
Boicotul a demarat
Între timp, presa de la Kiev anuntă că Austria déjà a dat un semnal negativ. Ziarul austriac „Niederoesterreichische Nachrichten” a relatat că ministrul austriac al Apărării, Norbert Darabos, responsabil pentru sport, nu va fi prezent la meciul amical Austria-Ucraina, care va avea loc la 1 iunie 2012, în Innsbruck (un oras din sud-vestul Austriei si capitala provinciei Tirol). Ministrul doreşte astfel să dea un semnal autorităţilor ucrainene în legătură cu situaţia fostului prim-ministru Iulia Timoşenko, care acuză că a fost bătută în închisoarea din Harkiv.
de Natalia Ciobanu | mai 3, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, un stat esuat?
Autorităţile ucrainene continuă să investigheze atacurile teroriste produse săptămâna trecută în oraşul Dnepropetrovsk şi soldat cu rănirea a 30 de persoane. Potrivit datelor neoficiale, forţele de securitate ucrainene examinează versiunea „criminala” a acestui caz şi presupun că dispozitivele explozive au fost utilizate pentru redistribuirea sferelor de influenţă, relatează publicaţia Focus. „În Dnepropetrovsk se duce un război între grupurile de afaceri locale, care sunt încă asociate cu criminalitatea”, a explicat o sursă din cadrul Departamentului regional al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a amintit că, în urmă cu două săptămâni, un om de afaceri influent, Ghenadi Axelrod, a fost asasinat într-o explozie. „Există toate motivele să credem că aceste atacuri nu au nimic de-a face cu politica”, a subliniat sursa.
Oficial, poliţia şi serviciile speciale din Ucraina comentează cu mare reţinere mersul anchetei, informează săptămânalul „Zerkalo Nedeli”, menţionand, totuşi, că directorul adjunct al SBU, Volodimir Rokiţki, şi-a exprimat încrederea că politicul nu este implicat în acest caz. „Mă îndoiesc că vreun partid politic poate lua parte la astfel de acţiuni, pentru că există un Dumnezeu care nu iartă asemenea lucruri”, a declarat Rokiţki.
Patru explozii consecutive s-au produs, la 27 aprilie, în locuri publice din oraşul Dnepropetrovsk, rănind 30 de persoane.
