R Moldova: Investitii straine de 3 miliarde de dolari in 20 de ani

R Moldova: Investitii straine de 3 miliarde de dolari in 20 de ani

Directorul Executiv al Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului a Republicii Moldova, Denis Jelimalai, a declarat miercuri că suma totală a investiţiilor străine directe atrase în cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova este de 3,1 miliarde de dolari.
Recordul investiţiilor străine directe a fost stabilit în anul 2008 – peste 700 de milioane de dolari, după care acestea au scăzut drastic odată cu criza economică mondială şi criza politică de la Chişinău, dar sunt în creştere de la an la an. În anul 2011 în Republica Moldova au venit investiţii de 217 milioane de dolari, cu 40% mai mult decât în 2010. Republica Moldova are un potenţial bun de atragere a investiţiilor străine datorită acordurilor de liber schimb cu spaţiul CSI şi cu Uniunea Europeană, dar o condiţie pentru investitorii străini este şi stabilitatea macroeconomică, precum şi cea politică, a declarat Jelimalai, precizând că autorităţile întreprind măsurile necesare pentru a îmbunătăţi situaţia în acest sens.
În aceste zile la Chişinău se desfăşoară un forum investiţional internaţional cu participarea statelor membre ale CEFTA (Central European Free Trade Agreement). Relaţiile comerciale şi investiţiile din aceste state sunt foarte mici, iar Republica Moldova a prezentat domeniile cele mai atractive, a menţionat Denis Jelimalai. Directorul executiv al Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului (MIEPO), Denis Jelimalai, a făcut miercuri primele constatări cu referire la Forumul investiţional internaţional „Moldova – CEFTA – UE: Dialog, Comerţ, Investiţii”, care se desfăşoară în perioada 29-30 mai la Chişinău. Denis Jelimalai a considerat drept un succes al organizatorilor faptul că la forum au venit circa 200 de reprezentanţi atât din ţările-membre ale Acordului de Comerţ Liber în Europa Centrală, cât şi din Rusia, Ucraina şi Orientul Apropiat.
Denis Jelimalai a declarat jurnaliştilor la un briefing de presă că R Moldova exportă în ţările CEFTA 0,3 la sută din total şi importă 0,4%. Cei mai importanţi parteneri al Moldovei în cadrul acestui acord sunt Serbia la nivel de schimburi comerciale şi Croaţia la nivel de investiţii. Autorităţile moldovene au decis să organizeze forumul investiţional internaţional pentru a promova oportunităţile de afaceri oferite de R. Moldova.

Share our work
Filat s-a intalnit cu Medvedev si Berdimuhamedov

Filat s-a intalnit cu Medvedev si Berdimuhamedov

Premierul rus Dmitri Medvedev a avut miercuri, în Turkemenistan, o întâlnire cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat. De asemenea, premierul de la Chişinău s-a întâlnit şi cu preşedintele turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov.
Filat şi Medvedev s-au întâlnit în marja Reuniunii şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care are loc în capitala Turkmenistanului, Aşhabad. „Mă bucur că am avut posibilitatea realizării unui schimb de opinii cu privire la problemele noastre regionale în cadrul Reuniunii şefilor de guvern din statele membre ale CSI”, i-a spus Medvedev lui Filat, punctând că aceasta este prima lor întâlnire în calitate de premieri. Medvedev a preluat atribuţiile de prim-ministru pe 8 mai, după expirarea mandatului său de şef de stat.
Dmitri Medvedev şi-a exprimat speranţa construirii unor relaţii de lucru eficiente şi prieteneşti cu Chişinăul. El a apreciat că aceasta „ar fi, fără îndoială, un lucru util pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale de bună vecinătate dintre Rusia şi Republica Moldova. La rândul său, Vlad Filat l-a felicitat pe Medvedev cu ocazia numirii acestuia în funcţia de şef al guvernului rus. Premierul Republicii Moldova a menţionat că în 2012 s-au împlinit 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă şi zece ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi cooperare. „A fost o perioadă complicată, dar am reuşit să stabilim relaţii bune”, a spus Vlad Filat, declarându-se optimist cu privire la viitorul relaţiilor dintre cele două state.
În cadrul întrevederii, cu Gurbangulî Berdîmuhamedov, Preşedinte al Turkmenistanului, a fost examinat un spectru larg de subiecte ce vizează relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Turkmenistan, dar şi aspecte privind cooperarea internaţională. În mod special a fost discutată perspectiva colaborării în domeniile energetic şi agricultură, fiind exprimat interesul reciproc pentru diversificarea şi aprofundarea ei. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea impulsionării cooperării în domeniul turistic. Cei doi oficiali au convenit asupra creării Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, ce va avea în sarcină elaborarea şi implementarea mecanismelor de valorificare a potenţialului economic.
Principalele direcţii de activitate ale Comisiei vor viza domeniile: energetic, agricultura, investiţii, construcţii etc. Prima şedinţă a comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare economică va avea loc pînă la finele anului în curs. În anul 2012, se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova şi Turkmenistan.

Share our work
Scutul antiracheta din Romania, la Conferinta Royal United Services Institute

Scutul antiracheta din Romania, la Conferinta Royal United Services Institute

Secretarul de stat Bogdan Aurescu participă, la Londra, în intervalul 30-31 mai 2012, la conferinţa pe tema apărării antirachetă organizată de Royal United Services Institute, ocazie cu care a intervenit, ca vorbitor, la sesiunea cu titlul „Dezvoltări NATO şi contribuţii europene”.  
ficialul român a evidenţiat în intervenţia sa semnificaţia declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO, arătând că aceasta reprezintă un prim pas important pe linia asigurării protecţiei antirachetă a tuturor teritoriilor, populaţiilor şi forţelor europene ale NATO. România, a subliniat Bogdan Aurescu, are interesul ca dezvoltarea capabilităţii de apărare antirachetă a NATO să se desfăşoare în acelaşi ritm, fără întârzieri. De asemenea, a prezentat participanţilor principalele elemente ale Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Bogdan Aurescu a punctat interesul NATO pentru dezvoltarea colaborării cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Lisabona, reiterate şi confirmate şi la Summit-ul de la Chicago.  „România vede cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ca un joc de sumă pozitivă” a subliniat oficialul român, accentuând că această cooperare este în interesul strategic al ambelor părţi, fiind prin ea însăşi de natură să sporească încrederea dintre ele şi să descurajeze ameninţările.

Întrevedere cu  Ellen Tauscher

În marja participării la conferinţă, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Ellen Tauscher, reprezentant special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, fost subsecretar de stat şi şef al echipei americane de negociere a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA. Cu acest prilej, Bogdan Aurescu a evidenţiat progresele realizate în cadrul procesului de negociere pe marginea Aranjamentelor de Implementare a Acordului. Ellen Tauscher a exprimat satisfacţia părţii americane pentru stadiul avansat al dialogului româno-american, fapt ce va permite operaţionalizarea bazei de la Deveselu conform calendarului asumat. Cei doi oficiali au salutat declararea, în contextul Summit-ului de la Chicago, a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, ceea ce reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări ale mediului de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice.
Cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei RUSI (Royal United Services Institute) se desfăşoară la 30-31 mai 2012, la Londra. Conferinţele RUSI oferă posibilitatea abordării, de o manieră informală, a unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda internaţională, cu participarea de înalţi oficiali, experţi internaţionali, formatori de opinie. Ediţia 2012 a Conferinţei, având ca focus tematic, pentru a doua oară, apărarea antirachetă, are loc în perioada imediat următoare Summit-ului NATO de la Chicago, reprezentând un prilej de evaluare a deciziilor aliate pe această temă.

Share our work
Atentate la Eurovision: Azerbaidjan anunta zeci de arestari si confiscari de arme si explozibili

Atentate la Eurovision: Azerbaidjan anunta zeci de arestari si confiscari de arme si explozibili

Autorităţile din Azerbaidjan au anunţat, miercuri, că au dejucat o serie de atacuri teroriste ce urmau să aibă loc în timpul ediţiei din acest an a concursului Eurovision, organizat la Baku, şi au arestat 40 de persoane.
Pe lângă cele 40 de arestări, au fost confiscate 13 arme semiautomate, o mitralieră RPK, diferite tipuri de pistoale, 3 carabine, peste 3400 de cartuse de diferite calibre, 66 de încărcătoare pentru militalieră, 23 de grenade de tipul “RGD-5”, 26 de tipul  “F-1” şi 3 grenade de tipul “RG-42”. De asemenea, au fost confiscate mai multe detonatoare de grenadă, modificate pentru folosirea la diferite tipuri de încărcături explozive, 2352,22 grame de exploziv plastic, două continare cu aproximativ 20 de kg de susbstanţe explozive, 675 grame de blocuri TNT, 19 detonatoare electrice, 48 de staţii de comunicaţii radio “Kenwood”. Au mai fost găsite mai multe echipamente militare interzise, materiale de literatură şi propagandă teroristă, scheme pentru fabricarea unor bombe şi jucării capcană şi un container cu bucăţi de metal, ce ar fi urmat să fie folosit de producerea unor dispozitive explozive ce ar fi ucis oamenii aflaţi pe o rază de o sută de metri.
„Obiectivul principal al grupului terorist era de a comite atentate la Baku în timpul Eurovisionului”, a anunţat ministerul azer într-un comunicat. „40 de membri ai acestui grup au fost arestaţi”, afirmă ministerul pentru Siguranţa naţională. „Grupul urmărea să organizeze un atentat în sala de concerte unde a avut loc concursul, dar şi alte patru atentate contra preşedintelui Ilham Aliev, posturi de poliţie, hoteluri în care erau cazaţi străini şi contra unor lăcaşuri de cult”, a precizat ministerul azer.
Mai mulţi membri ai acelei grupări „aveau bilete pentru Eurovision, cu scopul de a comite acte teroriste în Crystal Hall din Baku”, sala în care s-a desfăşurat concursul, au adăugat oficialităţile azere. Serviciile de securitate i-au arestat pe membrii presupuşi ai grupării în cadrul unor operaţiuni separate ce au avut loc la Baku, în oraşele Ganja şi Soumgait, dar şi în alte regiuni ale ţării, a adăugat ministerul azer, fără a preciza data la care au fost operate aceste arestări. Câţiva membri ai grupării au opus rezistenţă şi au fost ucişi.
„Ministerul Siguranţei naţionale a decis să nu dezvăluie această informaţie în timpul Eurovisionului, pentru a nu crea panică în rândul cetăţenilor şi invitaţilor străini”, a explicat ministerul azer. Finala concursului Eurovision a avut loc sâmbătă, în faţa unui public de 20.000 de oameni la Baku Crystal Hall din capitala Azerbaidjanului.

Share our work
Turcia expulzeaza diplomatii sirieni de pe teritoriul sau

Turcia expulzeaza diplomatii sirieni de pe teritoriul sau

Autoritatile de la Ankara au ordonat diplomatilor sirieni sa paraseasca tara in termen de 72 de ore, a anuntat miercuri Ministerul de Externe de la Ankara. „Oficialii si diplomatii sirieni aflati la posturi in Turcia au fost informati (…) sa paraseasca Turcia in 72 de ore, incepand cu 30 mai”, potrivit unui comunicat. Aceasta decizie survine in urma unui ordin similar transmis diplomatilor sirieni din mai multe state occidentale, ca raspuns fata de masacrul civil de la Hula. in acest context, Ministerul turc acuza regimul sirian ca a comis „o crima impotriva umanitatii” la Hula (centru tarii – n.r.), unde cel putin 108 persoane au fost ucise vineri, potrivit ONU. „Nici nu se pune problema sa pastram tacerea si sa nu reactionam fata de aceasta actiune care are caracterul unei crime impotriva umanitatii. Aceasta crima impotriva civililor nu poate ramane nepedepsita”, precizeaza textul. De peste un an Siria este teatrul unor manifestatii cerand demisia presedintelui Bashar al-Assad, reprimate violent de puterea de la Damasc. in urma acestor represalii, Turcia, stat vecin, a rupt relatiile cu Damascul, fost aliat, adapostind pe teritoriul sau circa 23.000 de refugiati sirieni si soldati dezertori, care au fugit din tara lor din cauza conflictului.

Share our work
Negocieri romano-bulgare pentru delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra

Negocieri romano-bulgare pentru delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra

O noua runda de negocieri bilaterale privind tematica delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra s-a desfasurat in perioada 29-30 mai la Bucuresti, informeaza diplomatia de la Bucuresti. „Discutiile s-au purtat la nivel de experti, delegatiile fiind conduse de sefii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe si avand in componenta specialisti din cadrul institutiilor competente din cele doua tari”, precizeaza un comunicat al MAE. Conform sursei citate, negocierile urmaresc „convenirea unei linii de delimitare intre spatiile maritime ale Romaniei si Bulgariei din Marea Neagra care sa fie echitabila si conforma cu normele dreptului international in materie”. Partile au convenit ca negocierile vor continua in cea de-a doua parte a acestui an, mentioneaza MAE. in 20 martie, ministrul de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, declara ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala” dintre Romania si Bulgaria, el explicand ca este vorba despre 17 kilometri patrati si ca vor avea avea loc discutii cu experti bulgari. El a explicat atunci ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele doua state”. „E drept, este vorba de 17 kilometri patrati, nu de foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adaugat Diaconescu.

Tatonari bilaterale

Romania si Bulgaria au negocieri referitoare la delimitarea din Marea Neagra de mai bine de 20 de ani, pana in prezent avand loc 17 runde de negocieri, dintre care ultima in decembrie 2011, la Sofia, a declarat, pe 21 martie, purtatorul de cuvant a MAE bulgar, Vesela Cherneva. „Bulgaria si Romania au negociat privind delimitarea in Marea Neagra de mai bine de 20 de ani. Ultima runda de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc in luna decembrie, la Sofia”, a spus ea. Cherneva a spus ca a 18-a runda este programata pentru anul acesta si va avea loc la Bucuresti. Ea a tinut sa sublinieze ca negocierile se defasoara „intr-o atmosfera de prietenie” si ca ambele parti doresc incheierea unui acord bilateral. „Nu consideram acest subiect o problema in relatia noastra bilaterala, care e de buna vecinatate si care se dezvolta in contextul apartenentei noastre comune la UE”, a mai spus ea. Ulterior, pe 21 martie, MAE roman a precizat ca ar fi avut loc cu partea bulgara numai 14 runde de negociere. „Romania si Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp intr-un proces de negocieri privind delimitarea marilor teritoriale, a suprafetelor de platou continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra. Negocierile romano-bulgare pe tema delimitarii spatiilor maritime au debutat in anul 1994, pana in prezent avand loc 14 runde”, a precizat MAE roman.

Miza South Stream

De asemenea, pe 21 martie surse diplomatice declarau ca portiunea de platou continental din Marea Neagra aflata in disputa intre Romania si Bulgaria este situata intr-o zona prin care este proiectata trecerea conductei Southstream. Proiectul Southstream vizeaza construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia catre Bulgaria, prin Marea Neagra, si, mai departe, catre Grecia, Italia si Austria. De asemenea, potrivit surselor citate, in cazul solutionarii favorabile Romaniei a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia in cazul in care proiectul Nabucco ar fi finalizat. Potrivit acelorasi surse, Bulgaria ar fi inceput deja discutii cu Exxon referitoare la zona in litigiu. Sursele citate au mai declarat ca portiunea respectiva, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri patrati, nu este singura chestiune legata de frontiera cu Bulgaria, in opinia Bucurestiului. Astfel, Romania ia in calcul deschiderea de discutii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunare, care conform regulilor, este trasata pe mijlocul firului de apa. Rediscutarea ei ar fi necesara, au sustinut sursele citate, in contextul erodarii naturale a malului bulgaresc. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat, pe 23 martie, referitor la disputa privind frontiera maritima dintre Bulgaria si Romania, ca „este absurd ca, in secolul XXI, sa vorbesti despre pretentii teritoriale facute de un stat membru al Uniunii Europene”. Borisov a facut aceasta afirmatie in Parlament, dupa ce liderul partidului nationalist Ataka Volen Siderov i-a cerut sa prezinte o pozitie privind „pretentiile teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria”. Pe 25 martie, 100 de persoane s-au adunat in fata Ambasadei Romaniei din Sofia pentru a denunta presupusele pretentii teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria.

Share our work