de Razvan Iorga | iun. 7, 2012 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
O instanta din Moscova a decis condamnarea la 18 ani de inchisoare a unui fost colonel al FSB pentru inalta tradare in favoarea Statelor Unite. Valeri Mihailov a fost gasit vinovat de faptul ca a transmis informatii considerate secrete de stat unui agent CIA, cu care a intrat in contact in capitala rusa. Natura acestor informatii nu a fost dezvaluita. Tribunalul a hotarat pentru acesta si o amenda de 500.000 de ruble (12.000 de euro), confiscarea bunurilor sale, precum si degradarea lui si retragerea tuturor medaliilor pe care acesta le-a primit in decursul timpului. Acuzarea ceruse 13 ani si patru luni de detentie. Aceasta condamnare este cea de a doua pronuntata intr-o saptamana pentru spionaj sau tradare in favoarea Statelor Unite. Un colonel in rezerva al armatei ruse a fost condamnat, pe 31 mai, la 12 ani de inchisoare pentru ca a transmis unui agent de informatii american mii de harti topografice secrete. Condamnarile pentru spionaj sau tradare s-au multiplicat in Rusia, in ultimii ani. La mijlocul lunii mai, un tribunal rus a condamnat la opt ani de inchisoare un angajat al unei companii producatoare de armament, el fiind gasit vinovat de spionaj in favoarea unor agenti straini, care nu au fost mentionati. in februarie, un inginer din cadrul sectorului spatial rus a fost condamnat la 13 ani de inchisoare pentru ca a vandut CIA informatii secrete privind rachetele strategice ruse de ultima generatie.
de Razvan Iorga | iun. 7, 2012 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Romania nu duce o politica de acordare a cetateniei romane in masa sau pe criterii etnice, nici in privinta cetatenilor Ucrainei si nici in privinta cetatenilor altor state, informeaza diplomatia romana dupa ce un oficial al MAE de la Kiev a facut o serie de declaratii in acest sens. Legislatia romana in materie de cetatenie este conforma pe deplin cu practicile internationale in acest domeniu, se arata in pozitia MAE referitoare la declaratia lui Oleg Volosin, directorul Departamentului de informare din Ministerul ucrainean de Externe, despre „actul neprietenos” al Romaniei prin distribuirea de pasapoarte romanesti in regiunile de granita. MAE roman mai subliniaza ca legislatia Romaniei nu vizeaza un anume stat sau o anumita comunitate in privinta acordarii cetateniei. „Legea cetateniei romane nu prevede un regim diferit, mai favorabil, bazat pe criteriul etnic, ci doar stabileste anumite facilitati de natura procedurala, care se aplica fostilor cetateni romani (precum si descendentilor acestora pana la gradul III de rudenie), indiferent de originea etnica a acestora, care si-au pierdut cetatenia din motive istorice, independent de vointa lor”, se precizeaza in pozitia MAE. „Romania a analizat cele mai importante sisteme europene in materie de acordare a cetateniei, concluzia fiind ca exista numeroase legislatii nationale similare, care prevad conditii mai putin stricte pentru acordarea cetateniei, in cazuri justificate de relatia speciala existenta intre potentialul solicitant si statul respectiv; principiile pe baza carora Romania acorda cetatenia romana in regim procedural simplificat se regasesc si in legislatiile altor state, inclusiv Ucraina”, evidentiaza Ministerul roman de Externe. Totodata, MAE precizeaza ca „partea romana a dat permanent dovada de deplina transparenta si de disponibilitate la dialog, inclusiv fata de Ucraina, cu privire la prevederile legislatiei romane in domeniul cetateniei”.
Clarificari necesare
MAE precizeaza si ca „redobandirea cetateniei romane nu este echivalenta cu dobandirea automata a unui document de calatorie (pasaport)”. „Conditiile si procedurile pentru dobandirea unui document de calatorie sunt reglementate distinct sub aspect legislativ de cele privind dobandirea cetateniei romane, fiind necesara parcurgerea unor etape subsecvente in acest scop. De altfel, nu toate persoanele care redobandesc cetatenia romana solicita si eliberarea unui document de calatorie”, mai precizeaza MAE. Relatiile dintre Ucraina si Romania s-au imbunatatit in ultimii ani, dar mai exista unele dispute, cum este cea privind livrarea de pasapoarte romanesti cetatenilor ucraineni, „un act neprietenos”, a declarat Volosin, citat de postul national de radio NRCU in pagina online. Potrivit lui Oleg Volosin, in relatiile dintre Bucuresti si Kiev exista o serie de neintelegeri, in special din cauza livrarii de pasapoarte romanesti in Ucraina, tara care, potrivit Constitutiei, nu admite dubla cetatenie. „Le-am explicat in mod repetat colegilor nostri romani ca distribuirea de pasapoarte romanesti in regiunile de frontiera este un act neprietenos”, a subliniat Volosin. El a precizat ca Ucraina nu le interzice cetatenilor sai sa opteze pentru cetatenia romana, daca doresc acest lucru. insa, conform procedurilor, este necesara in prealabil renuntarea la cetatenia ucraineana. „Este o problema de securitate nationala”, a afirmat acesta.
de Anatol Terzi | iun. 7, 2012 | Intelligence, Orientul Mijlociu, România, Știri, Uncategorized @ro
România este suspectată a se număra printre ţările care ar avea capacitatea de a crea virusul Flame, de spionaj cibernetic, care face ravagii in Iran.
Eugene Kaspersky, creatorul Kaspersky Lab, compania rusească producătoare de programe de securitate care a descoperit virusul Flame, a declarat miercuri, la Tel Aviv, că ţări precum SUA, Marea Britanie, Israelul, China, Rusia şi, posibil, India, Japonia şi România ar avea capacitatea de a dezvolta un astfel de software dăunător, care a atacat recent calculatoare în Iran şi în alte părţi din Orientul Mijlociu. El nu a precizat însă care ar fi ţara ce s-ar afla, în opinia sa, în spatele virusului Flame.
Ştirile despre virusul Flame au apărut săptămâna trecută. Potrivit unor cercetători, dovezile tehnice sugerează că virusul a fost creat de acelaşi stat sau de aceleaşi state care au comandat „viermele” Stuxnet ce a atacat programul nuclear al Iranului în 2010. În ultimele luni, oficialii americani au devenit mai deschişi în legătură cu activitatea Statelor Unite şi a Israelului în privinţa Stuxnet, care a avut ca ţintă centrala de îmbogăţire a uraniului Natanz din Iran.
„De câţiva ani buni, riscul izbucnirii unui război cibernetic este subiectul cel mai fierbinte al securităţii informatice”, susţine Kaspersky. „Stuxnet şi Duqu făceau parte dintr-un singur lanţ de atac, care a ridicat mari semne de întrebare în întreaga lume. Flame reprezintă o nouă etapă în acest război şi este deosebit de important să înţelegem că astfel de arme cibernetice pot fi utilizate cu uşurinţă împotriva oricărui stat. Însă, această situaţie este diferită de cea a unui război tradiţional, deoarece statele cele mai dezvoltate sunt, de fapt, cele mai vulnerabile în cazul unui conflict informatic”, completează acesta.
Flame – spionaj cibernetic
Complexitatea şi funcţionalităţile noului malware le depăşesc cu mult pe cele ale ameninţărilor informatice cunoscute până în prezent. Acesta a fost descoperit de experţii Kaspersky Lab în timpul unei investigaţii iniţiate la cererea Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), un organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva. Programul periculos, identificat cu numele Worm.Win32.Flame, a fost creat pentru spionaj cibernetic şi are capacitatea de a fura date confidenţiale, de a face capturi de ecran, a strânge informaţii despre sistemele atacate, fişierele stocate, datele de contact şi poate înregistra chiar conversaţii audio, dacă acel computer are ataşat un microfon (inclusiv de la camera web).
Cercetarea independentă a fost iniţiată în urma unei serii de incidente provocate de un alt malware foarte periculos şi necunoscut până în prezent, numit Wiper. Acesta a şters informaţii de pe mai multe computere localizate în zona de vest a Asiei. Analiza Wiper este încă în desfăşurare, dar, în timpul procesului, experţii l-au identificat pe Flame. Cercetările preliminare indică faptul că acest malware există „in the wild” (fără să fi fost detectat până acum) de mai bine de doi ani, adică din luna martie 2010. Din cauza nivelului extrem de complex, dar şi a naturii direcţionate a atacurilor (nu ataca decât anumite ţinte), niciun software antivirus nu a reuşit să-l identifice.
Cu toate că funcţionalităţile lui Flame diferă de cele ale deja celebrelor arme cibernetice Duqu şi Stuxnet, geografia atacurilor, exploatarea anumitor vulnerabilităţi software şi faptul că doar anumite computere sunt vizate de atacuri îl plasează în aceeaşi categorie a super-armelor cibernetice.
Iranul spune că are un antivirus
Scopul principal al lui Flame este spionajul cibernetic, prin furtul de informaţii de pe computerele infectate. Astfel de informaţii sunt trimise unor servere de comandă şi control localizate în diferite colţuri ale lumii. Natura diversificată a datelor sustrase, adică documente, capturi de ecran, înregistrări audio şi interceptarea traficului de reţea, fac din Flame unul dintre cele mai avansate şi complexe instrumente de atac descoperite vreodată. Modalitatea exactă de atac este încă în proces de identificare, dar este evident faptul că Flame are capacitatea de a se propaga într-o reţea locală folosind mai multe metode, inclusiv aceeaşi vulnerabilitate de imprimantă şi infectare a unui stick USB exploatată şi de Stuxnet.
Iranul susţine însă că a produs un antivirus capabil să identifice şi să distrugă virusul informatic Flame, utilizat în atacuri cibernetice, anunţă Centrul iranian pentru combaterea atacurilor informatice, citat de Mediafax. Centrul Maher, subordonat Ministerului iranian al Telecomunicaţiilor, “a reuşit să identifice virusul Flame“, apoi a pregătit un antivirus capabil să îl identifice şi să îl elimine, conform unui comunicat al acestei instituţii.
Agenţia semioficială Fars anunţă, citând Centrul Maher, că virusul “Flame” ar fi la originea unui “furt de informaţii” la scară largă, în ultimele săptămâni. Conform agenţiei Fars, “Flame” ar fi utilizat în Iran, Sudan, Siria, Israel, Arabia Saudită şi Egipt.
de Anatol Terzi | iun. 7, 2012 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Franţa face apel la Azerbaidjan şi Armenia să nu recurgă la forţă în conflictul din Nagorno-Karabah, a declarat marţi Ministerul francez al Afacerilor Externe, precizând că o reuniune ministerială a celor două ţări este prevăzută la mijlocul lunii iunie, la Paris.
„Nu există o soluţie militară la conflictul din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Bernard Valero, după incidentele petrecute în ultimele zile la frontiera dintre cele două ţări, soldate cu opt morţi. Franţa „cere celor două ţări să nu recurgă la utilizarea forţei şi să respecte strict armistiţiul din 1994”. „O nouă întâlnire a miniştrilor de externe din Armenia şi Azerbaidjan şi a co-preşedinţilor Grupului de la Minsk este prevăzută pentru luna iunie la Paris, pentru a continua negocierile”, a anunţat purtătorul de cuvânt. Grupul de la Minsk, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, joacă un rol de mediator, reunind Franţa, SUA şi Rusia.
Azerbaidjanul a acuzat marţi Armenia de uciderea a cinci soldaţi ai săi într-un incident petrecut la frontiera dintre cele două ţări, la o zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi fuseseră ucişi de azeri în cursul unei incursiuni în Nagorno-Karabah.
Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, însă Baku şi Erevan nu reuşesc să se pună de acord cu privire la statutul teritoriului, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, o regiune strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.
de Anatol Terzi | iun. 7, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Companiile turceşti sunt interesate să investească în România, unde apreciază că există numeroase oportunităţi de business, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci.
„Oamenii de afaceri turci văd în România o sursă importantă de oportunităţi de business. Unul dintre principalele avantaje oferite de această ţară este posibilitatea de a accesa fonduri europene. Companiile turceşti vor să vină aici să investească în domenii precum agricultura, energia sau industria şi să-şi dezvolte afacerile cu ajutorul banilor oferiţi de Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele TIAD, Omer Susli.
„Turcia este unul dintre pincipalii parteneri comerciali ai României şi o sursă importantă de investiţii. Ne bucurăm să vedem interesul manifestat de oamenii de afaceri turci pentru economia românească (…) Administraţia română depune toate eforturile pentru le a sprijini accesul la toate avantajele şi facilităţile de care se bucură oricare companie românească”, a declarat ambasadorul român în Turcia, Radu Onofrei, citat în comunicat.
Camera de Comerţ de la Ankara va organiza în toamna acestui an o misiune de afaceri turcă pentru a prospecta oportunităţile de investiţii oferite de România.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD) este o organizaţie non-profit, constituită în 1993, la initiaţiva oamenilor de afaceri turci din România şi are ca principal obiectiv dezvoltarea relaţiilor economice, sociale şi culturale dintre Turcia şi România. Cei aproximativ 150 de membri ai asociaţiei activează în domeniul aparaturii electrice şi electronice, al produselor chimice şi maselor plastice, în transporturi, construcţii de maşini, industrie, comerţ, financiar-bancar, alimentaţie, confecţii, turism şi construcţii.
de Anatol Terzi | iun. 7, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European a anunţat miercuri că i-a desemnat pe irlandezul Pat Cox, unul din foştii săi preşedinţi, şi pe fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski drept emisari pentru monitorizarea procesului în apel al opozantei ucrainene Iulia Timoşenko.
Fostul premier ucrainean, în vârstă de 51 de ani, a fost condamnat în octombrie la şapte ani de închisoare după ce a fost acuzat de falsificarea de documente care i-ar fi permis să semneze cu Rusia, fără acordul guvernului său, un contract de gaze dezavantajos pentru Ucraina. Iulia Timoşenko a denunţat întotdeauna acest proces ca fiind o răzbunare personală a preşedintelui Viktor Ianukovici, rivalul său ales în 2010, care respinge acuzaţia.
Condamnarea, care are drept consecinţe îndepărtarea opozantei de viitoarele alegeri legislative din toamnă, a stârnit un val de indignare în străinătate şi a determinat UE să îngheţe semnarea şi ratificarea unui acord de asociere cu Kievul, care conţine un important aspect comercial, transmite Agerpres. Pentru a vedea lucrurile cât mai clar, Cox şi Kwasniewski vor putea urmări procedura de apel şi vor avea „acces deplin la toate documentele legate de caz, precum şi la avocaţi, procurori şi alţi oficiali implicaţi” în procedură, a subliniat, într-un comunicat, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
Întâlnirea Schultz-Azarov
Principiul acestei misiuni de observare a fost convenit în timpul unei întâlniri de la mijlocul lunii mai între Martin Schulz şi premierul ucrainean Mikola Azarov. Pat Cox şi Aleksander Kwasniewski vor fi primiţi joi de Martin Schulz şi sunt aşteptaţi luni la Kiev pentru a se întâlni cu Azarov, precum şi cu familia Iuliei Timoşenko şi cu avocaţii săi.
„Sper că misiunea lor va reprezenta un pas înainte care va ajuta Ucraina să-şi regleze problemele legate de statul de drept şi de independenţa puterii judiciare”, a subliniat Schulz. „Sper că misiunea va contribui la restaurarea încrederii reciproce în relaţia dintre UE şi Ucraina”, a adăugat el, în contextul în care mai mulţi lideri europeni, în special cei ai Franţei şi Germaniei, au anunţat că nu se vor deplasa în Ucraina pentru a asista la meciuri de la Campionatul European de fotbal.
O instanta din Moscova a decis condamnarea la 18 ani de inchisoare a unui fost colonel al FSB pentru inalta tradare in favoarea Statelor Unite. Valeri Mihailov a fost gasit vinovat de faptul ca a transmis informatii considerate secrete de stat unui agent CIA, cu care a intrat in contact in capitala rusa. Natura acestor informatii nu a fost dezvaluita. Tribunalul a hotarat pentru acesta si o amenda de 500.000 de ruble (12.000 de euro), confiscarea bunurilor sale, precum si degradarea lui si retragerea tuturor medaliilor pe care acesta le-a primit in decursul timpului. Acuzarea ceruse 13 ani si patru luni de detentie. Aceasta condamnare este cea de a doua pronuntata intr-o saptamana pentru spionaj sau tradare in favoarea Statelor Unite. Un colonel in rezerva al armatei ruse a fost condamnat, pe 31 mai, la 12 ani de inchisoare pentru ca a transmis unui agent de informatii american mii de harti topografice secrete. Condamnarile pentru spionaj sau tradare s-au multiplicat in Rusia, in ultimii ani. La mijlocul lunii mai, un tribunal rus a condamnat la opt ani de inchisoare un angajat al unei companii producatoare de armament, el fiind gasit vinovat de spionaj in favoarea unor agenti straini, care nu au fost mentionati. in februarie, un inginer din cadrul sectorului spatial rus a fost condamnat la 13 ani de inchisoare pentru ca a vandut CIA informatii secrete privind rachetele strategice ruse de ultima generatie.