de Razvan Iorga | iul. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Chisinau, Vlad Filat, este in continuare in topul preferintelor cetatenilor Republicii Moldova, potrivit ultimului sondaj realizat de Centrul pentru Investigatii Sociologice si Marketing, CBS-AXA. Acesta este sustinut de 39 la suta dintre respondenti, fiind urmat de presedintele Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Voronin, cu 38 la suta, si Dorin Chirtoaca cu 37 la suta. Pe pozitia a patra se afla presedintele Parlamentului, Marian Lupu, cu 31 la suta, urmat de Mihai Ghimpu, la egalitate cu presedintele tarii, Nicolae Tomofti, cu 23 la suta. Socialistul Igor Dodon se afla pe locul sase cu 12 la suta, urmat de Vlad Pahotniuc cu opt la suta. Studiul a fost realizat in perioada 6-15 iulie, pe un esantion de 1.228 de persoane, cu varsta peste 18 ani, din 91 de localitati. Potrivit sondajului CBS-AXA, daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri, comunistii ar castiga cu 31,6 la suta din voturi, Partidul Liberal Democrat ar obtine 20,7 la suta, Partidul Liberal 8,4 la suta, iar Partidul Democrat 7,9 la suta. Conform aceleiasi surse, numai 56 la suta dintre alegatori s-ar prezenta la urne. Partidul Social Democrat este creditat cu 1,6 la suta, iar celelalte partide ar obtine sub un procent.
de Natalia Ciobanu | iul. 24, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, sprijinita de oficialii europeni
Fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, s-a întâlnit cu ex-premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, după ce, luna trecută, acesta a avut o întrevedere similară cu Timoşenko în spitalul de la Harkov. Potrivit Biroului de presă al Serviciului de Stat al Penitenciarelor din Ucraina, fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, şi ex-preşedintele polonez, Aleksander Kwasnewski, vor monitoriza procesul în apel al fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Potrivit presei de la Kiev, cei doi oficiali au fost numiţi de legislativul UE emisari pentru monitorizarea procesului în apel al Iuliei Timoşenko, în urma unor negocieri desfăşurate la Bruxelles, în luna mai 2012, între preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi premierul Ucrainei, Mykola Azarov.
Pat Cox şi Aleksander Kwasniewski vor putea urmări procedura de apel şi vor avea acces deplin la toate documentele legate de caz, precum şi la avocaţi, procurori şi alţi oficiali implicaţi în procedură.
În așteptarea noilor audieri
Între timp, presa ucraineană relatează că audierile în cel de-al doilea dosar penal al fostului premier Iulia Timoşenko vor fi reluate săptămâna viitoare. Judecătorii ucraineni au convenit să reia audierile în dosarul deschis pentru implicarea sa în escrocheriile financiare şi evaziune fiscală în perioada în care se afla la conducerea corporaţiei Sistemele Energetice Unice ale Ucrainei (SEUU) abia după ce va fi întocmită o expertiză medico-legală, în urma căreia să se stabilească dacă starea de sănătate a lui Timoşenko îi permite acesteia să participe sau nu la audieri.
Amintim că medicii germani au insistat ca ex-premierul ucrainean Iulia Timoşenko să nu participe la audierile în noul său dosar, întrucât, potrivit spuselor acestora, starea de sănătate a Iuliei Timoşenko s-a agravat extrem în ultima perioadă. În momentul de faţă, ex-premierul ucrainean se află la Spitalul Căilor Ferate de la Harkov, unde este supravegheată de medicii din cadrul clinicii germane Charite.
Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare, din cauză că a semnat cu Rusia, în 2009, contracte la gaze dezavantajoase pentru Ucraina, aducând grave prejudicii bugetului statului ucrainean.
Ianukovici, amenintat cu demiterea
Cetăţenii ucraineni sunt din ce în mai indignaţi de acţiunile pe care le întreprinde actuala putere la Kiev, inclusiv impotriva liderului opozitiei, Iulia Timosenko. Prin urmare, până în momentul de faţă, s-au strâns 42 380 de semnături pentru demiterea preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Strângerea de semnături face parte din campania iniţiată, săptămâna trecută, de căţre opoziţia ucraineană „Ucraina împotriva lui Ianukovici”. De asemenea, tot atunci, partidele de opoziţie l-au acţionat în judecată pe şeful statului ucrainean, Viktor Ianukovici, pentru uzurparea puterii de stat. Printre oraşele care colectează semnături pentru demiterea lui Ianukovici, se numără centrele regionale Lugansk, Lvov, Doneţk, Ternopol şi Kiev. Opoziţia ucraineană consideră că Viktor Ianukovici este vinovatul principal pentru toate problemele cu care se confruntă, la ora actuală, Ucraina.
De adăugat că reacţia opoziţiei ucrainene a apărut în urma adoptării de către Rada Supremă a Ucrainei a legii privind politica ligvistică care prevede un statut special pentru limba rusă, dar şi din cauza arestării mai multor lideri ai opoziţiei ucrainene, printre care se numără ex-premierul ucrainean, Iulia Timoşenko şi fostul ministru ucrainean de Interne, Iuri Luţenko.
de Vitalie Goncearov | iul. 24, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, mai aproape de Uniunea Europeana
Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat pe 23 iulie Acordul privind simplificarea regimului de vize, relateaza mass-media regionala. „Cu foarte puţin timp în urmă am semnat acest document cu UE”, a anunțat, printre primii, pe pagina sa de Twitter, ministrul ucrainean al afacerilor externe, Konstantin Grişcenko. Acesta a adăugat că semnarea respectivului acord este un pas extrem de important în relaţiile dintre Ucraina şi UE.
„Prin această realizare diplomația ucraineană a contribuit mult la întărirea societății civile din Ucraina. Odată cu intrarea în vigoare a acordului, toate asociațiile obștești, organizații profesionale, religioase și multe altele vor putea obține vize cu multiple intrări pe termen lung, pentru a participa la diverse forumuri internaționale, conferințe și alte activități organizate în Europa”, a mai subliniat șeful diplomației ucrainene.
Grișcenko a mai precizat că semnarea Acordului presupune și un proces transparent și garantat de obținere a vizelor europene. Noua înțelegere prevede acordarea vizelor multiple și de durată mai lungă (pentru 1 an și pentru 5 ani, în loc de până la 1 an și, respectiv, până la 5 ani).
Amintim că semnarea Acordului privind simplificarea regimului de vize a devenit subiect de dispută între oficialii europeni, care s-au pronunţat împotrivă din cauza situaţiei de la ora actuală din Ucraina, în contextul arestării foştilor lideri ai opoziţiei ucrainene.
de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Siria va utiliza armamentul chimic şi neconvenţional doar în caz de „agresiune străină”, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, respingând propunerea Ligii Arabe de a media o plecare „sigură” de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad.
„Nicio armă chimică sau neconvenţională nu va fi utilizată împotriva cetăţenilor noştri. Aceste arme nu vor fi utilizate decât în caz de agresiune străină”, a declarat Jihad Makdessi într-o conferinţă de presă la Damasc. „Acestea nu vor fi niciodată, niciodată utilizate împotriva cetăţenilor, oricare ar fi evoluţia crizei”, a adăugat acesta. „Aceste arme diferite sunt depozitate şi securizate sub spravegherea forţelor armate şi nu vor fi utilizate decât în cazul în care Siria se va confrunta cu o agresiune externă”, a repetat purtătorul de cuvânt. „Generalii vor decide când şi cum vor fi utilizate aceste arme”, a adăugat el.
Casa Albă avertizează
Casa Albă a avertizat Damascul cu privire la arsenalul său chimic, apreciind că membrii regimului lui Bashar al-Assad vor trebui să răspundă dacă nu vor garanta securitatea acestora. Israelul şi-a exprimat îngrijorarea şi a avertizat că nu va „accepta” ca armele chimice să ajungă în mâinile mişcării şiite Hezbollah, din Liban. Damascul a reacţionat la rândul său faţă de propunerea enunţată duminică de Liga Arabă la Dubai, privind negocierea plecării lui Bashar al-Assad şi a familiei sale.
„Ne pare rău că Liga Arabă s-a coborât la acest nivel în raporturile cu un stat membru al acestei instituţii. Această decizie revine poporului sirian care este singurul decident al plecării sale”, a precizat purtătorul de cuvânt. În comunicatul final dat publicităţii în noaptea de duminică spre luni, miniştrii de Externe ai statelor din Liga Arabă i-au cerut lui Assad să „renunţe la putere”, oferindu-i asigurări că Liga Arabă va contribui la a-i asigura lui şi familiei sale o ieşire sigură”. Această iniţiativă este menită să „pună capăt vărsării de sânge”, „să păstreze unitatea Siriei” şi „garanteze o tranziţie paşnică a puterii”, potrivit textului.
Rebelii sirieni trag un semnal de alarmă
Rebelii sirieni au acuzat regimul preşedintelui Bashar al-Assad că a transferat arme chimice către aeroporturile de la frontieră, la o zi după ce Damascul a ameninţat că va folosi aceste arme în caz de „agresiune externă”. „Noi, în cadrul comandamentul comun al Armatei Siriene Libere (ASL) în interior, ştim perfect unde se află aceste arme şi poziţionarea lor”, a declarat marţi ASL într-un comunicat.
„Dezvăluim că Assad a transferat unele dintre aceste arme şi echipamente de amestec de componente chimice către aeroporturile de la frontieră”, continuă textul, fără a preciza care frontieră. „Potrivit informaţiilor noastre, regimul a început de mai multe luni să mute stocurile de arme de distrugere în masă (…) în scopul de a pune presiune asupra regiunii şi a comunităţii internaţionale”, care îi cere fără încetare Damascului să înceteze represiunea, adaugă rebelii.
de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Lista cu secţiile de votare organizate în afara ţării pentru referendumul naţional privind demiterea preşedintelui, care conţine 306 secţii de votare, a fost finalizată, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe.
MAE arată într-un comunicat că lista finală cuprinde cu cinci secţii mai mult decât lista de secţii suplimentare stabilită săptămâna trecută. „Evaluarea a ţinut cont de posibilităţile tehnice (sediu, comunicaţii etc.) şi de personal, pentru organizarea secţiilor de votare în condiţiile legii, inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă”, se menţionează în comunicatul citat.
De asemenea, în cuprinsul listei a fost operată o modificare la un număr de 7 secţii a căror locaţie a fost schimbată, ca urmare a lipsei acordului autorităţilor locale pentru organizarea unor secţii de votare. Lista finală este disponibilă pe pagina de internet a MAE, în secţiunea „Referendum 29 iulie 2012”. Pe 19 iulie, MAE a anunţat că a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate.
„În urma centralizării propunerilor primite de la ambasadele şi oficiile consulare ale României, precum şi de la reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a suplimentat cu 151, până la 301, numărul secţiilor de votare. Evaluarea a ţinut cont de posibilităţile tehnice (sediu, comunicaţii etc.) şi de personal, pentru organizarea secţiilor de votare în condiţiile legii, inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă. Lista este disponibilă pe pagina de internet a MAE, în secţiunea ‘Referendum 2012’. Lista suplimentară completează secţiile de votare din cadrul misiunilor diplomatice comunicate în data de 12 iulie 2012”, preciza comunicatul MAE.
de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Cele 193 de state membre ale ONU negociază de trei săptămâni redactarea unui tratat internaţional cu privire la vânzările de armament, ajungerea la un acord pâna vineri, data limită, fiind puţin probabilă.
În ciuda discuţiilor îndelungate, până în prezent nu a fost convenit nici un proiect de document. „Nu mai avem mult timp la dispoziţie pentru a negocia”, au avertizat luni reprezentanţii Marii Britanii. „Există divergenţe serioase şi o minoritate de state, mică dar puternică, se opune tratatului”, au precizat ei, considerând că această „opoziţie se manifestă împotriva intereselor marii majorităţi a populaţiei mondiale”. Dezacordurile rămân profunde între statele mari producătoare de armament (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Germania, Franţa), statele cumpărătoare de armament, care încearcă să slăbească forţa tratatului, în special Iran, Siria, Cuba şi Coreea de Nord, şi cele majoritare care doresc un acord pentru un tratat care să meargă cât mai departe posibil.
Acestea din urmă, în număr de 74, în special ţări latino-americane, europene şi africane, au emis un comunicat în care cer ca transferurile de arme să fie interzise atunci când există „un risc substanţial ca acestea să fie folosite pentru încălcarea drepturilor omului”, a declarat presei Anna Macdonald, expertă în controlul armamentelor în cadrul asociaţiei Oxfam. „Preşedintele conferinţei avansează pur şi simplu cuvânt cu cuvânt către conceperea unui text”, a mai afirmat ea. Discuţiile au în vedere atât armele cât şi domeniile de aplicare ale tratatului sau criteriile sale de evaluare. Documentul va trebui adoptat prin consens, iar pentru a intra în vigoare va fi nevoie ca un număr suficient de state, mai ales din rândul principalilor exportatori şi importatori, să-l ratifice.
