de Razvan Iorga | mai 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a atras atentia luni asupra pericolului inaintarii militare a Rusiei in Marea Neagra in urma anexarii Peninsulei Crimeea, ocazie cu care Moscova a castigat pozitii la frontiera maritima a NATO, potrivit raportului redactat de eurodeptatul roman Ioan Mircea Pascu, preluat de EFE. Intr-o rezolutie adoptata, se subliniaza ca Rusia si-a consolidat capacitatile militare atat ofensive, cat si defensive in Marea Neagra cu bombardiere cu raza lunga de actiune „capabile sa poarte rachete de croaziera si avioane de recunoastere care opereaza aproape de tarmurile vestice ale Marii Negre si care pot patrunde adanc in Europa Centrala”. Pentru parlamentarii europeni, anexarea ilegala a peninsulei ucrainene Crimeea ofera Rusiei un”Kaliningrad de sud’, cu alte cuvinte „un alt avanpost in vecinatatea imediata a NATO, de aceasta data pe mare”, intr-o aluzie la enclava rusa de la Marea Baltica.
Potrivit informatiilor PE, Rusia intentioneaza sa adauge flotei sale din Marea Neagra sase noi submarine diesel moderne de tip „Rostov pe Don” si sase noi fregate de tip „Amiral Grigorovici”. De asemenea, eurodeputatii au acuzat faptul ca Rusia si-a sporit semnificativ capacitatile de aparare aeriana si navala in bazinul Marii Negre, amplasand noi rachete de aparare navala (anti-nave), cu o raza de actiune de 600 km, capabile sa ajunga la Stramtoarea Bosfor. Pe plan tactic, s-a subliniat ca doua brigazi de infanterie navala — ce pot fi sustinute de nave portelicopter de tip Mistral — prezinta o amenintare potentiala semnificativa de invazie pe cale terestra. In rezolutie, europarlamentarii incurajeaza statele membre ale UE „sa aiba un raspuns de securitate la aceste provocari”. in plus, se insista asupra „importantei critice” pentru toate tarile UE a coordonarii cu NATO si Statele Unite, precum si asupra faptului ca Marea Neagra este o „componenta cheie” a securitatii euro-atlantice.
de Razvan Iorga | apr. 7, 2015 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni au participat luni la crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red). La reuniune au participat aproximativ 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii. „Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina. Noua organizatie va avea 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte. Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.
Autodeteminarea ca metoda de santaj politic
Tot luni a fost lansat si un manifest in care se precizeaza scopurile nou-infiintatei organizatii. „Activand in baza Constitutiei actuale si a legii ucrainene, Rada Populara a Basarabiei vine cu initiativa de a dezvolta multidirectional regiunea, a limbilor nationale, educatiei, culturii si identitatii. Rada Populara a Basarabiei va deveni o platforma pentru uniunea comunitatilor nationale, intensificarea dialogului intre acestea, dar si pentru intarirea pacii si intelegerii in regiune. Analiza situatiei regionale demonstreaza ca Basarabia sufera din cauza crizei social-economice, somajului si din cauza distrugerii infrastructurii sovietice”, se precizeaza in manifest. in discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”. „Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter. In plus, „basarabenii” ameninta ca, in cazul aderarii Ucrainei la NATO, comunitatea isi rezerva „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relateaza Radio Chisinau.
de Marcu Viadi | apr. 1, 2015 | Marea Neagra, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele turc, Recep Erdogan, a apreciat, miercuri, la Bucuresti, ca sprijinul Romaniei pentru aderarea Turciei la UE va fi „si mai hotarat” in perioada urmatoare, in timp ce presedintele Klaus Iohannis a subliniat ca si Turcia si Uniunea Europeana ar avea de castigat din aceasta aderare. „Romania sustine Turcia in procesul de aderare la Uniunea Europeana. Cred ca atat UE cat si Turcia ar avea de castigat in toate domeniile, de la dezvoltare economica la stabilitatea regionala, in urma integrarii europene a Turciei”, a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, presedintele Klaus Iohannis, in cadrul unei conferinte comuna de presa cu presedintele turc, Recep Erdogan, aflat in vizita la Bucuresti. La randul sau, liderul de la Ankara a multumit Romaniei pentru acest sprijin. „Cred ca in perioada urmatoare sprijinul Romaniei va fi si mai hotarat in acest proces de aderare al Turciei la UE”, a afirmat Recep Tayyip Erdogan. El a mai afirmat ca in prezent vizele pentru cetatenii turci impiedica dezvoltarea relatiilor turistice cu Romania, fiind de parere ca, daca acestea vor fi eliminate, cu siguranta si numarul turistilor turci care vor vizita tara noastra va creste. „De cate ori venim in Romania nu simtim ca suntem straini, ne simtim intre prieteni, in casa prietenilor nostri si acest lucru se datoreaza interesului romanilor fata de turismul din Turcia. 425.000 de turisti romani au vizitat anul trecut Turcia. Acest lucru l-am spus si in plenul delegatiilor si, daca se va renunta la viza, sigur ca si numarul turcilor care va vizita Romania va creste. Vizele impiedica dezvoltarea relatiilor turistice si, din pacate, turcii nu pot veni in Romania”, a declarat Erdogan, dupa intalnirea avuta la Palatul Cotroceni cu presedintele Klaus Iohannis.
El a aratat ca volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Turcia releva o constructie normala, precizand ca acesta se ridica in prezent la 6,3 miliarde dolari, obiectivul fiind atingerea a 10 miliarde de dolari. „Investitorii turci se afla in Romania de 20 de ani si, daca privim, ei au realizat investitii in valoare de 10 miliarde dolari, consideram ca sunt insuficienti. De asemenea, oamenii de afaceri romani fac investitii in Turcia si am dori ca tarile noastre sa patrunda impreuna pe terte piete si, in felul acesta, sa devina si mai puternice”, a spus presedintele Turciei. Erdogan a mentionat ca exista firme care doresc sa faca noi investitii in Romania, subliniind ca, daca oamenii de afaceri vor fi sprijiniti, acest lucru va contribui la ridicarea nivelului de dezvoltare a relatiilor dintre Turcia si Romania si vor fi asigurate locuri de munca pentru un numar mare de romani.
de Razvan Iorga | apr. 1, 2015 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce a afirmat ca Romania ar putea gazdui armament greu din dotarea NATO, generalul Phillip M. Breedlove, Comandantul Suprem al Fortelor Aliate din Europa a fost primit miercuri de catre ministrul de Externe al Romaniei, Bogdan Aurescu cu care a discutat despre implementarii deciziilor Aliate adoptate la Summit-ul NATO din Marea Britanie din septembrie 2014, pe fondul evolutiilor de securitate din vecinatatea estica a Aliantei Nord-Atlantice. „Seful diplomatiei romane a multumit generalului Breedlove pentru angajamentul sau personal pentru securitatea Aliatilor, inclusiv a Romaniei. A facut o evaluare asupra evolutiilor crizei din Ucraina si a subliniat importanta asigurarii unei prezente NATO consolidate in tara noastra, prin stabilirea celor doua structuri de comanda si control, precum si necesitatea continuarii masurilor Aliate de reasigurare pentru intreg flancul estic, inclusiv in raport cu Romania. A pledat pentru mentinerea atentiei Aliate asupra Marii Negre, parte esentiala a securitatii euro-atlantice, si a exprimat aprecieri atat pentru prezenta fortelor Aliate in regiune, cat si pentru exercitiile si antrenamentele comune in domeniul naval, derulate cu SUA. In perspectiva Summit-ului Aliantei de la Varsovia din 2016, Bogdan Aurescu a reiterat sustinerea pentru dezvoltarea parteneriatelor NATO, ca dimensiune strategica a abordarii cuprinzatoare in domeniul securitatii, in special in ceea ce priveste consolidarea capacitatilor de aparare ale Republicii Moldova, Ucrainei si Georgiei”, se precizeaza intr-un comunicat al MAE. Media ruse au relatat pe larg despre aceste noi dezvoltatari din Romania, dar si din Polonia si tarile baltice.
de Razvan Iorga | mart. 27, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO va spori prezenta militara in Europa, in special in statele estice, aplicand cel mai amplu dispozitiv de aparare colectiva de dupa Razboiul Rece, pe fondul investitiilor facute de Rusia si China in echipament militar, afirma secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Sunem pe cale sa aplicam cel mai amplu dispozitiv de aparare colectiva de dupa incheierea Razboiului Rece”, a declarat Jens Stoltenberg. In mod special, prezenta militara este suplimentata in Europa de Est. „Acesta este doar inceputul” modului de adaptare la noile realitati de securitate din Europa, a explicat Stoltenberg cu ocazia unui seminar desfasurat in Statele Unite, relateaza Euronews. Potrivit lui Stoltenberg, strategia viitoare a NATO va viza contracararea modelului de „razboi hibrid” – o combinatie de tehnici de razboi conventionale, de gherila urbana si cibernetice folosita in prezent in estul Ucrainei. „NATO trebuie sa intensifice sistemele de alerta rapida situationala, pentru a sti cand avem de-a face cu un atac. Tehnicile hibride incearca sa profite de orice deficienta”, a explicat Stoltenberg, indemnand tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice sa suplimenteze bugetele apararii, in contextul investitiilor masive in echipamente militare facute in ultimii ani de Rusia si China.
de Razvan Iorga | mart. 17, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Zona Marii Negre a devenit una extrem de agitata dupa anexarea Crimeea anul trecut la Federatia Rusa. Echilibrul de forte la Marea Neagra a fost contrabalansat dupa sporirea influentei Rusiei in zona prin oficializarea Sevastopolului drept port rusesc si totodata prin capturarea unei bune parti din flota ucraineana ancorata in porturile Crimeei. In ultimele saptamani activitati militare din regiunea Marii Negre s-au intensificat devenind un teritoriu disputat prin exercitii disuasive de NATO si Rusia. Avioanele rusesti supervizeaza exercitiile NATO ce au loc in prezent in Marea Neagra si nu dau in laturi de face gesturi provocatoare. Astfel, un avion spion rusesc a zburat luni deasupra fregatei Regina Maria care participa la un exercitiu NATO in Marea Neagra. Fregata Regina Maria efectueaza exercitiile alaturi de alte 11 fregate din NATO. NATO desfasoara ample manevre navale din Marea Neagra, la care participa si Romania. Alte exercitii ale Aliantei Nord Atlantice au loc acum in vestul Europei, in Marea Britanie, Norvegia si Germania. Raportorul Parlamentului European pentru situatia strategica si militara in bazinul Marii Negre dupa anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia, Ioan Mircea Pascu, a avertizat ca puterea militara a Rusiei in Marea Neagra crescut considerabil din 2014. „in timp ce la Moscova se aniverseaza un an de cand Rusia a anexat ilegal Crimeea, noi credem ca ar fi mai potrivit sa vorbim despre o comemorare. Aceasta comemorare este cu atat mai semnificativa, cu cat presedintele (rus Vladimir) Putin a recunoscut recent participarea directa a ofiterilor de informatii ai fortelor armate ruse in Crimeea inainte de anexare (in pofida nenumaratelor declaratii oficiale de pana acum, care au negat orice implicare directa a militarilor rusi)”, a punctat Ioan Mircea Pascu in interventia sa., citat de Agerpres. „Daca analizam situatia actuala din Europa de Est, atat cea din flancul nordic, cat si din flancul sudic, putem vedea ca pentru statele din flancul nordic, indeosebi pentru statele baltice care au facut parte din fosta Uniune Sovietica, exista o teama justificata si foarte importanta privind actiunile viitoare ale Rusiei, pentru ca nu se poate sti unde se va opri politica acesteia de recuperare, de ‘reconquista'”, a adaugat el.
Un nou Kaliningrad
„in acelasi timp, anexarea ilegala a Crimeii a generat o schimbare strategica majora concreta in flancul sudic. Prin anexarea intregii peninsule si nu doar a Sevastopului si a celorlalte doua baze navale adiacente pe care le-a avut inainte, Rusia si-a creat practic o platforma avansata de tipul Kaliningrad de la Marea Baltica, insa de data aceasta in Marea Neagra”, a mai spus Ioan Mircea Pascu. El a atras totodata atentia ca „situatia din Marea Neagra devine din ce in ce mai complexa”. „Pana la al doilea acord de la Minsk, Rusia a presat foarte mult pentru un coridor terestru care sa uneasca Crimea cu teritoriul controlat de Rusia in Ucraina (cu Mariupolul ca orasul cheie pentru acest efort) si a testat un al doilea coridor care ar uni Crimeea cu Transnistria (cu punctul cheie la Odesa), fara sa aiba o operatiune militara de amploarea celei de la Mariupol”, a precizat eurodeputatul PSD.
„Acum un an, prezenta fortelor ruse din Crimeea era limitata la baza navala de la Sevastopol si la alte doua baze navale adiacente pentru flota ruseasca a Marii Negre, la 2-3 aeroporturi si o brigada de infanterie marina care apara bazele existente. Dupa un an de la anexarea ilegala a Crimeii, situatia strategica si militara din bazinul Marii Negre s-a schimbat dramatic: forta de aparare a flotei ruse la Marea Neagra devine in realitate o grupare militara de lovire, cu potential ofensiv insemnat, inclusiv de debarcare, in cazul in care Rusia intra in posesia navelor franceze de tip Mistral”, a subliniat Pascu.”Cred ca echilibrul militar din regiune s-a schimbat in favoarea Rusiei, desi NATO isi pastreaza superioritatea militara generala inclusiv prin capacitatile care pot fi aduse in Marea Neagra din alte zone. NATO a raspuns prin masuri de reasigurare strategica, inclusiv prin exercitii militare”, a mai declarat el.
Metamorfoza „fortaretei Crimeea”
Intr-un documentar difuzat recent de postul public de televiziune al Rusiei – Rossia 1 – liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a afirmat ca militarii rusi au transformat Crimeea intr-o fortareata, aparata atat dinspre uscat, cat si dinspre mare. Rusia a desfasurat in Crimeea baterii de rachete de coasta, dotate cu rachete antinavale Yakhont / Onyx „Bastion”, a recunoscut presedintele rus, adaugand ca aceste sisteme au fost instalate in asa fel incat sa poata fi vazute dinspre mare si de sateliti, pentru a descuraja orice fel de tentativa de atac impotriva peninsulei. ”Bastion’ este un sistem defensiv, destinat sa apere coasta, teritoriul. El nu ataca pe nimeni, dar este o arma eficienta, moderna, de inalta precizie. Nimeni nu are deocamdata un astfel de sistem (in afara Rusiei). Acesta este astazi cel mai eficient sistem de coasta din lume. Da, la un moment dat, pentru a da de inteles tuturor ca (peninsula) Crimeea este foarte bine aparata, noi am transferat acolo sisteme Bastion’, a admis Putin, care a recunoscut ca Rusia era ‘pregatita’ sa plaseze in stare de alerta fortele sale nucleare in martie 2014 in cazul unei interventii militare occidentale in Crimeea.
UE si SUA pregatesc noi sanctiuni pentru Rusia
In tot acest timp, Occidentul refuza sa recunoasca alipirea Crimeei la Rusia, chiar daca recent rusii au sarabatorit un an de la acest eveniment. Cancelarul german Angela Merkel, a declarat marti ca anexarea Peninsulei Crimeea de catre Rusia in martie 2014 a fost o incalcare grava a reglementarilor internationale, ce a periciplicat pacea in Europa. „Este important ca, in pofida acestei situatii, sa lucram pentru gasirea unei solutii politice si sa nu incetam eforturile pana cand nu va fi restabilita integritatea teritoriala a Ucrainei, cu includerea Crimeei”, a adaugat Merkel. Daca va fi necesar, Uniunea Europeana este pregatita sa impuna noi sanctiuni Rusiei. „Nu vrem noi sanctiuni. Dar, daca nu va fi o alta cale, va trebui sa le aplicam”, a atras atentia cancelarul german. La randul sau, presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut aplicarea de noi sanctiuni Rusiei daca armistitiul din Ucraina, in vigoare din 15 februarie, nu va fi respectat. „Sper ca, in cazul in care armistitiul nu va fi respectat, liderii europeni vor atrage atentia ca sanctiunile contra Rusiei ar putea fi intensificate”, a spus Porosenko. La randul sau, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat ca sanctiunile economice europene impotriva Rusiei ar trebui mentinute dupa luna iulie, atunci cand acestea expira, intr-un interviu publicat luni de un numar de cinci ziare europene, intre care si Le Figaro. ‘Daca UE ar reduce dispozitivul in aceasta vara, relatia transatlantica ar intra intr-un stadiu foarte critic’, a adaugat Tusk, la o saptamana dupa o vizita la Washington pe 9 martie. ‘Presedintele Barack Obama a fost foarte clar atunci cand m-a primit in urma cu cateva zile la Casa Alba: SUA pot accepta acordurile de la Minsk, insa mentinerea sanctiunilor ii va convinge ca ramanem impreuna (impotriva Rusiei)’, a subliniat el. ‘Fara presiune, punerea in aplicare a acordurilor de la Minsk este irealizabila’, a adaugat Tusk, intrebat in legatura cu necesitatea ca Ucraina sa recastige controlul la frontiera cu Rusia. ‘Acordul de la Minsk nu prevede aplicarea completa /a angajamentelor luate/ decat la finalul anului cel mai devreme’, a mai spus Tusk, in sprijinul declaratiilor sale.
Suprimare etnica
De asemenea, SUA au acuzat luni Moscova de reprimarea populatiilor minoritare din Crimeea si a promis continuarea sanctiunilor impuse Rusiei in urma anexarii acestei peninsule ucrainene acum un an. „in cursul anului trecut, Rusia a fost implicata intr-o reprimare masiva a minoritatilor nationale din Crimeea, inclusiv a tatarilor”, ai caror membri au fost fortati „sa fuga sau sa se ascunda”, a acuzat purtatoarea de cuvant a Departamentului american de Stat, Jennifer Psaki. „Aceste acte sunt inacceptabile si cerem Rusiei sa nu comita alte incalcari”, a adaugat ea, dand asigurari, totodata, ca „pozitia noastra cu privire la Crimeea nu s-a schimbat”. „In contextul in care Rusia incearca sa justifice in mod cinic (…) «eliberarea» Crimeei, noi reafirmam ca sanctiunile impuse (ca urmare a anexarii) Crimeei vor ramane in vigoare atata timp cat va continua ocupatia” rusa, a anuntat Psaki.
Mobilizare ruseasca pe mari
Mobilizarea militara a Rusiei in sa nu se desfasoara doar in zona Marii Negre. Luni, Vladimir Putin a ordonat plasarea in stare de alerta maxima a Flotei Nordului, precum si a unor unitati separate din cadrul Districtului militar Vest si a fortelor aeropurtate in vederea unei inspectii surpriza, a declarat ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu. La aceasta inspectie de verificare inopinata a starii de pregatire de lupta participa 38.000 de soldati, 3.360 de tehnica militara, 41 de nave, 15 submarine, 110 avioane si elicoptere, a indicat ministrul Soigu. In acelasi timp, comandantilor diferitelor tipuri de arme, sefilor directiilor centrale din Ministerul Apararii le-au fost inmanate deja pachete cu planul viitoarelor exercitii ce vor trebui desfasurate in cazul acestei inspectii surpriza. Serviciul de presa al Districtului militar Sud a anuntat ca o nava cu rachete ‘Daghestan’ din flotila rusa din Marea Caspica a parasit luni portul si a iesit in larg pentru exercitii de tragere cu rachete, aplicatii in care va fi implicata si artileria.
