Echilibrul militar la Marea Neagra, pus in balans de Rusia si NATO

, , , , , , , ,
 

russian fleet

Zona Marii Negre a devenit una extrem de agitata dupa anexarea Crimeea anul trecut la Federatia Rusa. Echilibrul de forte la Marea Neagra a fost contrabalansat dupa sporirea influentei Rusiei in zona prin oficializarea Sevastopolului drept port rusesc si totodata prin capturarea unei bune parti din flota ucraineana ancorata in porturile Crimeei. In ultimele saptamani activitati militare din regiunea Marii Negre s-au intensificat devenind un teritoriu disputat prin exercitii disuasive de NATO si Rusia. Avioanele rusesti supervizeaza exercitiile NATO ce au loc in prezent in Marea Neagra si nu dau in laturi de face gesturi provocatoare. Astfel, un avion spion rusesc a zburat luni deasupra fregatei Regina Maria care participa la un exercitiu NATO in Marea Neagra. Fregata Regina Maria efectueaza exercitiile alaturi de alte 11 fregate din NATO. NATO desfasoara ample manevre navale din Marea Neagra, la care participa si Romania. Alte exercitii ale Aliantei Nord Atlantice au loc acum in vestul Europei, in Marea Britanie, Norvegia si Germania. Raportorul Parlamentului European pentru situatia strategica si militara in bazinul Marii Negre dupa anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia, Ioan Mircea Pascu, a avertizat ca puterea militara a Rusiei in Marea Neagra crescut considerabil din 2014. “in timp ce la Moscova se aniverseaza un an de cand Rusia a anexat ilegal Crimeea, noi credem ca ar fi mai potrivit sa vorbim despre o comemorare. Aceasta comemorare este cu atat mai semnificativa, cu cat presedintele (rus Vladimir) Putin a recunoscut recent participarea directa a ofiterilor de informatii ai fortelor armate ruse in Crimeea inainte de anexare (in pofida nenumaratelor declaratii oficiale de pana acum, care au negat orice implicare directa a militarilor rusi)”, a punctat Ioan Mircea Pascu in interventia sa., citat de Agerpres. “Daca analizam situatia actuala din Europa de Est, atat cea din flancul nordic, cat si din flancul sudic, putem vedea ca pentru statele din flancul nordic, indeosebi pentru statele baltice care au facut parte din fosta Uniune Sovietica, exista o teama justificata si foarte importanta privind actiunile viitoare ale Rusiei, pentru ca nu se poate sti unde se va opri politica acesteia de recuperare, de ‘reconquista'”, a adaugat el.

Un nou Kaliningrad

“in acelasi timp, anexarea ilegala a Crimeii a generat o schimbare strategica majora concreta in flancul sudic. Prin anexarea intregii peninsule si nu doar a Sevastopului si a celorlalte doua baze navale adiacente pe care le-a avut inainte, Rusia si-a creat practic o platforma avansata de tipul Kaliningrad de la Marea Baltica, insa de data aceasta in Marea Neagra”, a mai spus Ioan Mircea Pascu. El a atras totodata atentia ca “situatia din Marea Neagra devine din ce in ce mai complexa”. “Pana la al doilea acord de la Minsk, Rusia a presat foarte mult pentru un coridor terestru care sa uneasca Crimea cu teritoriul controlat de Rusia in Ucraina (cu Mariupolul ca orasul cheie pentru acest efort) si a testat un al doilea coridor care ar uni Crimeea cu Transnistria (cu punctul cheie la Odesa), fara sa aiba o operatiune militara de amploarea celei de la Mariupol”, a precizat eurodeputatul PSD.

“Acum un an, prezenta fortelor ruse din Crimeea era limitata la baza navala de la Sevastopol si la alte doua baze navale adiacente pentru flota ruseasca a Marii Negre, la 2-3 aeroporturi si o brigada de infanterie marina care apara bazele existente. Dupa un an de la anexarea ilegala a Crimeii, situatia strategica si militara din bazinul Marii Negre s-a schimbat dramatic: forta de aparare a flotei ruse la Marea Neagra devine in realitate o grupare militara de lovire, cu potential ofensiv insemnat, inclusiv de debarcare, in cazul in care Rusia intra in posesia navelor franceze de tip Mistral”, a subliniat Pascu.”Cred ca echilibrul militar din regiune s-a schimbat in favoarea Rusiei, desi NATO isi pastreaza superioritatea militara generala inclusiv prin capacitatile care pot fi aduse in Marea Neagra din alte zone. NATO a raspuns prin masuri de reasigurare strategica, inclusiv prin exercitii militare”, a mai declarat el.

Metamorfoza „fortaretei Crimeea”

Intr-un documentar difuzat recent de postul public de televiziune al Rusiei – Rossia 1 – liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a afirmat ca militarii rusi au transformat Crimeea intr-o fortareata, aparata atat dinspre uscat, cat si dinspre mare. Rusia a desfasurat in Crimeea baterii de rachete de coasta, dotate cu rachete antinavale Yakhont / Onyx “Bastion”, a recunoscut presedintele rus, adaugand ca aceste sisteme au fost instalate in asa fel incat sa poata fi vazute dinspre mare si de sateliti, pentru a descuraja orice fel de tentativa de atac impotriva peninsulei. ”Bastion’ este un sistem defensiv, destinat sa apere coasta, teritoriul. El nu ataca pe nimeni, dar este o arma eficienta, moderna, de inalta precizie. Nimeni nu are deocamdata un astfel de sistem (in afara Rusiei). Acesta este astazi cel mai eficient sistem de coasta din lume. Da, la un moment dat, pentru a da de inteles tuturor ca (peninsula) Crimeea este foarte bine aparata, noi am transferat acolo sisteme Bastion’, a admis Putin, care a recunoscut ca Rusia era ‘pregatita’ sa plaseze in stare de alerta fortele sale nucleare in martie 2014 in cazul unei interventii militare occidentale in Crimeea.

UE si SUA pregatesc noi sanctiuni pentru Rusia

In tot acest timp, Occidentul refuza sa recunoasca alipirea Crimeei la Rusia, chiar daca recent rusii au sarabatorit un an de la acest eveniment. Cancelarul german Angela Merkel, a declarat marti ca anexarea Peninsulei Crimeea de catre Rusia in martie 2014 a fost o incalcare grava a reglementarilor internationale, ce a periciplicat pacea in Europa. “Este important ca, in pofida acestei situatii, sa lucram pentru gasirea unei solutii politice si sa nu incetam eforturile pana cand nu va fi restabilita integritatea teritoriala a Ucrainei, cu includerea Crimeei”, a adaugat Merkel. Daca va fi necesar, Uniunea Europeana este pregatita sa impuna noi sanctiuni Rusiei. “Nu vrem noi sanctiuni. Dar, daca nu va fi o alta cale, va trebui sa le aplicam”, a atras atentia cancelarul german. La randul sau, presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut aplicarea de noi sanctiuni Rusiei daca armistitiul din Ucraina, in vigoare din 15 februarie, nu va fi respectat. “Sper ca, in cazul in care armistitiul nu va fi respectat, liderii europeni vor atrage atentia ca sanctiunile contra Rusiei ar putea fi intensificate”, a spus Porosenko. La randul sau, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat ca sanctiunile economice europene impotriva Rusiei ar trebui mentinute dupa luna iulie, atunci cand acestea expira, intr-un interviu publicat luni de un numar de cinci ziare europene, intre care si Le Figaro. ‘Daca UE ar reduce dispozitivul in aceasta vara, relatia transatlantica ar intra intr-un stadiu foarte critic’, a adaugat Tusk, la o saptamana dupa o vizita la Washington pe 9 martie. ‘Presedintele Barack Obama a fost foarte clar atunci cand m-a primit in urma cu cateva zile la Casa Alba: SUA pot accepta acordurile de la Minsk, insa mentinerea sanctiunilor ii va convinge ca ramanem impreuna (impotriva Rusiei)’, a subliniat el. ‘Fara presiune, punerea in aplicare a acordurilor de la Minsk este irealizabila’, a adaugat Tusk, intrebat in legatura cu necesitatea ca Ucraina sa recastige controlul la frontiera cu Rusia. ‘Acordul de la Minsk nu prevede aplicarea completa /a angajamentelor luate/ decat la finalul anului cel mai devreme’, a mai spus Tusk, in sprijinul declaratiilor sale.

Suprimare etnica

De asemenea, SUA au acuzat luni Moscova de reprimarea populatiilor minoritare din Crimeea si a promis continuarea sanctiunilor impuse Rusiei in urma anexarii acestei peninsule ucrainene acum un an. “in cursul anului trecut, Rusia a fost implicata intr-o reprimare masiva a minoritatilor nationale din Crimeea, inclusiv a tatarilor”, ai caror membri au fost fortati “sa fuga sau sa se ascunda”, a acuzat purtatoarea de cuvant a Departamentului american de Stat, Jennifer Psaki. “Aceste acte sunt inacceptabile si cerem Rusiei sa nu comita alte incalcari”, a adaugat ea, dand asigurari, totodata, ca “pozitia noastra cu privire la Crimeea nu s-a schimbat”. “In contextul in care Rusia incearca sa justifice in mod cinic (…) «eliberarea» Crimeei, noi reafirmam ca sanctiunile impuse (ca urmare a anexarii) Crimeei vor ramane in vigoare atata timp cat va continua ocupatia” rusa, a anuntat Psaki.

Mobilizare ruseasca pe mari

Mobilizarea militara a Rusiei in sa nu se desfasoara doar in zona Marii Negre. Luni, Vladimir Putin a ordonat plasarea in stare de alerta maxima a Flotei Nordului, precum si a unor unitati separate din cadrul Districtului militar Vest si a fortelor aeropurtate in vederea unei inspectii surpriza, a declarat ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu. La aceasta inspectie de verificare inopinata a starii de pregatire de lupta participa 38.000 de soldati, 3.360 de tehnica militara, 41 de nave, 15 submarine, 110 avioane si elicoptere, a indicat ministrul Soigu. In acelasi timp, comandantilor diferitelor tipuri de arme, sefilor directiilor centrale din Ministerul Apararii le-au fost inmanate deja pachete cu planul viitoarelor exercitii ce vor trebui desfasurate in cazul acestei inspectii surpriza. Serviciul de presa al Districtului militar Sud a anuntat ca o nava cu rachete ‘Daghestan’ din flotila rusa din Marea Caspica a parasit luni portul si a iesit in larg pentru exercitii de tragere cu rachete, aplicatii in care va fi implicata si artileria.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *