de Razvan Iorga | oct. 14, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia ar putea recunoaste independenta Transnistriei daca Republica Moldova isi va pierde suveranitatea sau neutralitatea, afirma un diplomat rus, citat de pagina online a agentiei RIA Novosti. Republica Moldova si Transnistria nu si-au mai nuantat pozitiile de la jumatatea anilor 1990, dar este necesar un compromis pentru depasirea actualului impas, afirma Serghei Gubarev, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Rusiei. „Daca nu se va gasi nicio solutie, este timpul sa analizam un Plan B”, a declarat Gubarev in cursul unei conferinte organizata in capitala regiunii separatiste Transnistria, Tiraspol. Totodata,acesta a declarat ca parțile trebuie sa elaboreze un plan final de reglementare a conflictului transnistrean in baza unui compromis. „Scopul negocierilor este construirea in continuare a co-existenței Tiraspolului si Chisinaului. Ce forma si ce model vor fi alese trebuie sa decida Tiraspolul si Chisinaul. Cheia problemei transnistrene se afla nu la Moscova, nu la Kiev, nu la Viena, nu la Bruxelles, nu la Washington. Cheia pentru rezolvarea problemei transnistrene se afla la Chisinau si Tiraspol”, a adaugat Gubarev. in opinia acestuia, situatia actuala in procesul de negocieri corespunde cu situatia de la mijlocul anilor 90 ai secolului XX. „Cu toate acestea, mi se pare, ca este necesar de gasit o solutie reciproc satisfacatoare in aceasta problema. in cazul in care solutia nu va fi gasita, atunci vom purcede la analiza planului B”, a precizat oficialul rus, fara a da detlaii despre ce fel de plan este vorba.
de Anatol Terzi | oct. 12, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin, care şi-a amânat vizita pe care urma să o efectueze luni, la Ankara, este aşteptat în Turcia la 3 decembrie, a anunţat joi biroul de presă al premierului turc Recep Tayyip Erdogan.
„A treia şedinţă a Consiliului de cooperare turco-rus va avea loc la 3 decembrie la Ankara (…) sub copreşedinţia premierului Erdogan şi a preşedintelui rus”, precizează comunicatul. Potrivit textului, amânarea vizitei preşedintelui rus în Turcia a fost convenită de cei doi lideri în timpul unei convorbiri telefonice ce a avut loc la 8 octombrie. Anterior, mass-media rusă, citându-l pe Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, a scris că Vladimir Putin şi-a amânat vizita oficială în Turcia pe o perioadă nedeterminată.
Relaţiile dintre Rusia şi Turcia au devenit tensionate după ce avionul sirian A320, care zbura de la Moscova la Damasc, a fost miercuri forţat de avioane de vânătoare turceşti F-16 să aterizeze la Ankara. Diplomaţia rusă a condamnat incidentul şi a declarat că aşteaptă explicaţii din partea Turciei. Ministerul turc al Afacerilor Externe a respins joi acuzaţiile lansate de Damasc şi de Moscova cu privire la punerea în pericol a pasagerilor aflaţi la bordul unui avion sirian interceptat miercuri pe teritoriul turc pentru un control asupra încărcăturii de la bord. „Îngrijorările exprimate cu privire la punerea în pericol a vieţii pasagerilor şi a siguranţei acestora sunt nefondate”, a afirmat ministerul într-un comunicat.
„De la aterizarea avionului au fost luate toate măsurile pentru a asigura securitatea pasagerilor şi pentru a răspunde nevoilor acestora”, subliniază comunicatul, precizând că aceştia au fost invitaţi să meargă în sala de aşteptare din aeroport până la finalizarea operaţiunilor de control, dar că cei mai mulţi au preferat să rămână la bord. Totodată, în comunicat se precizează că „o echipă sanitară şi o ambulanţă au fost în alertă” pe timpul procedurii. Echipajul avionului, care efectua un zbor de la Moscova la Damasc, a fost informat că aparatul de zbor va fi controlat „în timp ce survola Marea Neagră, având astfel posibilitatea de a face cale întoarsă”, a adăugat ministerul citat.
Analiştii ruşi dau vina pe NATO
În timp ce diplomaţia rusă a condamnat incidentul şi a declarat că aşteaptă explicaţii de la Ankara, o serie de experţi de la Moscova l-au catalogat deja ca pe un “demers antirusesc”, care, în opinia lor, va duce la tensionarea relaţiilor dintre Rusia şi Turcia.
De exemplu, colonelul (r) Oleg Kulalov, de la Universitatea Militară a armatei ruse, a afirmat că “gestul Turciei a fost într-o oarecare măsură neaşteptat” şi relevă faptul că în guvernul de la Ankara predomină linia unei agravări a relaţiilor cu Rusia privind problema siriană. El a mai presupus că se pare că partea turcă a fost încurajată de declaraţiile recente ale secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, privitor la un posibil sprijin în sens literal în cazul unui conflict între Turcia şi Siria.
de Anatol Terzi | oct. 12, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia este singurul actor internaţional capabil să oprească programul nuclear al Iranului fără să recurgă la forţă sau la sancţiuni împovărătoare, a afirmat joi preşedintele Knessetului israelian, Reuven Rivlin.
„Numai Rusia este capabilă să oprească programul nuclear al Iranului fără să recurgă la sancţiuni sau la mijloace militare”, a declarat Rivlin în prezenţa ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, în cursul unei vizite efectuate la Moscova, potrivit unui comunicat dat publicităţii de biroul său. Rusia are „nu numai posibilitatea, ci şi datoria” să profite de legăturile sale strânse cu Iranul pentru a convinge Teheranul să renunţe la ambiţiile nucleare, a adăugat el.
Israelul şi cea mai mare parte a comunităţii internaţionale acuză Iranul că vrea să se doteze cu arme atomice sub acoperirea uni program civil, fapt respins categoric de autorităţile de la Teheran. Statul evreu, prezentat adeseori ca singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, apreciază că o eventuală armă atomică iraniană i-ar ameninţa existenţa şi intenţionează să lovească instalaţiile nucleare iraniene. Ministerul rus de Externe a confirmat că această problemă a fost abordată în timpul discuţiilor dintre Lavrov şi Rivlin, fără să ofere detalii despre natura exactă a subiectelor de pe ordinea de zi a întâlnirii.
În legătură cu conflictul din Siria, Rivlin a menţionat că sprijinul acordat de Rusia preşedintelui Bashar al-Assad, care încearcă din martie 2011 să înăbuşe în sânge o revoltă cu un caracter tot mai militarizat, ar putea avea efect de bumerang. „Susţinerea lui Assad va duce la o situaţie în care armele neconvenţionale vor ajunge să cadă în mâinile organizaţiilor teroriste ce vor ameninţa si Rusia”, a mai afirmat demnitarul israelian.
de Razvan Iorga | oct. 11, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Recentele discutii legate de pretul gazului rusesc livrat de Moscova catre Chisinau nu au fost privite cu ochi buni de Bruxelles, acolo unde au fost catalogate drept santaj. Decizia recenta a premierul Vlad Filat de a cere UE amanarea pana in 2020 a aplicarii tuturor prevederilor acordului energetic cu Uniunea Europeana a produs de asemenea iritare la Bruxelles. In acest context, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a indemnat statele membre ale Uniunii Europene sa sustina Republica Moldova in confruntarea acesteia cu Federatia Rusa in problema aprovizionarii sale cu energie. Acesta a acuzat autoritatile ruse de „santaj pur” si a declarat ca, comportamentul Moscovei fata de Republica Moldova este unul „inacceptabil”. Totodata, Oettinger a cerut statelor membre ale UE sa aiba „o abordare comuna” si „un mesaj clar” care vor ajuta sa faca fata amenintarilor venite din partea Rusiei. Potrivit sursei, Federatia Rusa dezaproba Comunitatea Energetica Europeana si, in special participarea Ucrainei si Republicii Moldova in aceasta organizatie.
„Politica momelii energetice”, condamnata de Bruxelles
Rusia a ademenit Belarusul sa nu intre in Comunitatea cu preturi reduse la energie. Oettinger a declarat ca Rusia ramane cel mai important partener al UE la capitolul livrare de carbune, petrol si gaze „si este in interesul nostru sa prelungim acest parteneriat pe o baza stabila”. insa, a adaugat oficialul european „nu poate fi acceptata nicio presiune asupra Republicii Moldova”. „intrebarea pentru UE este, daca acceptam aceasta presiune sau nu? Putem spune partenerilor nostri rusi: daca aplica astfel de masuri… atunci noi nu putem avea incredere pe termen lung in problema securitatii energetice. in aceste conditii, Republica Moldova este un test pentru un parteneriat echitabil”, a declarat in aceasta saptamana la Bruxelles, Oettinger. „Partenerii nostri rusi ar trebui sa vada ca exista o abordare comuna din partea membrelor UE, iar Putin nu poate juca de-a „dezbina si-conduce”, a mai spus Comisarul european pentru energie.
Chisinaul dupa Minsk
Totodata, Oettinger a avertizat Moldova ca „cel care paraseste Comunitatea Energetica Europeana indirect paraseste parteneriatul cu UE. Iar astfel, poate deveni urmatorul Belarus”, a conchis sursa. La finele lunii trecute, Filat a declarat ca este gata sa cedeze presiunilor Moscovei si sa ceara amanarea planurilor energetice cu UE. „Vom solicita extinderea termenului de implementare a prevederilor Pachetului III, in cadrul Interministerialei care va avea loc la Muntenegru in data de 18 octombrie. Asa cum se prevede la ora actuală, termenul este 2016, noi vom cere o extindere pentru 2020. Ceea ce ar oferi o perioadă de timp suficientă pentru ca organizarea ulterioară a Moldovagaz să ofere, cum spuneam anterior, garanţii, pentru investiţiile efectuate. Am vorbit si despre reorganizarea Modovagaz”, a declarat premierul Vlad Filat intr-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă.
de Razvan Iorga | oct. 11, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Necesitatea gasirii unor solutii alternative la gazul rusescu impinge Romania sa faca eforturi pentru a intari relatiile bilaterale cu statele din zona Caucazului si a Asiei Centrale, zone bogate in resurse gazifere si petroliere. Presedintele Traian Basescu efectueaza, joi si vineri, o vizita oficiala in Turkmenistan, la invitatia omologului sau turkmen, Gurbanguli Berdamuhamedov. Potrivit Administratiei Prezidentiale, pe agenda intalnirii dintre cei doi sefi de stat figureaza semnarea ”Planului de actiuni pentru transpunerea in practica a termenilor „Declaratiei Comune Prezidentiale”, in cadrul strategiei pentru consolidarea relatiilor romano-turkmene, in special in domeniul energetic. „in acest sens, o miza importanta a colaborarii bilaterale o reprezinta cresterea volumului schimburilor comerciale si a investitiilor intre Romania si Turkmenistan. Dincolo de segmentul energetic, constructiile, IT-ul, agricultura, industria textila, managementul resurselor de apa si sanatatea publica sunt cateva dintre sectoarele de interes comun care au fost identificate ca avand un bun potential de cooperare”, informeaza Presedintia. Programul presedintelui Traian Basescu cuprinde, printre altele, vizite la Monumentul Constitutiei si la Muzeul National Principal al Turkmenistanului.
Obiectiv: cresterea legaturilor economice
Romania a recunoscut independenta de stat a Turkmenistanului pe 20 decembrie 1991, relatiile diplomatice intre cele doua state fiind stabilite la 21 iulie 1992. in 1994, presedintii celor doua tari au semnat, la Bucuresti, Declaratia privind relatiile de prietenie si colaborare intre Romania si Republica Turkmenistan. La invitatia lui Traian Basescu, presedintele Gurbanguli Berdamuhamedov a efectuat vizite oficiale in Romania pe 16 si 17 iulie 2008 si intre 11 si 13 mai 2011. La randul sau, presedintele Basescu a efectuat o vizita in Republica Turkmenistan, in perioada 21 – 22 iulie 2009, la invitatia omologului sau. Din punct de vedere economic, in 2011, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 60,24 milioane dolari. La 31 decembrie 2009 erau inregistrate, in Romania, trei societati comerciale cu un capital turkmen investit de 48,7 mii dolari, ocupand locul 127 in topul investitorilor straini la noi in tara.
de Anatol Terzi | oct. 11, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Un avion sirian de pasageri, suspectat că transporta arme, a fost obligat de către aviaţia militară turcă să aterizeze miercuri seară la Ankara.
Aparatul care transporta 35 de pasageri a fost escortat de avioane ale aviaţiei militare turce şi constrâns să aterizeze pe aeroportul Esenboga din Ankara pentru a fi supus controalelor, scrie presa turcă. O sursă din cadrul Ministerului rus de Externe a făcut cunoscut miercuri seară că la bordul avionului sirian interceptat de Turcia între Moscova şi Damasc se aflau 17 cetăţeni ruşi şi că Rusia a cerut explicaţii autorităţilor de la Ankara în urma acestui incident. „Conform primelor informaţii ce trebuie însă verificate, la bordul avionului se aflau 17 cetăţeni ruşi, inclusiv copii”, a declarat această sursă, precizând că diplomaţi ruşi s-au deplasat la aeroportul din Ankara pentru a le proteja interesele. „Ambasada Rusiei în Turcia s-a adresat imediat Ministerului turc de Externe pentru a cere explicaţii şi a pus problema accesului la cetăţenii ruşi care se puteau afla la bordul acestei curse regulate între Moscova şi Damasc”, a adăugat sursa respectivă.
Aparatul sirian, un Airbus A-320, a fost escortat miercuri seară de două avioane de tipul F4 (alte surse vorbesc despre F-16 – n.red.) ale aviaţiei militare turce şi constrâns să aterizeze pe aeroportul Esenboga din Ankara pentru un control de securitate. Avionul de pasageri sirian a putut să-şi continue zborul abia după nouă ore după ce a fost obligat să efectueze aterizarea forţată. Autorităţile turce au confiscat o parte dintr-o încărcătură considerată sensibilă. Potrivit presei turce, este vorba de echipamente de comunicaţii, de staţii radio şi de dispozitive de bruiaj, care blochează sau întrerup semnalele radio emise de telefoanele mobile. Canalul turc de televiziune NTV a specificat, într-o relatare, că la percheziţie autorităţile turce au descoperit un obiect asemănător cu „o parte a unei rachete”. CNN Turk a transmis la rândul său că obiectul era „parte a unui sistem de arme”, fără alte precizări.
Decizia autorităţilor turce avea la bază informaţii provenind de la serviciile secrete, conform cărora la bordul avionului care venea de la Moscova şi se îndrepta spre Damasc se afla o încărcătura cu destinaţie „non-civilă”. Ministrul de externe Ahmet Davutoglu a subliniat într-o intervenţie la un post local de televiziune că operaţiunea s-a desfăşurat în strictă conformitate cu legislaţia internaţională.
