de Razvan Iorga | feb. 20, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Întrevedere la MAE român între secretarul de stat, Bogdan Aurescu și adjunctul ministrului afacerilor externe al Federatiei Ruse, Vladimir Titov
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat, marti, adjunctului ministrului afacerilor externe al Federatiei Ruse, Vladimir Titov, evolutiile din cadrul proiectului amplasarii elementelor scutului antiracheta in Romania. Bogdan Aurescu si Vladimir Titov au facut un schimb de opinii substantial si detaliat privind segmentele politic, economic, cultural-educational si juridic ale agendei bilaterale. Dimensiunea bilaterala a agendei a fost completata cu un schimb de opinii asupra parteneriatelor UE-Rusia si NATO-Rusia, a evolutiilor in plan regional si international, o atentie speciala fiind acordata regiunii Marii Negre si Vecinatatii Estice, informeaza MAE. Cei doi demnitari au discutat, totodata, stadiul actual si perspectivele de solutionare ale conflictului transnistrean, inclusiv in contextul rundei „5+2” in curs de la Lvov (18-20 februarie). Bogdan Aurescu a reiterat pozitia partii romane privind necesitatea inregistrarii de progrese pe fondul reglementarii, in cadrul de solutionare „5+2”, pornind de la premisa ca o solutie a dosarului trebuie sa respecte suveranitatea si integritatea teritoriala ale Republicii Moldova.
Tezaurul de la Moscova, pe masa discutiilor
Totodata, a exprimat increderea ca activitatea Comisiei Comune privind studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc va fi reluata cu bune rezultate in luna martie, astfel cum au convenit, la Moscova, in luna octombrie 2012, co-presedintii acestui for bilateral. Bogdan Aurescu si Vladimir Titov au facut un schimb de opinii substantial si detaliat privind segmentele politic, economic, cultural-educational si juridic ale agendei bilaterale. Dimensiunea bilaterala a agendei a fost completata cu un schimb de opinii asupra parteneriatelor UE-Rusia si NATO-Rusia, a evolutiilor in plan regional si international, o atentie speciala fiind acordata regiunii Marii Negre si Vecinatatii Estice, informeaza MAE. Cei doi demnitari au discutat, totodata, stadiul actual si perspectivele de solutionare ale conflictului transnistrean, inclusiv in contextul rundei „5+2” in curs de la Lvov (18-20 februarie). Bogdan Aurescu a reiterat pozitia partii romane privind necesitatea inregistrarii de progrese pe fondul reglementarii, in cadrul de solutionare „5+2”, pornind de la premisa ca o solutie a dosarului trebuie sa respecte suveranitatea si integritatea teritoriala ale Republicii Moldova. in cadrul consultarilor, oficialul roman a facut si o prezentarea a evolutiilor legate de implementarea Acordului privind amplasarea pe teritoriul Romaniei a sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice si a exprimat speranta ca dialogul NATO-Rusia in domeniu va progresa. Totodata, a exprimat increderea ca activitatea Comisiei Comune privind studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc va fi reluata cu bune rezultate in luna martie, astfel cum au convenit, la Moscova, in luna octombrie 2012, co-presedintii acestui for bilateral. A avut loc si un schimb de vederi privind dosare aflate in atentia comunitatii internationale precum situatia din Siria, dosarul iranian si programul nuclear nord-coreean.
Cooperare stiintifica
Discutiile au evidentiat si importanta valorificarii rezultatelor bune inregistrate in planul cooperarii economice si comerciale in ultimii doi ani, Federatia Rusa fiind al 6-lea partener comercial al Romaniei si al doilea partener din afara UE. Secretarul de stat roman a mentionat importanta sesiunii din acest an a Comisiei Interguvernamentale Mixte pentru colaborare economica si tehnico-stiintifica. A fost trecut in revista si stadiul finalizarii diverselor acorduri bilaterale in negociere. Oficialul roman a reluat propunerea de creare a unui Forum bilateral al societatii civile, care sa permita o mai buna cunoastere a celor doua societati, respectiv dezvoltarea relatiilor inter-umane si la nivelul societatii civile. Bogdan Aurescu a acceptat invitatia omologului rus privind organizarea unei noi runde de consultari, la acest nivel, la Moscova, anunta MAE. Ministrul afacerilor externe a reconfirmat dorinta partii romane de abordare a dialogului romano-rus pe baza unei agende constructive si pragmatice, cu rezultate concrete in beneficiul comun, care sa valorifice si contextul special al anului 2013: aniversarea a 10 ani de la semnarea Tratatului din 4 iulie 2003 privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre cele doua state, respectiv celebrarea a 135 de ani de relatii diplomatice bilaterale.
de Vitalie Goncearov | feb. 19, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sefului statului armean in exercitiu Serge Sarkisian a fost reales la alegerile prezidentiale cu 58,64% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale complete anuntate in noaptea de luni spre marti. Comisia Electorala Centrala a precizat ca rezultatele obtinute in toate sectiile de votare, dupa alegerile de luni, arata ca fostul ministru al afacerilor externe Raffi Hovannisian se plaseaza al doilea cu 36,75% din voturi. Acesta a refuzat sa recunoasca rezultatele preliminare si afirma ca el este adevaratul invingator al alegerilor. El i-a cerut lui Sarkisian sa-si recunoasca infrangerea, evocand numeroase nereguli electorale. Dar Eduard Sarmazanov, purtator de cuvant al Partidului Republican al lui Serge Sarkisian, a replicat ca acest scrutin reprezinta „cele mai bune alegeri din istoria Armeniei independente. El arata ca procesele democratice sunt ireversibile”, a spus el. Politia a dezmintit de asemenea acuzatiile candidatului invins drept „fictiune”. in 2008, victoria lui Sarkissian la alegerile prezidentiale, contestata de asemenea de catre opozitie, a declansat manifestatii, care au degenerat in confruntari dupa interventia politiei si s-au soldat cu zece morti.
OSCE constata validitatea
Alegerile prezidentiale din Armenia, castigate de catre presedintele in exercitiu Serge Sarkissian, au fost marcate de progrese, dar si de lipsa concurentei, a apreciat marti Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). „Aceste alegeri au aratat imbunatatiri, dar a lipsit concurenta adevarata”, a anuntat, citat intr-un comunicat, Tonino Picula, seful misiunii observatorilor din cadrul Adunarii Parlamentare a OSCE. „Suntem multumiti sa notam progrese pe mai multe aspecte, dar concurenta este esentiala daca Armenia vrea sa raspunda aspiratiilor poporului sau pentru o democratie puternica si angajanta”, a adaugat el. Potrivit observatorilor, libertatile, mai ales dreptul de a face campanie liber, au fost „in general respectate”. Ei au mai constatat la nivel local „o folosire proasta a resurselor administrative si presiuni asupra angajatilor din domeniul public pentru a participa la alegeri si evenimente in cadrul campaniei”. Inainte de cel de-al doilea tur de scrutin, la sfarsitul lunii ianuarie, politia a retinut doi barbati banuiti ca ar fi ranit, cu o arma de foc unul dintre candidatii la alegerile prezidentiale din Armenia. Cei doi barbati, Cacitur Poguissian, 47 de ani, si Samvel Harutiunian, 41 de ani,’sunt suspectati ca ar fi comis un atac impotriva candidatului la alegerile prezidentiale Paruir Airikian’, preciza un comunicat al serviciilor speciale ale Armeniei. Paruir Airikian, un fost disident sovietic, liderul al partidului de opozitie ‘Autodeterminarea Nationala’, a fost ranit prin impuscare in centrul Erevanului la 31 ianuarie.
de Camelia Rada | feb. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk si emisarul Kremlinului, Dmitri Rogozin
Noul concept de politica externa al Moscovei include rezolvarea diferendului dintre Chisinau si Tiraspol pe scheletul acelorasi principiile frumos enuntate, dar care in practica nu se regasesc niciodata. Diplomatia moscovita precizeaza ca Federatia Rusa va continua sa se implice in identificarea unor soluții pentru conflictul transnistrean bazandu-se pe respectarea suveranitații, integritații teritoriale și a neutralitații Republicii Moldova, in vederea “determinarii unui statut special pentru Transnistria”. Numai ca in practica Moscova sprijina vadit, financiar si militar, regimului separatist de la Tiraspol iar in ultimul an Rusia si-a intensificat si demersurile pentru stabilirea si intarirea unor legaturi diplomatice solide, fapt asimilat recunosterii de facto a acestei entitati separatiste. Toate acestea consumandu-se in paralel cu statul oficial de mediator al Rusiei in cadrul acestui dosar. Rusia a avut de asemenea grija, in urma ultimei intalniri de luna trecuta dintre seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov si omologul sau ucrainean Leonid Kojara, ca Ucraina sa nu impinga pe agenda discutiilor care se poarta astazi la Lvov intre reprezentantii Chisinaului si Tiraspolului, tocmai chestiunile politice. Moscova pretexteaza ca pe agenda trebuie sa se rezolve intai chestiunile de natura economica si apoi cele politice. La runda de negocieri 5+2 de la Lvov, sub presedintia ucraineana a OSCE, Chisinaul este reprezentat de vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, iar Tiraspolul, de pretinsul ministru de externe, Nina Stanski.
de Madalin Necsutu | feb. 19, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In timp ce Kievul vrea sa-si diversifice sursele energetice si sa scape de corvoada ruseasca, noi piedici se arata in calea Ucrainei, tara care nu-si ascunde dorintele de a deveni un jucator puternic din punct de vedere energetic si in Marea Neagra, nu numai terestru prin intermediul sistemului de gazoducte ce ii tranziteaza teritoriul aducand gaze rusesti spre Europa. Numai ca jocul acesta energetic ce se desfasoara in Marea Neagra are deja trei actori importanti iar cea mai predispusa tara in a cadea prada „fenomenelor paranormale” din acest „triunghi al Bermudelor” in varianta energetica este Ucraina. Un stat care actioneaza din ce in ce mai haotic in stabilirea unei politici energetice coerente care sa o scape de subordonarea energetica fata de Moscova. Dar nu numai de acolo vine pericolul, ci din dinspre Turcia care intoarce si ea mana la spate autoritatilor de la Kiev. Deranjul din curtea ucraineana este mare din moment ce premierul Mikola Azarov si ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, au ajuns sa semneze, in urma cu circa trei luni, un acord energetic cu un impostor ce s-a prezentat ca fiind reprezentant al companiei spaniole Gas Natural. Acordul se referea la constructia unui terminal de gaz lichefiat la Marea Neagra si era in valoare de 1,1 miliarde de dolari. Daca in cazul Rusiei lucrurile sunt clare, relatiile ucraineano-turce tind si ele spre o escaladare a tensiunilor in plan energetic. Desi nu este tocmai nou, scandalul trecerii vaselor ucrainene pline cu gaz lichefiat (LNG) prin stramtorile Bosfor si Dardanele, controlate prin prevederile Conventiei de la Montreux de catre Turcia, este pe cale sa se acutizeze iar relatiile pe axa Kiev-Ankara nu se anunta tocmai unele cordiale. Ambele state doresc sa se afirme in viitorul apropiat ca puteri energetice la Marea Neagra iar ciocnirea intereselor este aproape inevitabila. Turcia a sugerat Ucrainei ca ar trebui sa cumpere gaz prin intermediul celor doua terminale deja construite de turci si care ar ocoli cele doua stramtori, fluidizandu-se astfel traficul. Numai ca ucrainenii vad acest lucru ca fiind o varianta complementara si nu o alternativa la a-si construi propriile terminale. Asta desi la inceputul anului trecut, Ucraina si Turcia convenisera sa se ajute reciproc in construirea unui terminal pentru LNG pe tarmul ucrainean al Marii Negre. Chiar daca ambele tari vor sa-si diversifice sursele de gaz, Turcia detine doua astfel de facilitati in timp ce Ucraina de abia acum lucreaza la constructia primului terminal de regazificare. Kievul planuieste sa opereze primul terminal LNG in 2015, folosind in prezent o platforma de regasificare din largul Marii Negre. Din 2018, Ucraina intentioneaza sa finalizeze o statie de regazificare pe tarm care care ii va permite sa importe 10 miliarde de metri cubi de gaz. Oficialii ucraineni ar vrea sa importe gaze din tarile caspice, dar si din cele ale Golfului Persic precum Qatar. Pana in prezent nu exista infrastructura in Marea Neagra pentru a lichefia gaz care ar urma a fi transportat cu nave, fapt ce determina Ucraina sa primeasca LNG prin Bosfor.
Razboiul stramtorilor
Interes pentru ca vasele ucrainene sa nu treaca in numar mare prin aceste stramtori are si Rusia care doreste sa sufoce din fasa orice tentativa a Kievului de a avea un grad cat mai mare de independenta. Ucraina planuieste ca in viitor sa poata inlocui importurile de gaz natural din Rusia cu livrari de gaz mai ieftin via Marea Neagra. Numai ca ambitiile Ucrainei se lovesc de cele similare ale Turciei care aspira si ea pentru a deveni un nod regional in ceea ce priveste LNG-ul. Inca de anul trecut, autoritatile de la Ankara au avertizat omologii de la Kiev ca ar putea opri tranzitul petrolierelor care transporta gaz catre Ucraina, invocand probleme de mediu si de congestionare a traficului si asa supraaglomerat prin aceste stramtori care fac legatura dintre Marea Neagra si Marea Mediterana. Turcia nu a blocat inca tranzitul de gaz lichefiat catre Ucraina, dar si-a exprimat temerile potrivit carora petrolierele ar putea fi un potential risc pentru navigatie, a declarat recent intr-un interviu pentru publicatia ZN ambasadorul ucrainean la Ankara, Serghei Korsunsky. „Aceasta intrebare a fost mereu pusa intr-un mod constructiv – partea ucraineana nu poate ignora temerile Turciei iar Turcia nu poate interzice trecerea petrolierelor”, a declarat diplomatul ucrainean aflat la post in capitala turca. Potrivit acestuia, dezbaterea se concentreaza acum pe problema tipului de petroliere si mai ales pe numarul celor care pot tranzita stramtorile controlate de Turcia, fara a fi create probleme suplimentare. „Pana la 50.000 de vase pot trece din stramtoarea Bosfor in fiecare an. Asta inseamna circa 4.000 de vase pe luna din care 100 sunt petroliere ce transporta gaz petrolier lichefiat (LPG), care nu sunt mai putin periculoase decat cele care au la bord LNG. Totodata, sute de nave pline cu alte chimicale sau ingrasaminte, fara a mentiona petrolul, trec prin aceste stramtori. Pana la trei milioane de barili de petrol tranziteaza zilnic aceste culoare navigabile. Nevoile noastre sunt limitate la numai opt petroliere pe luna incarcate cu gaz lichefiat. Luand in calcul cifrele de mai sus, nu ar fi serios sa discutam despre o noua povara asupra stramtorilor”, a mai completat Korsunsky. In favoarea sa, Kievul invoca parerea avocatilor firmei Baker Botts, specializata in spatiul ex-sovietic, care spun ca petrolierele care transporta gaz spre terminalele ucrainene prin Bosfor au tot dreptul sa faca acest lucru. Prin constructia terminalul de LNG de la Odessa, Ucraina spera sa reduca cu 15 – 20% a pretului gazelor importate de Ucraina.
Imparatia Gazprom si problemele interne
„Frontul turcesc” nu este singurul caruia trebuie sa faca fata Ucraina in aceste zile. Moscova preseaza la randul ei foarte tare. In timp ce Ucraina vrea gaz rusesc mai ieftin, invocand punerea la dispozitie a sistemului sau de gazoducte spre Europa, Rusia foloseste tot felul de parghii politico-economice pentru a constrange Ucraina vizavi de pretul pe care il va plati in viitorul pentru gazele rusesti. Moscova joaca tare si conditioneaza inclusiv aspiratiile europene ale Kievul fata de factura la gaz. Ca solutie de compromis, Ucraina si Rusia au convenit saptamana trecuta pentru crearea unui consortiu bilateral care sa administreze sistemul ucrainean de conducte. Rusia insista ca viitorul consortiu va decide cui va fi destinat gazul transportat si in ce termeni, urmand ca Ucraina sa primeasca facilitati la pretul miei de metri cubi de gaz. Din toata aceasta schema este eliminata din nou Europa care va trebui sa accepte direct conditiile de livrare impuse de Moscova. Dat fiind acest context, Ucraina pare o tara derutata care nu stie cum sa faca sa scape cumva de jugul energetic al Rusiei. Saptamana trecuta, autoritatile de la Kiev anuntau ca vor creste in primul trimestru achizitiile de gaze din Europa, enumerand ca posibile piste toate tarile din regiune: Slovacia, Ungaria, Romania sau Bulgaria. Declaratiile oficialilor ucraineni au venit dupa ce Gazprom a prezentat companiei ucrainene Naftogaz o factura de sapte miliarde de dolari pentru gazele neconsumate in 2012. Rusia si Ucraina sunt intr-o disputa legata de livrarile de gaze de la semnarea unui contract in 2009, care stipuleaza ca statul ucrainean trebuie sa plateasca pentru cel putin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an in sistemul princpial „take or pay”. Astfel, Rusia beneficiaza de parghii puternice pentru a manevra orice gand de independenta energetica schitat la Kiev, capitala devenita intre timp doar o gubernie a „Imperiul energetic rusesc”, controlat de imparatii de la Gazprom. In tot acest triunghi energetic, Ucraina este cu siguranta cea mai vulnerabila iar previziunile de viitor nu sunt deloc prea optimiste, Kievul fiind prins intre Uniunea Europeana si Uniunea Vamala. „Momentul Vilnius” din aceasta toamna poate fi unul decisiv pentru Ucraina care nu trebuie sa piarda sansa de a se alinia in randul statelor UE, insa probleme interne si cele legate inca de vecinatatea sa rasariteana nu dau prea mai sanse de reusita acestui proiect european al Kievului. Desi urmareste o tinta nationala un plan extern, Ucraina se confrunta in propria ograda cu indecizii vizavi de acest target. 52% dintre ucraineni susţin aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% sunt împotriva, conform celui mai recent sondaj de opinie din Ucraina. La fel, diferența dintre cei care prefera UE fata de Uniunea Vamala este infima de numai trei procente (39% versus 36%). In acest context este foarte greu ca Ucraina sa se poata concentra pe proiecte energetice marete la Marea Neagra sub presiunea Rusiei si a Turciei.
de Razvan Iorga | feb. 18, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Criza economica din ultimii ani a atins inevitabil si industria de armament si implicit vanzarile la nivel mondial. Acest fenomen de scadere a vanzarilor inregistrat in 2011 este primul de acest gen dupa 1990, odata cu finalul Razboiului Rece. Astfel, vanzarile de armament ale principalilor 100 de producatori mondiali au inregistrat o scadere in 2011, potrivit datele oferite publicitatii de catre Institutul de cercetari internationale in domeniul pacii. Comparativ cu 2010 si tinand cont de rata inflatiei, vanzarile totale s-au redus cu 5%, de la 412 miliarde de dolari la 410 miliarde de dolari. in intervalul 2002-2011, vanzarile de armament ale principalilor 100 de producatori au crescut cu 51%, mai aminteste SIPRI. „Politicile de austeritate si reducerile propuse si actuale ale cheltuielilor militare, ca si amanarile licitatiilor au afectat vanzarile totale de armament in America de Nord si Europa Occidentala”, precizeaza SIPRI, intr-un comunicat. „Retragerile din Irak si Afganistan, precum si sanctiunile asupra transferurilor de arme spre Libia au jucat, de asemenea, un rol” in aceasta evolutie, explica SIPRI. Clasamentul primelor 100 de firme (care, in absenta unor date fiabile, le exclude pe cele din China) este dominat de grupurile americane si europene, care detin 60% si, respectiv, 29% din piata. Ierarhia a ramas aproape neschimbata fata de 2010, fiind condusa de Lockheed Martin /36,3 miliarde de dolari cifra de afaceri in 2011/, urmata de Boeing, care a luat locul BAE Systems, aflata pe locul al treilea, si de General Dynamics.
de Vitalie Goncearov | feb. 18, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii Armeniei sunt chemati luni la urne pentru a-si alege presedintele, cursa in care seful statului Serge Sarkissian are cele mai multe sanse sa fie reales, informeaza Armenpress. Alegerile sunt totodata si un test pentru aceasta republica ex-sovietica dupa confruntarile sangeroase de la alegerile prezidentiale din 2008. Circa 2,5 milioane de alegatori sunt chemati sa se pronunte in cadrul acestui vot supravegheat pana la inchiderea urnelor, la ora 16.00 GMT (18.00 ora Romaniei), de 600 de observatori internationali. seful statului, Serge Sarkissian, in varsta de 59 de ani, care se prezinta pentru un al doilea mandat in fata a sase contracandidati, este considerat marele favorit, fiind creditat cu 68 la suta din intentiile de vot, potrivit unui sondaj realizat de institutul Gallup, fata de 24 la suta cu cat este creditat principalul sau rival, fostul ministru de Externe Raffi Hovanissian, in varsta de 54 de ani. Trei forte principale de opozitie, care dispun de 48 din cele 131 de mandate in Parlament – partidul Armenia Prospera, condus de Gagik Tsarukyan, miscarea Congresul National Armean al fostului presedinte Levon Ter-Petrossian si Federatia revolutionara armeana Dashnaktsutyun (nationalista) – au refuzat sa participe la aceste alegeri. Sarkissian a promis totusi alegeri „libere”, un angajament care va fi urmarit indeaproape.
Fara violente
Autoritatile spera ca votul se va desfasura fara violente, pentru a putea ameliora perspectivele de integrare europeana ale acestei mici enclave din Caucazul de Sud, locuita de trei milioane de persoane si care nu dispune de resurse de hidrocarburi precum vecinii sai. „Avem nevoie de alegeri libere si corecte ca de oxigen. si avem in prezent toate mijloacele de a organiza cele mai bune alegeri posibile”, a declarat Sarkissian. in 2008, victoria sa in alegerile prezidentiale, contestate de opozitie, a declansat manifestatii care au degenerat in confruntari dupa interventia politiei, provocand moartea a zece persoane. in 2012, alegerile legislative castigate de Partidul Republican al lui Sarkissian au fost criticate pentru lipsa de democratie de catre Organizatia pentru cooperare si securitate in Europa (OSCE). Sfarsitul campaniei electorale a fost umbrit de atacul impotriva unui candidat, Paruir Hairikian, ranit cu gloante la umar la 31 ianuarie. Acest fost disident sovietic in varsta de 63 de ani, vizat de focuri de arma in plin centrul capitalei Erevan, a cerut amanarea alegerilor prezidentiale, inainte de a se retrage la cerere in ultimul moment. Acest atac „nu va afecta legitimitatea rezultatelor alegerilor prezidentiale, dar nu putem spune ca organizarea acestui scrutin este ireprosabila”, a apreciat Ghevorg Pogossian, presedintele Asociatiei sociologilor armeni, contactat de AFP. Campania electorala a fost dominata de problemele economice ale tarii, care se confrunta cu o rata a somajului ridicata si coruptie. Potrivit Bancii Mondiale, 36 la suta dintre armeni traiesc sub pragul saraciei. in ultimele doua decenii, aproximativ un milion de armeni au parasit tara pentru a scapa de somaj si pentru a-si gasi un viitor mai bun in strainatate. Aceasta cu atat mai mult cu cat tara sufera din cauza inchiderii frontierelor cu Azerbaidjan si Turcia, din cauza unui conflict teritorial. Dupa un conflict armat care a avut loc la destramarea URSS, Baku si Erevan isi disputa controlul asupra Nagorno-Karabah, o regiune azera cu majoritate armeana. Schimburi de tiruri provoaca periodic victime, generand temeri cu privire la o reluare a confruntarilor.
