Cetatenii Armeniei sunt chemati luni la urne pentru a-si alege presedintele, cursa in care seful statului Serge Sarkissian are cele mai multe sanse sa fie reales, informeaza Armenpress. Alegerile sunt totodata si un test pentru aceasta republica ex-sovietica dupa confruntarile sangeroase de la alegerile prezidentiale din 2008. Circa 2,5 milioane de alegatori sunt chemati sa se pronunte in cadrul acestui vot supravegheat pana la inchiderea urnelor, la ora 16.00 GMT (18.00 ora Romaniei), de 600 de observatori internationali. seful statului, Serge Sarkissian, in varsta de 59 de ani, care se prezinta pentru un al doilea mandat in fata a sase contracandidati, este considerat marele favorit, fiind creditat cu 68 la suta din intentiile de vot, potrivit unui sondaj realizat de institutul Gallup, fata de 24 la suta cu cat este creditat principalul sau rival, fostul ministru de Externe Raffi Hovanissian, in varsta de 54 de ani. Trei forte principale de opozitie, care dispun de 48 din cele 131 de mandate in Parlament – partidul Armenia Prospera, condus de Gagik Tsarukyan, miscarea Congresul National Armean al fostului presedinte Levon Ter-Petrossian si Federatia revolutionara armeana Dashnaktsutyun (nationalista) – au refuzat sa participe la aceste alegeri. Sarkissian a promis totusi alegeri „libere”, un angajament care va fi urmarit indeaproape.

Fara violente

Autoritatile spera ca votul se va desfasura fara violente, pentru a putea ameliora perspectivele de integrare europeana ale acestei mici enclave din Caucazul de Sud, locuita de trei milioane de persoane si care nu dispune de resurse de hidrocarburi precum vecinii sai. „Avem nevoie de alegeri libere si corecte ca de oxigen. si avem in prezent toate mijloacele de a organiza cele mai bune alegeri posibile”, a declarat Sarkissian. in 2008, victoria sa in alegerile prezidentiale, contestate de opozitie, a declansat manifestatii care au degenerat in confruntari dupa interventia politiei, provocand moartea a zece persoane. in 2012, alegerile legislative castigate de Partidul Republican al lui Sarkissian au fost criticate pentru lipsa de democratie de catre Organizatia pentru cooperare si securitate in Europa (OSCE). Sfarsitul campaniei electorale a fost umbrit de atacul impotriva unui candidat, Paruir Hairikian, ranit cu gloante la umar la 31 ianuarie. Acest fost disident sovietic in varsta de 63 de ani, vizat de focuri de arma in plin centrul capitalei Erevan, a cerut amanarea alegerilor prezidentiale, inainte de a se retrage la cerere in ultimul moment. Acest atac „nu va afecta legitimitatea rezultatelor alegerilor prezidentiale, dar nu putem spune ca organizarea acestui scrutin este ireprosabila”, a apreciat Ghevorg Pogossian, presedintele Asociatiei sociologilor armeni, contactat de AFP. Campania electorala a fost dominata de problemele economice ale tarii, care se confrunta cu o rata a somajului ridicata si coruptie. Potrivit Bancii Mondiale, 36 la suta dintre armeni traiesc sub pragul saraciei. in ultimele doua decenii, aproximativ un milion de armeni au parasit tara pentru a scapa de somaj si pentru a-si gasi un viitor mai bun in strainatate. Aceasta cu atat mai mult cu cat tara sufera din cauza inchiderii frontierelor cu Azerbaidjan si Turcia, din cauza unui conflict teritorial. Dupa un conflict armat care a avut loc la destramarea URSS, Baku si Erevan isi disputa controlul asupra Nagorno-Karabah, o regiune azera cu majoritate armeana. Schimburi de tiruri provoaca periodic victime, generand temeri cu privire la o reluare a confruntarilor.