de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, UE, UE
Israel, țintă a atacurilor Hamas
Un armistiţiu a fost încheiat pentru a pune capăt raidurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza şi tirurilor din enclava palestiniană înspre teritoriul israelian, a informat recent, Fawzi Barhoum, unul dintre principalii purtători de cuvânt al mişcării Hamas, citat de mass-media internațională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS.
Medierea Egiptului a permis încheierea armistiţiului, a afirmat Fawzi Barhoum într-un comunicat, în timp ce partea israeliană a refuzat orice fel de comentariu care să permită confirmarea anunțului Hamas, o strategie folosită de armata israeliană și cu alte ocazii.
Lovituri de pedeapsă
Israelul a anunţat că a efectuat la sfârșitul săptămânii trecute loviturile aeriene cele mai importante asupra Fâşiei Gaza de la războiul devastator din vara lui 2014, doi adolescenţi palestinieni fiind ucişi într-unul din aceste raiduri. Aceste lovituri au avut loc la o zi după violenţe sângeroase la graniţa dintre Israel şi Fâşia Gaza şi după o confruntare nocturnă cu mişcarea islamistă Hamas care a lansat rachete şi obuze în timp ce Israelul efectua raiduri aeriene.
Trei civili israelieni au fost răniţi sâmbătă atunci când o rachetă s-a abătut asupra casei lor, în sudul ţării. Armata a informat că peste o sută de rachete şi obuze au fost trase sâmbătă în direcţia sudului Israelului dinspre enclava palestiniană.
Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene
Baloane teroriste
Armata israeliană a mai anunţat ulterior că a atacat două poziţii ale Hamas în nordul Fâşiei Gaza de unde au fost lansate baloane incendiare asupra teritoriului său, provocând incendii, relatează mass-media internațională, citând surse militare israeliene
Reamintim că începând din luna aprilie 2018, mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas.
Un purtător de cuvânt al pompierilor israelieni a indicat că patru incendii au fost declanşate luni de către dispozitive incendiare, iar în ultimele săptămâni au izbucnit zilnic în medie 24 de incendii, care au afectat culturile și infrastructura de pe mii de hectare. Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor.
Diplomația terorii
Într-un comunicat oficial, un lider al Hamas, Sami Abou Zohri, a afirmat că ”ocupantul israelian exagerează pagubele comise de zmeie şi baloane pentru a-şi justifica agresiunea împotriva Gaza”. Aceste acuzații sunt respinse de autoritățile de la Ierusalim.
Reamintim că începând din data de 30 martie, locuitorii din Gaza manifestează de-a lungul gardului care separă enclava palestiniană de Israel, pentru a protesta faţă de blocada israeliană strictă şi pentru ”dreptul la întoarcere” al palestinienilor alungaţi de pe pământurile lor sau care s-au refugiat de la înfiinţarea statului Israel în 1948.
Conform datelor prezentate de autoritățile din Gaza, controlate de Hamas, cel puţin 141 de palestinieni au fost ucişi de tirurile israeliene şi peste 4.000 au fost răniţi de gloanţe de la acea dată.
Armata israeliană nu a raportat nicio fatalitate, mai ales datorită noilor tactici folosite și a măsurilor de securitate, pe fondul războiului total dus de Hamas, organizație considerată teroristă de UE, SUA și alte state.
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas
Filiera rusă
În mass-media rusă au apărut speclații cu privire la relansarea procesului de pace dintre Israel și Autoritatea Palestiniană prin implicarea directă a Kremlinului, interesat de rezolvarea cât mai rapidă a crizei din Siria în favoarea sa.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit recent pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la câteva zile după o întrevedere pe care a avut-o la Moscova cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. „Sunt încântat să vă pot informa despre contactele noastre cu vecinii dumneavoastră şi cu liderii altor ţări din regiune. Ştiu că situaţia din regiune este dificilă, dar vă sunt recunoscător că aţi profitat de o ocazie precum cea oferită de Cupa Mondială (la fotbal) pentru a veni la Moscova”, a declarat Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la începutul întrevederii cu Abbas.
La rândul său, Mahmoud Abbas şi-a exprimat „marea preocupare” în legătură cu proiectele Israelului de a construi „noi colonii”, apreciind că este vorba despre „cea mai mare problemă” a autorităţilor palestiniene, potrivit agenţiilor de presă ruse. Abbas a denunţat din nou mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. „Rezistăm tentativelor americanilor de a-şi impune soluţiile la problemele cele mai sensibile” pentru Palestina, a subliniat Abbas, citat de agenţia oficială TASS.
Vizita lui Abbas la Moscova are loc la două zile după cea a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a fost primit miercuri de Vladimir Putin, cei doi lideri abordând îndeosebi situaţia din Siria şi relaţiile israeliano-palestiniene. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Rusia este pregătită să extindă contractul privind livrarea gazelor naturale prin teritoriul Ucrainei, sau să negocieze unul nou, a declarat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, în urma discuţiilor între reprezentanţi ai Moscovei, Kievului şi Uniunii Europene, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. „Suntem pregătiţi să extindem contractul actual şi să luăm în considerare propunerile privind un nou contract. Poziţia Federaţiei Ruse este importantă, trebuie să rezolvăm toate problemele controversate înainte de a începe o nouă etapă a relaţiilor, acele contracte comerciale fiind implementate în primul rând de organizaţiile comerciale. De aceea ar trebuie să existe un beneficiu reciproc, termeni benefici atât pentru furnizatori cât şi consumatori, dar şi pentru cei care oferă servicii de livrare către consumatorii europeni”, a declarat Novak.
Negocieri dure
Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană vor discuta despre volumul livrarilor şi rata de tranzit în cadrul unei întâlniri care va avea loc în luna octombrie 2017.
„Am discutat despre problemele privind volumul potenţial care poate fi consumat de europeni, am discutat de asemenea despre rata de tranzit prin Ucraina, calculele prezentate de partea ucraineană. Acele probleme necesită discuţii suplimentare. Am fost de acord ca un grup expert de reprezentanţi ai Comisiei Europene, Ministerului Energiei din Rusia şi Ucraina să dezbată aceste probleme în următoarele luni, iar în toamnă, la începutul lui Octombrie, va avea loc o întâlnire între oficiali de rang înalt care vor discuta despre situaţia actuală şi lista problemelor pe care tocmai le-am enumerat”, a adăugat Alexander Novak.
Comentând afirmațiile oficialului rus, analiștii ociidentali consideră că partea rusă mizează și pe obținerea unor beneficii politice în negocierile cu Ucraina și UE, ceea ce va duce la prelungirea negocierilor.
Legislație europeană
Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au discutat de asemenea despre posibilitatea implementării legislaţiei europene în cazul Ucrainei după 2020.
„În cadrul discuţiilor au fost menţionate schimbările actuale din legislaţia europeană şi posibilitatea implementării legislaţiei europene în legislaţia Ucrainei, care de asemenea va avea un impact asupra relaţiilor după anul 2020”, a afirmat oficialul rus.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, s-a întâlnit marţi cu ministrul rus al Energiei, ministrul ucrainean de Externe şi comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maros Sefcovic. Directorul general al companiei Gazprom, Alexei Miller şi directorul companiei Naftogaz, Andrei Kobolev, au participat de asemenea la întâlnire.
Reacție dură
Kremlinul este convins că gazoductul Nord Stream 2 nu va face Germania dependentă de Rusia, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Germania este dependentă de hidrocarburile ruseşti. „Cât priveşte dependenţa Germaniei ca un cumpărător major de gaze (ruseşti, n.red.) – nu putem fi de acord cu asta, pentru că astfel de livrări de gaze nu duce la dependenţa unei ţări de alta, însă completează dependenţa mutuală”, a subliniat Peskov, adăugând că proiectul va reprezenta un garant al stabilităţii, informează site-ul agenţiei de ştiri Tass.
„În ceea ce priveşte diversele atacuri asupra acestui proiect comercial (Nord Stream 2), aşa cum am mai spus înainte, considerăm că sunt o manifestare a competiţiei incorecte”, a mai afirmat oficialul rus. Peskov a mai adăugat că afirmaţiile părţii americance sunt „o încercare să forţeze cumpărătorii europeni să achiziţioneze gaz lichefiat mai scump” din SUA, lucru care este dezavantajos pentru Europa.
Război comercial
„Protejăm Germania, protejăm Franţa, protejăm toate aceste ţări. Şi apoi numeroase ţări încheie acorduri pentru gazoducte cu Rusia, varsă miliarde de dolari în cuferele Rusiei (…) Este foarte nepotrivit”, a declarat Donald Trump, cu ocazia summitului NATO.
Criticile lui Trump privind afacerile în domeniul energiei între Germania şi Rusia se referă la gazoductul submarin Nord Stream 2, care va permite transportul direct de gaze naturale din Rusia spre Germania, evitând teritoriul unor ţări ca Ucraina sau Polonia.
Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul Nord Stream 2, în pofida criticilor din partea SUA şi unor ţări europene, în special Polonia, care au avertizat că sporirea importurilor de hidrocarburi ruseşti ar amplifica dependenţa Europei de Moscova.
Berlinul însă susţine că proiectul Nord Stream 2 este unul privat şi nu este în niciun fel finanţat din fonduri publice. (M.B.)
de Razvan Iorga | iul. 18, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
În plan imagologic, Republica Moldova a obținut în săptămânile trecute un succes notabil, după ce pe rând Adunarea Generală a ONU, Adunarea Parlamentară a OSCE și NATO au inclus problema retragerii trupelor ruse staționate în regiunea separatistă transnistreană fie în rezoluții, fie în declarații. În tot acest timp, Rusia nu a stat cu mâinile în sân, iar diplomația de la Moscova a protestat vehement sub vechiul alibi cum că trupele sale sunt acolo pentru a asigura pacea și că fără acestea ar izbucni un nou conflict armat între Chișinău și Tiraspol.
Dar să le luăm pe rând și să vedem care a fost succesiunea și mai ales importanța acestor episoade care au condus la cele prezentate mai sus.
Eforturile diplomației de la Chișinău privind introducerea pe agenda organizațiilor internațioanale a chestiunii retragerii trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul R. Moldova de peste 26 de ani, și-au găsit expresia pe 22 iunie, atunci când la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite s-a votat pozitiv un proiect de rezoluție privind retragerea trupelor ruse și a armamentului rusesc din Transnistria.
Documentul a fost votat cu 64 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Nu mai puțin de 83 de state s-au abținut de la votarea rezoluției, fapt ce denotă pe de o parte și puternica influență a Rusiei la nivel diplomatic mondial.
Imediat după vot, adjunctul reprezentantului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski a declarat că acest lucru se va răsfrânge negativ asupra procesului de pace, ameninând voalat că nu va exista un impact pozitiv nici pe recentele progrese făcute în negocierile dintre Chișinăul și Tiraspol în cadrul așa-numitului pachet „Berlin Plus”, negociat în format 5+2. Document care prevede o serie de puncte de natură socio-economică asupra cărora cele două părți și-au luat angajamentul de a le rezolva într-o anume marjă de timp.
„Viitorul apropiat va arăta ce lovitură dură a fost dată procesului de apropiere a celor două părți și e regretabil că viitoarele eșecuri se vor asocia cu Adunarea Generală ONU”, a declarat oficialul rus, după care a atacat UE, acuzând blocul comunitar de duble standarde.
Între eveniment istoric și amenințări
În schimb, șeful diplomației de la Chișinău Tudor Ulianovschi a afirmat atunci că „este o zi mare pentru cetățenii Republicii Moldova, care au recăpătat încrederea că comunitatea internațională este de partea lor și justiția poate fi făcută”, citat de Europa Liberă.
„Este un moment istoric – după 27 de ani Adunarea Generală ONU a confirmat că prezența militară rusă în Republica Moldova este ilegală și trebuie să fie evacuată. Este un mic pas în scopul nostru mare – retragerea trupelor și munițiilor străine este pentru noi doar un element în construirea relațiilor de încredere cu toate țările, bazate pe respect reciproc, înțelegere și, bineînțeles, pe legislația internațională”, a spus oficialul moldovean.
Imediat după eveniment, diplomația rusă, citată de media rusești, a afirmat că mișcarea Chișinăului ar fi una „neprietenoasă” și a amenințat voalat cu măsuri de retorsiune. Pentru a plusa, pretinsa diplomație de la Tiraspol, care de facto funcționează ca o anexă a Ministerului Afacerilor Externe a Rusiei, că numărul efectivelor militare rusești din stânga Nistrului ar trebui mărit.
OSCE și NATO iau poziție
Deși a fost catalogată de multe ori ca o instituție emasculată, care mai degrabă vede conflictul transnistrean ca pe o povară decât ca pe una pe care ar dori să o rezolve, OSCE a reacționat și ea la proiectul de rezoluție votat anterior la ONU.
Pe 10 iulie, Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) , ce a fost găzduit anul acesta de către Bundestag-ul Germaniei, a reafirmat de asemenea necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu această ocazie au fost votate trei amendamente ce au privit R. Moldova, în care s-a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.
Reacția comunității internaționale s-a viralizat și mai tare, atunci când NATO pe 12 iulie, la summit-ul Alianței de la Bruxelles, în declarația finală a fost inclusă și cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria.
„Cerem Rusiei să revină asupra recunoașterii regiunilor din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, drept state independente; să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Georgiei; să pună capăt militarizării acestor regiuni; să înceteze construcția de obstacole asemănătoare frontierelor. De asemenea, cerem Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova”, se arata la punctul 7 al declarației finale a summit-ului NATO de la Bruxelles.
Reacție în lanț a Moscovei și sateliților săi
Ceea ce este de remarcat este că Rusia a vorbit, după toate aceste trei cereri, de la cele mai înalte tribune internaționale, pe mai multe voci: cea oficială prin intermediul instituțiilor sale de la Moscova, cea a paradiplomației transnistrene și nu în ultimul rând prin cea a președintelui pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon.
Acesta din urmă este catalogat de majoritatea analiștilor politici de la Chișinău drept un purtător de mesaj și politici favorabile Rusiei la Chișinău.
Reprezentanții administrației din stânga Nistrului au atras atenţia la „caracterul evident coordonat al adoptării rezoluţiilor, care conţin poziţii practic identice privind prezenţa rusă de menţinere a păcii în Transnistria”, a scris agenția Infotag.
„În contextul aprofundării de lungă durată a cooperării Moldovei cu acest bloc militar-politic, asemenea precedente ale intervenţiei NATO în procesul de pacificare de pe Nistru pot submina arhitectura de securitate construită de zeci de ani. Iar apelurile din partea statelor participante la OSCE de a distruge actualul format de menţinere a păcii atestă poziţia părtinitoare a acestei organizaţii şi pun la îndoială obiectivitatea abordărilor sale faţă de situaţia din jurul Transnistriei”, au precizat liderii separatiști transnistreni, care au menționat că astfel de acțiuni vor bloca procesul de negociere început.
La rândul său, Igor Dodon și-a xprimat dezacordul față de luările de poziție a instituțiilor internaționale menționate mai sus, în cadrul vizitei întreprinse la Moscova pe 14 iulie, acolo unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
„Declarațiile unilaterale făcute de la înaltele tribune nu corespund stării de lucruri cu privire la operațiunea de pacificare din Moldova și fac parte din lupta politică internă și poziționare în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Moldova. Am reiterat importanța majoră a tuturor participanților la operațiunea de pacificare și eficacitatea ei pe parcursul multor ani. Rezultatele operațiunii de pacificare au un impact pozitiv asupra reluării dialogului în formatul „5+2” în vederea identificării unui model atotcuprinzător de reglementare politică și de soluționare grabnică a conflictului transnistrean”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, după întâlnirea cu Putin.
Putin îl scoate de la naftalină pe Kozak
Toate aceste reacții internaționale au reactivat, într-un mod ostentativ de a transmite un mesaj atât în Occident, cât și la Chișinău, numirea lui Dmitri Kozak ca emisar al Kremlinului la Chișinău. Apropiat al lui Putin, Kozak este cel care a întocmit „Memorandumul Kozak”, în 2003, document parafat și aproape semnat de către fostul președinte Voronin, cel care ar fi refuzat documentul în ultima clipă, sub puternice presiuni interne și externe din partea Occidentului.
Pe scurt, acesta făcea referire la federalizarea asimetrică a R. Moldova și mai ales cerea staționarea trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova pentru încă 30 de ani a trupelor ruse. Ele ar fi trebuit să mențină pacea. Anterior, la summit-ul OSCE de la Istanbul, Rusia își luase angajamentul să-și retragă și trupele, dar și armamentul fostei Armate a 14-a, ce se află în depozitul de la Cobasna.
Kozak vine practic pe fosta slujbă a lui Dmitri Rogozin, un înverșunat advesar al Chișinăul și admirator al Tiraspolului pentru care, susținea el în cartea sa autobiografică „Dușmanul poporului”, ar fi luptat cu arma în mână în 1992 împotriva fasciștilor români și moldoveni.
Semnalul este unul la fel de puternic, cum că Moscova se pregătește, în care în care forțele proruse vor câștiga alegerile parlamentare din noiembrie și vor forma majoritatea parlamentară, să reînceapă discuțiile despre federalizare.
Subiectul este unul așteptat de Dodon, care nu și-a ascunsc niciodata simpatia pentru acest plan. Dodon intenționează să includă această masă mare electorală, covărșitor de stânga și în majoritate prorusă, pentru a înclina decisiv balanța în favoarea partidului său și de a schimba Constituția apoi pentru a-și aroga puteri depline. Într-un astfel de „scenariu belarus”, drumul european al R. Moldova se va finaliza cu slabe șanse de a mai vreodată recuperat prin alegeri libere și democratice.
Toate aceste manevre scot la iveală nu numai mizele electorale locale din R. Moldova, dar și o posibilă schimbare de paradigmă la nivel regional, acolo unde miza este de a nu lăsa statele ex-sovietice să alunece în sfera de influență a unei Rusii tot mai agresive și amenințătoare la adresa Europei din punct de vedere militar.
Transnistria rămâne în continuare un subiect fierbinte chiar și pe agenda internațională, prin care Rusia își joacă influența în R. Moldova și în regiune, iar Chișinăul se află într-un moment critic din punct de vedere politic care nu se anunță deloc unul ușor nici din punct de vedere al așezării forțelor proeuropene, nici al legislației electorale și nici al sondajelor de opinie.
Cel mai recent sondaj făcut la Chișinău de către Institutul Republican Internațional (IRI) indică o marjă de votanți indeciși de 37%, în timp ce PSRM are 36%, iar celelalte partide care ar trece pragul electoral adună împreună 34%, dar nu se pot alia din cauza pozițiilor ireconciliabele dintre PD versus PAS și PPDA. Altfel spus, Republica Moldova se află din nou pe marginea prăpastiei, condusă în special de o clasă politică iresponsabilă, coruptă și duală, cu o Rusie speculantă care intervine fie discret, fie deschis să dă un „brânci de ajutor” de fiecare dată când este cazul.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | iul. 17, 2018 | Editorial, Principal, UE, UE, Uncategorized @ro
Franța a fost ținta unei campanii xenofobe de amploare în ultimele zile
Trei flaimuci din fruntea României refuză să participe la recepția din 4 iulie, Ziua Independenței SUA. Aceiași trei flaimuci refuză să participe la recepția din 14 iulie, de Ziua Franței. Nu este greu de ghicit, cei trei flaimuci sunt condamnatul penal Dragnea și fantoșele lui penibile, Tăriceanu și Dăncilă.
Strategia folosită are toate componentele manipulărilor puse la cale de la Kremlin și Lubianka. Mai ales că, la scurt timp după ”boicotul” penalilor, au urmat atacurile la televiziunile și publicațiile aservite, precum și atacurile pe rețelele de socializare, asupra a tot ceea ce înseamnă valori democratice Occidentale, Uniune Europeană și SUA. Iar totul a culminat cu atacuri xenofobe asupra echipei naționale de fotbal al Franței.
În mintea ”pușcăriabilului din Gratia” (această imitație ieftină de Teleorman a lui Erdogan), Franța și SUA (principalii aliați ai României) au primit un răspuns ”usturător” la ”nesăbuința” de a pune sub semnul îndoielii și de a critica eforturile lor concertate de a modifica legile Justiției în propriul folos și pentru propria salvare de condamnările penale. În mintea periculos de bolnavă a acestui individ pestilențial, secondat de cele mai scabroase dejecții ale societății românești, mișcarea lui este una prin care crede că se va propulsa în rândul marilor conducători de state. Nimic mai greșit. Prin tot ceea ce a făcut în ultima vreme, sinistrul personaj, împreună cu clica sa de infractori inculți, nu face altceva decât să distrugă România, ca stat, și națiunea română.
Scrisoarea comună a celor 12 aliați …
SUA, Franța, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, „parteneri și aliați internaționali ai României”, au făcut „apel la toate părțile implicate în modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”: „Noi, partenerii și aliații internaționali ai României, facem apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să își concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obținute, să evite orice pași înapoi și să apere independența judecătorilor și procurorilor. Urmărim cu atenție schimbările la codurile penal și de procedură penală și ne menținem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a infracțiunilor financiare și a traficului de droguri și de ființe umane. Încurajăm toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției și Comisia de la Veneția”.
…și reacția ”țățistă” a lui Dragnea & Mafia (GIO)
Prima reacție a slugilor penalului Dragnea a fost: noi suntem stat independent, nu ținem cont de nimeni. Noi am luat PUTEREA și legiferăm cum vrem!
În consecință, în cadrul GIO (Grupului Infracțional Organizat) s-a decis ca cei trei flaimuci să nu meargă la recepția de la Ambasada SUA, cu ocazia Zilei Independenței – 4 iulie. Și au urmat atacuri, pe rețelele de socializare, asupra ”imperialismului și colonialismului american”. Și asupra ”prostiei americanilor de rând și a corporațiilor americane care vin în România ca să cumpere oameni, pe care, apoi, îi șantajează să iasă în stradă și să militeze împotriva guvernului și alianței PSD-ALDE, care vrea să scoată România din mizerie bla-bla-bla”!
Să ne luăm și de Franța, populată de acești africani care ne dau nouă lecții în UE
Și a venit rândul Franței. Din nou, recepție la Ambasadă. Tot cu prilejul Zilei Naționale, de data aceasta, de 14 iulie. Flaimucii au lipsit, tratând cu partea lor cea mai inteligentă (aflată sub coccis/noadă) invitația de a participa la sărbătoarea unui stat care a militat și luptat în ultimele trei secole pentru independența și unitatea românilor.
Nu contează că formarea României, ca stat, s-a petrecut și cu ajutorul Franței. Nu contează că Unirea de la 1918 s-a făcut cu ajutorul Franței. Nici măcar nu contează că 433 de militari francezi, decedați în timpul Primului Război Mondial, își dorm somnul de veci în cimitire din București, Alexandria, Constanța, Galați, Iași, Slobozia și Timișoara. O parte dintre ei au făcut parte din unitatea care l-a însoțit pe generalul Berthelot în misiunea sa de asistență a Armatei Române, între 1916 și 1917.
În ochii slugilor penalului Dragnea contează doar că șeful lor nu este amnistiat pentru marile sale furturi, iar ei nu pot să își vadă liniștiți de furtișaguri. Îi deranjează reacțiile oficialilor din ambasade.
Așa că, în loc de sora mai mare a României, Franța este transformată, prin postacii de pe Facebook (plătiți de Grupul Infracțional Organizat coordonat de la Moscova), în țara europeană care a ajuns să fie condusă de arabi și negri. Dintr-o dată, Franța, model de democrație, devine un fel de Bau-Bau african, eventual țară plină de canibali. Și cum, Doamne iartă!, noi niște albi și exponenți ai civilizației mondiale de sorginte pelasgo-traco-pesedistă, să ne primim lecții de la sclavii ăia veniți din jungla africană!
Sputink să trăiască, pentru că a lor e manipularea și lauda și interesul, în veacul vecilor, PUTIN!
Ce să vezi, aceste atacuri sunt copiate, nu la indigo, ci ”copy-paste”, după propaganda rusească în media și social-media din România. Iar slugile penale ale condamnatului Dragnea nu prididesc să se laude cu laudele primite din partea propagandei rusești în România. Cum este cazul (și nu e singular) exponentei ”video-chat-ului politic” și reprezentantei de seamă a ”oltencelor fierbinți”, această ”Rhamnus frangula” a lui Vadim Tudor, actuală dominatrix a nătângului ibovnic plin de prostie și rimă cu Tanda.
Marius Alin BÂTCĂ
de Razvan Iorga | iul. 13, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Polițiști aduși să păzească casa liderului PD, Vlad Plahotniuc, la ultimul protest major din Chișinău, de pe 1 iulie. Foto credit: BIRN
Decizia instanțelor de a invalida alegerile pentru Primăria de la Chișinău a mobilizat mulți oameni pentru a contesta organizarea administrativă oligarhică a Moldovei – dar rezultatele reale ale mișcării vor veni pe viitor. Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru Primărie, câștigate luna trecută de Andrei Năstase, a fost picătura care a umplut paharul pentru mulți oameni din R. Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-o amplă analiză a situației politice și sociale din R. Moldova, preluat de EvZ Moldova.
Hotărârea inițială a unei instanțe locale din Chișinău, din 20 iunie, a fost confirmată la 25 iunie de către Curtea Supremă de Justiție.
Năstase a fost ales de aproape 53% din populația orașului, câștigând în mod neașteptat alegerile împotriva unor candidați mai bine plasați, susținuți de partidul socialist pro-rus și de coaliția de guvernământ pro-occidentală.
Instanța și-a argumentat decizia controversată de a anula alegerile, după apariția în direct a lui Nastase pe Facebook în ziua votării, atunci când a cerut oamenilor să-și folosească dreptul de vot – fără însă a menționat vreun candidat sau nume de partid care să fie votat.
Andrei Nastase, liderul Partidului Platformei pentru Demnitate și Adevăr din opoziție, PPDA, a declarat într-un interviu pentru BIRN că în scenariul cel mai defavorabil, potrivit legii, ar fi putut primi o amendă, dar nu s-a așteptat niciodată la anularea alegerilor.
Fostul procuror și avocat, în vârstă de 43 de ani, este acum liderul carismatic al unei mișcări populare împotriva lui Vlad Plahotniuc, oligarhul miliardar și politicianul care conduce Partidul Democrat aflat la guvernare – și care spun criticii că subordonează guvernul, majoritatea parlamentară, întreaga administrație și aparatul judiciar din Moldova în interesele sale.
Năstase conduce această mișcare în alianță cu formațiunea pro-europeană Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.
Năstase a intrat pentru prima oară în atenția publicului în toamna anului 2015, când, alături de alți adepți, a organizat în centrul Chișinăului o campanie de tip „occupy”, în scopul de a-l contesta pe Plahotniuc.
Cu toate acestea, când s-a aliat cu fostul lider al PSRM și actualul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mulți analiști au fost dezamăgiți.
Mai există și alte controverse legate de trecutul său. Rapoartele mass-media l-au descris ca un apropiat al controversaților oameni de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care trăiesc acum la Frankfurt – evitând condamnările la închisoare – și care înainte au fost partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc.
În ultimii doi ani, însă, Năstase s-a rebranduit din activist în lider politic pro-european și, alături de cei mai apropiați aliați ai săi, a deschis numeroase uși la Bruxelles, sub îndrumarea Partidului Popular European (PPE), în căutarea sprijinului lor politic.
Curând după anularea victoriei sale la alegerile de la Chișinău, Andrei Năstase, Maia Sandu și liderul Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, au creat Mișcarea de Rezistență – Acum.
„Ceea ce este important este crearea acestei mișcări populare, de rezistență civică la nivel național, iar apoi putem decide asupra formelor de manifestare”, a declarat Năstase BIRN.
El a avertizat că tactica lor ar putea merge până la acte de nesupunere civică împotriva guvernului, pe care îl consideră prea apropiat de președintele pro-rus.
Avertizări asupra unui „scenariu ucrainean”
Într-o declarație recentă, Năstase a avertizat că un scenariu ucrainean de tip Euromaidan nu ar putea fi exclus în Moldova, susținând că Plahotniuc ar putea chiar „împușca oamenii dacă își va vedea libertatea și averile dobândite ilicit în pericol”.
„Să nu uităm că [președintele înlăturat al Ucrainei, Viktor] Ianukovici a fost odată un lider pro-european. Să nu uităm că Ianukovici a șantajat Europa … și că Ianukovici a schimbat, de asemenea, sistemul de vot în beneficiul său „, a susținut el.
După ce a fost blocat de la preluarea funcției al Capitalei, Năstase se teme că același scenariu ar putea avea loc după alegerile parlamentare din noiembrie.
Alegerile locale din orașele de la Chișinău au fost văzute pe scară largă ca un test pentru următoarele alegeri la nivel național.
Dar schimbarea reală a politicii din Moldova a devenit mai greu de realizat, parțial din cauza introducerii sistemului electoral mixt care va fi aplicat la scrutinul din luna noiembrie.
În cadrul acestui sistem, jumătate dintre parlamentari vor fi aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.
Una dintre strategiile pe care Plahotniuc ar intenționa să o utilizeze în alegeri este ca ai săi candidații Partidului Democrat să-i facă pe candidați să candideze ca și independenți, iar pe lângă asta să coopereze cu Partidul Socialist pentru a-și învinge adversarii.
„Plahotniuc nu are altă șansă de a obține rezultate bune”, spune Năstase, care adaugă că, în ciuda refuzurilor publice, există o „alianță secretă” între democrații de guvernământ și socialiștii de opoziție pentru mai mult de un an și jumătate.
O dovadă pentru aceasta este că ambele partide, cele mai mari din Moldova, au sprijinit introducerea noului sistem electoral mixt, în ciuda criticilor din partea Uniunii Europene.
Alianța împotriva unui regim „dictatorial”
În timp ce victoria neașteptată a lui Nastase în alegerile pentru Primărie a oferit un impuls mobilizării opoziției, Năstase și-a consolidat și mai mult relațiile politice cu liderul mai popular al PAS, Maia Sandu, care până acum a fost simbolul principal al unei alternative reale pro-europene în Republica Moldova.
Maia Sandu, în vârstă de 46 de ani, absolventă a Universității Harvard din SUA, este o figură de încredere în multe cancelarii ale UE, precum și la Washington.
Fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington, ea a condus între urmă cu câșiva ani și Ministerul Educației al Moldovei într-un guvern anterior, atunci când a solicitat făcut mai multe reforme dure, dar necesare.
Sandu a pierdut cursa prezidențială din R. Moldova în noiembrie 2016, după ce Partidul Democrat și PSRM s-au aliat împotriva ei.
Într-un interviu pentru BIRN, Maia Sandu a spus că invalidarea alegerilor pentru primăria Chișinăului a fost o decizie abuzivă,
„Ne confruntăm cu o nouă situație în Republica Moldova, deoarece până acum nici un alt rezultat al alegerilor, chiar și atunci când acestea au fost contestate de concurenți sau de observatori naționali sau internaționali, nu a fost invalidat vreodată de vreo instanță”, a spus ea.
Sandu a cerut formarea unei mișcări de rezistență pentru a uni oamenii împotriva „obiceiurilor dictatoriale” ale Partidului Democrat și liderului acestuia, Vlad Plahotniuc.
„Aceasta este încercarea noastră de a uni societatea, de a informa oamenii despre ceea ce se întâmplă și despre pericolul acestor decizii abuzive”, a spus ea.
„Moldova se confruntă cu o problemă a dominației oligarhice asupra mass-media, așa că vom încerca, de asemenea, să informăm corespunzător publicul”, a adăugat Sandu.
Întrebat dacă ar exclude posibilitatea unei așa-numite „alianțe nefirești” între socialiștii pro-ruși și pro-democrații pro-europeni, Sandu a spus cu voce tare: „Nu!”
„Lui Plahotniuc i-a căzut și ultima mască de pro-european prin aceste acțiuni [după votul primăriei]. De aceea a impins sistemul electoral mixt, pentru că – după cum arată votul – alegerile ar fi putut fi câștigate de către socialiștii de la Chișinău dacă acest lucru ar fi fost deja pus în practică „, a spus Sandu.
Sandu a exclus, de asemenea, orice posibil compromis de formare a unei coaliții cu Partidul Democrat, chiar dacă a existat o presiune din partea UE pentru un astfel de scenariu, pentru a-i scoate din joc pe socialiștii pro-Kremlin.
„Singurii care pot exercita presiuni sunt cetățenii care votează pentru noi. Apărăm interesele acestor oameni și vom acționa în funcție de necesitățile alegătorilor „, a spus ea.
„Alegătorii noștri vor să trăiască într-o țară democratică, unde oamenii cinstiți trăiesc bine, într-o țară din care nu doresc să fugă”, a concluzionat Sandu.
Până acum, cele trei partide care formează Mișcarea de Rezistență – ACUM au câștigat sprijinul unui număr de personalități publice proeminente, inclusiv analiști politici, lideri ONG, sportivi și intelectuali.
Plahotniuc, totuși, a intrat și el în ofensivă, învinuindu-i pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase pentru rezoluția votată pe 5 iunie, de către Parlamentul European, dcoument în care s-a cerut că orice sprijin bugetar suplimentar pentru Moldova să fie tăiat.
„Această rezoluție, ce a fost cretă de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva poporului moldovenesc, nu își va atinge scopul cinic căruia s-a urmărit – de a face pe oameni să sufere din punct de vedere financiar. Rezoluția are doar un efect politic, dar altfel nu va funcționa” , a declarat săptămâna trecută Plahotniuc.
Mișcarea Parlamentului European a venit la o zi după ce Uniunea Europeană a înghețat plata primei tranșe dintr-un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, care a precizat că voia recentă anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului a încălcat principalele precondiții pentru acordarea acestui sprijin financiar: respectarea democrației și a domniei legii.
Plahotniuc a atacat rezoluția Parlamentului European, susținând că banii au fost intenționați „să îmbunătățească alimentația copiilor în grădinițe și școli și să crească salariile cadrelor didactice”.
de Isac Mihai | iul. 13, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE
В Брюсселе 12 июля завершился саммит НАТО. Гибридные угрозы, улучшения командования, кибербезопасность — только часть вопросов, о которых обменялись мнения страны-члены Альянса.
Спустя 10 лет после Бухарестского саммита, Украина и Грузия снова получили мощные сигналы поддержки. Все больше НАТО демонстрирует в Черноморской акватории и по всему Восточному флангу свою решительность. Так, 29 глав стран-членов оборонного союза единогласно приняли резолюцию о Крыме и Донбассе, осудив российскую агрессию, также документ касался и Молдовы, относительно вывода российских войск с Приднестровья, (к таким же действиям неделей ранее призвала Россию и Генассамблея ООН). При этом, сегодня, политические призывы соответствуют реальным действиям Альянса в регионе — это и открытие офиса НАТО в Молдове, и размещение ракетных комплексов в Румынии и в Польше, статус страны-аспиранта Украине (статус о евроатлантических стремлениях) и так далее. Странам, заявившим о своем стремлении в НАТО и получившим поддержку, но пока не получившим ПДЧ (План действий по членству) остается тщательно выполнять свою «домашнюю работу», демонстрируя готовность стать надежным партнером, но и не упускать возможности продвижения своих интересов на дипломатическом уровне.
Несчастливый Трамп
В первый день саммита НАТО в 2018 году, проходившем в Брюсселе, прежде всего, внимание было направлено на президента США Дональда Трампа — а именно к его жестким заявлениям в контексте предстоящей встрече с российским лидером Владимиром Путиным 16 июля в Хельсинки (Финляндия). В частности, Трамп был возмущен несправедливыми финансовыми отчислениями со стороны других стран-членов НАТО. По его словам, денежные взносы на цели коллективной безопасности только 5 стран-членов Альянса были равны 2% ВВП. Кроме того, Трамп жестко раскритиковал действия Германии относительно поддержки проекта строительства альтернативной газотранспортной системы «Северный поток-2» — его возмутило то, что ФРГ способствует миллиардному доходу РФ, в то время, как США тратит огромные суммы на защиту союзников от той же России. В общем, президент США справедливо задался вопросом «почему за это все должны платить американцы?» На второй день Трамп в своем выступлении заверил, что США не будет покидать НАТО, хотя накануне он пригрозил, если финансовые выплаты не будут увеличены — США покинет Альянс, а Германию и вовсе назвал заложницей России. «Это в наших собственных интересах, так как сделает всех сильнее», – позже прокомментировала президент ФРГ Ангела Меркель.
«Я сказал (союзникам – ред.), что буду очень несчастлив, если люди не будут выполнять свои обязательства (по оборонному бюджету в размере от 2% ВВП – ред.) … сейчас я рад, что у нас есть сильное НАТО», – сказал Трамп уже после эмоциональных обвинений.
К тому же, в Брюсселе Трамп отменил большую часть двусторонних встреч, однако сделал исключение для президента Украины Петра Порошенко. По данным СМИ, они общались 20 минут. Порошенко позже сказал, что доволен этим диалогом. «Мы тщательно обсудили с президентом Трампом будущую встречу в Хельсинки (встреча президентов США и РФ – ред.), вопрос Северного потока – 2», – рассказал Порошенко, не раскрывая при этом деталей. Немногословным был и Трамп. На вопрос о Крыме Трамп обвинил в аннексии экс-президента США Барака Обаму. «Что произойдет с Крымом от нынешней точки, я не знаю. Я не доволен тем, что там происходит, это ответственность Обамы», – сказал он.
Встреча Путина и Трампа состоится 16 июля в Хельсинки, где к этому уже активно готовятся. Ясно, с Порошенко Трамп разговаривал об Украине именно в контексте этой встречи. Но вот, кто с кем согласовывал позиции — это вопрос.
Новые решения для всей Атлантики
В ходе саммита, была подписана декларация об основных вызовах не только в регионе, но и по всей Атлантике. В этом документе сказано и об обязательстве участников справедливо распределять обязанности относительно Инвестиционного Фонда — то есть финансирование таки увеличат. И шантаж Трампа был действенным. Также решили адаптировать и усилить структуру командования НАТО, задумались и о киберзащите. «В 2020 году у нас будет 30 механизированных батальонов, 30 эскадрилий и 30 боевых кораблей. Мы усовершенствуем командную структуру НАТО. У нас будет новое командование для Атлантики и для поддержки логистики в Германии», – позже разъяснил Генсек НАТО Йенс Столтенберг.
Обсуждался также вопрос сдерживания и реагирования на гибридные угрозы. «Гибридная тактика все более ориентирована на наши политические институты, наше общественное мнение и безопасность наших граждан», – сказано в Декларации. «Мы договорились создать новые силы противодействия гибридной войне. Это кибербезопасность, контрпропаганда и энергетическая безопасность. Мы также согласились создать новый центр киберопераций и усилить командную структуру», – объяснил Столтенберг.
Среди других вопросов в принятом документе саммита – борьба с терроризмом, противостояние террористической группировке ИГИЛ, наращивание миссии в Афганистане, создание учебной миссии в Ираке.
Горячая война на Восточном фланге
Что касается Украины, Молдовы и Грузии — Альянс четко высказал свою позицию о поддержке территориальной целостности этих стран. Россию называют агрессором и призывают к цивилизованному диалогу. Об этом в ходе саммита неоднократно говорил и Генеральный секретарь НАТО Йенс Столтенберг. «Россия оспаривает основанный на правилах международный порядок, дестабилизируя Украину, в том числе путем незаконной и незаконной аннексии Крыма; он нарушает международное право, провоцирует провокационную военную деятельность и пытается подорвать наши институты и рассорить разобщенность», – сказано в декларации. https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en
Президент Украины подчеркнул, что большую опасность для системы безопасности, сложившейся после Второй Мировой Войны, (в частности для системы ООН, для Совета Безопасности ООН) является то, что агрессором выступает именно член Совета безопасности ООН, поэтому именно НАТО, как считает Порошенко, является самой эффективной системой сдерживания. При этом, он напомнил и о других гарантиях безопасности для Украины — о Будапештском меморандуме, обязательства которого не выполнены. К слову, Будапештский меморандум был подписан в 1994 году, гарантами безопасности Украины выступили 5 стран – Россия, США, Китай, Великобритания, Франция. Однако, в 2014 году РФ начала вооруженное вторжение в Украину.
«Мы были третьей ядерной державой в мире. Можете представить, чтобы Украина столкнулась с агрессией, если бы у нее было ядерное оружие? Никогда. Именно из-за того, что мы приняли обязательства по Стратегии нераспространения ядерного оружия, мы получили гарантии безопасности от США, от Великобритании, от Франции, от Китая и от России. Где сейчас эти гарантии? Четыре года тысячи украинских солдат защищали себя с оружием в руках. Можете себе представить, что 3 тысячи украинских солдат были убиты, 10 тысяч гражданских были убиты…Они (НАТО – ред.) назвали Россию агрессором. Это важно также с позиции международного законодательства. Сейчас весь мир начинает понимать то, что происходит в Украине. Это не замороженный конфликт, это горячая война. И каждый день украинцы отдают свои жизни на защиту демократии и свободы… это агрессия на Восточном флаге НАТО и это сильное послание, что НАТО едино и члены НАТО едины и солидарны с Украиной, точно так же, как и с Грузией», – отметил Порошенко.
В частности, президент Грузии Георгий Маргвелашвили отметил, что эффективность оккупационных операций России сегодня стала возможной именно из-за неадекватной реакции мира на войну в Грузии 2008 года. «Это уже десятый год (Бухарестский саммит 2008 – ред.), как НАТО признает, что Грузия может стать членом НАТО», – сказал Маргвелашвили.
Марианна Присяжнюк
